1,467 matches
-
la actul de comunicare, lume care presupune asumarea unor roluri particulare de comunicare, utilizarea aceluiași cod, abordarea unei problematici comune, respectarea unui set de norme, în vederea finalităților urmărite. Dimensiuni precum identitatea interlocutorilor, numărul participanților la actul de comunicare, background-ul comunicațional, mijloacele de comunicare sau finalitățile vizate impun ajustarea permanentă a manifestării discursive și redefinirea proiectului de comunicare, în funcție de poziția interlocutorului. Din perspectiva comunicării publice, actul comunicării politice se definește prin: intenționalitate, problematică politică, de larg interes, folosirea mijloacelor tehnice de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ș.a. Pe această linie de interpretare, "comunicarea politică este un concept global care vizează: instituții și actori cu resurse, proiecte și legitimități diferite; procese, interacțiuni și relații care au anumite configurații și un anumit impact social"4. Un alt model comunicațional de referință este cel elaborat de H. Lasswell 5, în 1948, un model linear care surprinde însă specificul comunicării de masă. Pornind de la o suită de întrebări: Who?, Says What?, In wich channel?, To Whom? and With What effect?, H.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicare (emițător, receptor), și axa obiectivă, a obiectului comunicării (referent) și a mijloacelor de comunicare (cod), are următoarea configurație: Figura 1. Paradigma comunicării politice Cod/ Limbă Canal Emitent politic Mesaj politic Receptor Referențial politic Pe lângă reprezentarea parametrilor comunicării politice, modelele comunicaționale au meritul de a evidenția relațiile potențiale care se stabilesc între aceștia și natura interacțională a manifestărilor discursive din domeniul politic. Specificul comunicării politice este generat de statutul interlocutorilor, aflați pe poziții asimetrice: de o parte, politicienii și guvernanții, care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
identificăm datele unui context situațional specific, ale cărui coordonate sunt trasate de statutul și rolul jurnalistului, de intențiile acestuia, de relația pe care o stabilește cu publicul cititor. Coroborând informațiile pe care ni le pun la dispoziție cele două contexte comunicaționale, ajungem la descrierea și explicitarea modalităților de funcționare a limbajului politic eminescian, a strategiilor discursive care generează semnificatul jurnalistic, eludând astfel pericolul alinierii obiectului de cercetare la datele contextuale ale interpretării. "Fiecare generație literară afirmă în acest sens Mircea Popa
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îl consideră un sinonim al discursului; în sfârșit, alții îi conferă o extensie trans-semiotică, vorbind despre text filmic, muzical etc. În acord cu utilizarea noțiunii în cadrul pragmaticii textului, se vorbește de o secvență lingvistică scrisă sau vorbită, formând o unitate comunicațională, fie că se are în vedere o înșiruire de fraze, o singură frază sau un segment dintr-o frază"249. Un înțeles al textului care se poate suprapune conceptului de scriitură, în special în interpretarea dată de grupul Tel-Quel, este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de seducție s-a dovedit mereu pusă în relaționări complexe cu alte concepte de maximă generalitate și importanță, precum argumentare, persuadare, convingere, minciună, stratagemă comunicațională, retorică etc. În această situație, o minimă privire de ansamblu asupra unui posibil sistem de noțiuni și legături care să poată da seama în mod eficient de mai buna înțelegere a acestor două concepte mi s-a părut necesară, mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
înglobarea unor elemente de control, organizare, planificare și conducere, la evitarea sau reducerea acestuia. După cum indică studii efectuate la nivel european, profilul managerului european charismatic și de succes se compune din următoarele trăsături: 35% personalitate; 26% cunoștințe profesionale; 23% abilități comunicaționale, atât în scris, cât și verbale, foarte importante în înțelegerea de către cei cărora li se adresează 10 % flexibilitate în activitate; 6 % elemente de ordin moral ce guvernează acțiunile. Dar, se pune întrebarea cum putem comunica eficient, astfel încât să se reducă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
sindicatul Solidaritatea, o mișcare populară fără echivalent în orice alt stat comunist, ci "dezastrele economice și sociale pe care sistemul de putere le-a produs". Dar, de la data înființării sale (1976), KOR și-a adus aportul la înființarea unei "rețele comunicaționale" cu ajutorul căreia erau distribuite în regim samizdat pamflete și chiar un jurnal intitulat " Muncitorul" ceea ce înseamnă că, fără Comitetul de Apărare al Muncitorilor, proletariatul polonez nu ar fi atins probabil nivelul de organizare care i-a permis să înființeze Solidaritatea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ONG (parte a rețelei Soros Open Network - Romania șSONȚ, care cuprinde 13 organizații) ce promovează modele pentru dezvoltarea unei societăți bazate pe libertate, responsabilitate și respect pentru diversitate. Fundația pentru o Societate Deschisă își propune să sprijine financiar, administrativ și comunicațional organizațiile membre Soros Open Network, facilitând realizarea unor proiecte comune și a unor parteneriate de succes între organizațiile membre, ce funcționează ca centre de expertiză și de dezvoltare a politicilor publice (de exemplu, Centrul de Asistență Rurală, Centrul Euroregional pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se presupune (inclusiv de către formatori/instructori etc.) a fi o abilitate, o caracteristică, o specificitate comunicațională pozitivă asiguratoare pentru un educabil adult, neevaluate corect în prealabil și nevalorificate potrivit cu împrejurările, pot derapa în mod periculos spre zona negativului, a disfuncțiilor, în multe dintre actele comunicative curente din aria educației adulților. De aceea, am considerat necesar să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al elevului). La modul concret, în intercomunicarea mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu cel al cursantului adult sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult mai mult decât o pot face tinerii și, mai ales, copiii, care trebuie să învețe și să exerseze treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua sunt strâns legate de conduita comunicațională ce devine, la rândul ei, reflexivă și critică, ceea ce reprezintă în sine certe avantaje pentru sfera educației adulților, bazată, de asemenea, predominant pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dăuneze de la semnificativ la grav comunicării dintre adulții care, spre deosebire de copii, au „avantajul” că pot face aceasta (dar și imprudența de a o face efectiv). Așa se explică regresia accentuată a câștigului informațional dintre doi parteneri adulți într-o secvență comunicațională, în special la trecerea „punții critice” dintre a fi înțeles mesajul și a-l accepta de-a dreptul, punte „păzită” excesiv de vigilent de „reflecția exacerbată”, „critica excesivă”, încurajate de regulă de o „percepție de sine” și de o „stimă de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Suntem obișnuiți să conectăm gradul de redundanță al unei persoane mai ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea ulterior) și ocaziile/oportunitățile de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi incomparabil mai redundanți în conduita lor comunicativă decât tinerii sau copiii, tocmai din aceste motive, însă marile lor resurse comunicaționale, precum și faptul că își pot „manipula” oarecum voluntar „intensitatea” redundanței ce se constituie, în principiu, ca avantaje în„anumite” condiții pot genera, surprinzător, disfuncții în comunicarea curentă. Aceasta pentru că, prin natura ei, redundanța poate fi folosită, în special, în educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare. Ceea ce denumim însă generic „forță comunicantă” (gândindu-ne în primul rând la comunicarea lingvistică, prevalentă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici: unul dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ce furnizează servicii în educația adulților este considerată de calitate dacă, în concordanță cu propria politică a calității, precizează calificările și competențele personalului, își definește imaginea în comunitate, construiește o infrastructură specifică unei astfel de instituții, reglementează structura ierarhică și comunicațională a organizației și promovează public o viziune proprie asupra calității. Astfel, calitatea organizațională este rezultatul unui management orientat spre calitate. „În managementul calității programelor de formare se utilizează un ansamblu de orientări metodologice, concepte, reprezentări și principii de acțiune care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ONG (parte a rețelei Soros Open Network - Romania șSONȚ, care cuprinde 13 organizații) ce promovează modele pentru dezvoltarea unei societăți bazate pe libertate, responsabilitate și respect pentru diversitate. Fundația pentru o Societate Deschisă își propune să sprijine financiar, administrativ și comunicațional organizațiile membre Soros Open Network, facilitând realizarea unor proiecte comune și a unor parteneriate de succes între organizațiile membre, ce funcționează ca centre de expertiză și de dezvoltare a politicilor publice (de exemplu, Centrul de Asistență Rurală, Centrul Euroregional pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se presupune (inclusiv de către formatori/instructori etc.) a fi o abilitate, o caracteristică, o specificitate comunicațională pozitivă asiguratoare pentru un educabil adult, neevaluate corect în prealabil și nevalorificate potrivit cu împrejurările, pot derapa în mod periculos spre zona negativului, a disfuncțiilor, în multe dintre actele comunicative curente din aria educației adulților. De aceea, am considerat necesar să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al elevului). La modul concret, în intercomunicarea mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu cel al cursantului adult sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult mai mult decât o pot face tinerii și, mai ales, copiii, care trebuie să învețe și să exerseze treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua sunt strâns legate de conduita comunicațională ce devine, la rândul ei, reflexivă și critică, ceea ce reprezintă în sine certe avantaje pentru sfera educației adulților, bazată, de asemenea, predominant pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dăuneze de la semnificativ la grav comunicării dintre adulții care, spre deosebire de copii, au „avantajul” că pot face aceasta (dar și imprudența de a o face efectiv). Așa se explică regresia accentuată a câștigului informațional dintre doi parteneri adulți într-o secvență comunicațională, în special la trecerea „punții critice” dintre a fi înțeles mesajul și a-l accepta de-a dreptul, punte „păzită” excesiv de vigilent de „reflecția exacerbată”, „critica excesivă”, încurajate de regulă de o „percepție de sine” și de o „stimă de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Suntem obișnuiți să conectăm gradul de redundanță al unei persoane mai ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea ulterior) și ocaziile/oportunitățile de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]