1,949 matches
-
acesta din urmă și se transformă în impulsuri nervoase, recunoscute de creier ca unități sonore ale unei anumite limbi 5. Sunetul are anumite proprietăți 6 cu rol în realizarea intonației, a anumitor grade de comparație, în diferențierea locutorilor, a contextelor comunicative etc. Astfel, înălțimea sunetului (vezi sunet înalt/ ascuțit/ acut vs. sunet jos/ profund/ grav) este asociată, în cazul vocativelor, al imperativelor, al interjecțiilor, cu intonația; durata poate fi valorificată în realizarea expresivă a superlativului absolut (frumoos = foarte frumos); intensitatea reflectă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat în actul comunicativ, încearcă să-l convingă pe interlocutor vs. ritmul celui care nu are clară construcția mesajului, care-și "caută cuvintele", folosește "cuvinte de umplutură" (ăă, îî) etc. I.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat în actul comunicativ, încearcă să-l convingă pe interlocutor vs. ritmul celui care nu are clară construcția mesajului, care-și "caută cuvintele", folosește "cuvinte de umplutură" (ăă, îî) etc. I.2. Sunetele limbii române Sistemul sunetelor limbii române cuprinde trei clase distincte: vocalele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
echivalență semantică stabilită între unități lexicale (cuvinte și expresii) cu formă diferită; cuvintele/ expresiile dintr-o serie sinonimică, substituite într-un anumit context (Zugun, 2000, p. 231), nu denaturează, în principiu, sensul mesajului, decodarea acestuia putându-se realiza conform intenției comunicative a vorbitorului. După tipul și caracteristicile unităților lexicale între care se stabilește relația de echivalență (sau de "asemănare"71) semantică, se disting 72: * la nivel fonetic/ fonologic sinonime fonetice: bravo! = Braavo! = Bravo! = Bravoo!; * la nivel lexical: * sinonime lexicale: reverie visare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
categoria gramaticală a persoanei presupune raportarea la instanțele/ rolurile din comunicare: persoana I (instanța locutorială/ rolul locutorului/persoana care vorbește), persoana a doua (instanța interlocutorială/ rolul interlocutorului/ persoana cu care se vorbește), persoana a treia (instanța tematică reflectată în actul comunicativ respectiv/ persoana despre care se vorbește); genul face trimitere către genul natural și analogiile cu acesta (masculin feminin neutru); numărul presupune opoziția unicitate multitudine (singular plural); cazul reflectă raportul subiect obiect, determinat determinant (nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ); gradele de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un verb la un anumit timp (prezent, perfect simplu, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, perfect, viitor, viitor anterior); * flexiunea 84 modificarea formei cuvintelor prin raportare la categoriile gramaticale; flexiunea reflectă planul paradigmatic al limbii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ciclul "Limba română și relațiile ei cu istoria și cultura românilor". 2 Ambele exemple sunt date în Pușcariu, p. 40, pentru fenomenul numit de autor elipsă. 3 "Evoluția lingvistică poate fi concepută ca fiind determinată de antinomia permanentă dintre nevoile comunicative ale omului și tendința sa de a-și reduce la minimum activitatea neurală și fizică. Aici, ca și aiurea, comportamentul uman este supus legii minimului efort, după care omul nu-și irosește energia decât în măsura necesară atingerii scopului propus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
numai că aude ceea ce i s-a spus, dar și gândește asupra acestui fapt. În comunicarea didactică, atât vorbirea persuasivă, cât și diminuarea agresivității verbale constituie condiții obligatoriu de respectat de către profesor. În dialogul elev-profesor sunt prezente și alte resorturi comunicative, În afara celui verbal. Comunicarea paraverbală folosește canalul auditiv și joacă un rol important În actul didactic. În cadrul ei informația este codificată și transmisă prin elemente vocale și prozodice care Însoțesc cuvântul și vorbirea și care au semnificații comunicative aparte. De
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
alte resorturi comunicative, În afara celui verbal. Comunicarea paraverbală folosește canalul auditiv și joacă un rol important În actul didactic. În cadrul ei informația este codificată și transmisă prin elemente vocale și prozodice care Însoțesc cuvântul și vorbirea și care au semnificații comunicative aparte. De multe ori, modul În care este exprimat un mesaj poate să aibă o importanță mai mare decât cuvintele propriuzise. Felul cum sunt rostite cuvintele Încarcă emoțional ideile reflectate de acestea. Un prim mesaj nonverbal este transmis prin delimitarea
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
copilului deoarece, cu cât intervenția începe mai timpuriu, cu atât cresc șansele de recuperare, fapt care afectează în mod pozitiv climatul afectiv al familiei. Numeroase cercetări relevă importanța mediului familial în general și, în particular, utilizarea de către părinți a interacțiunilor comunicative corespunzătoare în dezvoltarea limbajului, a vorbirii copiilor, relația existentă între modalitățile de interacțiune părinți-copil și dezvoltarea copilului (Mahoney, Finger și Powell, 1985). În cazul copiilor cu deficiențe de auz, familia reprezintă o parte importantă a echipei multidisciplinare, colaborarea cu familia
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
aceeași sinceritate... Dl. D. Marin merită cea mai înaltă prețuire și ca savant, în calitatea-i de doctor în filologie. Pe acest tărâm s-a manifestat prin 60 de studii științifice publicate... (Mircea Snegur, pag. 32) Ca om, era extrem de comunicativ și n-am avut vreodată controverse. Totdeauna cu aparat de filmat la el, era și reprezentant oficial și om politic și operator tv. Unionist convins militant cu adevărat, și în Parlamentul Moldovei și în interviurile cu președintele Mircea Snegur, ori
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
pace politică de la Cozia și sub icoane, a fost o mizerie politică distrugătoare pentru imaginea României! <resume> REZUMAT O activitate de excepție pe tărâmul publicisticii, rezultate, de asemenea uimitoare, la braț cu norocul, curajul, știința de a fi util și comunicativ... ar fi observația pentru omul, memorialistul, reporterul rămas deja în Istoria jurnalismului românesc. Ținând cont de intervievarea celor mai înalte personalități din stat, fragmentele selectate, împrejurările, semnificațiile care se păstrează toate acestea conferă volumului de față și calitatea de DOCUMENT
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
între consumatori și întreprinzători este Europa textul vorbește în special de "politicile europene"229 -, capacitatea Comisiei de a lua distanță față de diferitele poziții instituționale ale guvernelor naționale în domeniul comunicării publice mai ales în cadrul politicilor europene trebuie "să transnaționalizeze" fluxul comunicativ atât în proceduri, cât și mai ales în conținut. Obiectivul Cărții albe asupra comunicării (European Commission, 2006) este acela de a stimula traducerea în termeni europeni a unor issues care continuă să aibă o formulare cu preponderență locală. Rămâne de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
rol fundamental în procesele de democratizare și de legitimare politică. Acestor factori ea le cere să aibă responsabilitatea de a construi legitimitatea democratică, în baza discursivă și argumentativă 231. În funcție de premisele acceptate de Uniunea Europeană în discursul său politic, de interacțiunea comunicativă dintre organizații, actori individuali și colectivi, apar normele sistemului european, valorile și semnificația pe care o capătă în practica instituțională de guvernare. Pare, așadar, justificat să considerăm că alegerea actorilor implicați în practicile discursive a fost influențată de argumentația pe
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de către instituțiile europene. Două chestiuni apar ca fiind de mare importanță științifică și politică: a) raportul dintre spațiul intern și spațiul extern; b) raportul dintre societatea civilă și instituții. În exteriorul Uniunii Europene, de fapt, se prefigurează posibilitatea de acțiuni comunicative și argumentative îndeplinite de guverne, actori ai societății civile și organizații internaționale care înțeleg să-și legitimeze propriile strategii de acțiune ancorându-le în discursul european, în normele și valorile cu care Europa își propune să se manifeste în exterior
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
au participat la definirea sau la construirea discursului să mai poată lua apoi parte, odată ce acesta a început. Este important de observat că participarea actorilor care nu au fost prezenți la inițierea procesului discursiv suportă costurile de ordin cognitiv și comunicativ. Nu este cazul, totuși, ca politicile de promovare democratică care se folosesc de ideea de democrație de tip discursiv să încerce să scadă costurile cognitive și comunicative pentru actorii care se "socializează" cu democrația. 26 Într-un cadru disciplinar compatibil
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
au fost prezenți la inițierea procesului discursiv suportă costurile de ordin cognitiv și comunicativ. Nu este cazul, totuși, ca politicile de promovare democratică care se folosesc de ideea de democrație de tip discursiv să încerce să scadă costurile cognitive și comunicative pentru actorii care se "socializează" cu democrația. 26 Într-un cadru disciplinar compatibil cu acela adoptat în lucrarea noastră, Rosaria Ferrarese afirmă că instituțiile sunt "structuri de intermediere între putere și societate" și adaugă că "acestea transmit nu numai mesajele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
printr-o gamă variată și complexă de mișcări. Marea varietate de procedee tehnice se combină permanent Într-o multitudine de structuri motrice expresive, combinații de dans, compoziții coregrafice. Maniera de alcătuire a mișcărilor se caracterizează printrun pronunțat caracter artistic, expresiv, comunicativ, astfel forma mișcării, plasticitatea, fluiditatea și expresia corporală, capătă atribute estetice. Toate aceste caracteristici ale comportamentului motor angajează total capacitatea motrică. Mișcarea În dans se caracterizează prin exprimarea, transmiterea sugestivă prin intermediul mișcării corporale a unor stări, idei mesaje; eleganță și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
acoperă o gamă largă de activități, de la atribuțiile înscrise în fișa postului și până la curierat rapid, căratul mobilei pe scări etc.; » flexibil = capacitatea de a fi în acord, în același timp, cu toți șefii, deși opiniile lor se contrazic reciproc; » comunicativ = arta de a-ți ține gura în fața șefilor și de a urla la colegi; » memorie foarte bună = capacitatea de a-ți aduce aminte că ai făcut și ceea ce nu ai făcut; » abilități de lider = predispoziția perpetuă de a tăia din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
neînsemnat de huiduieli. Că drama comică a lui Wagner a fost bulversată, aproape că nu interesează pe nimeni. Pentru unii critici francezi, bulversarea ar fi fost chiar compensată „de o direcție a actorilor cu vivacitate și un sens al umorului comunicativ“, în ciuda libertăților mari față de textul original și a unor cântăreți, în majoritatea lor mediocri. Ceea ce contează este miza înscenării Katharinei Wagner, dacă ea o face o concurentă viabilă la funcția de director al Festivalului. Răspunsul celor mai mulți critici este ambiguu: și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
parohia „Sf. împărați Constantin și Elena din AlbaHudești unde slujește și azi. Odată cu mutarea în noua parohie a venit pe lume și fetița preotului, Alexia-Daria. Părintele paroh Spinosu Adrian este un om demn, bun gospodar, cu multă dragoste de oameni, comunicativ și care dorește prin tot ceea ce face să ridice parohia Alba și pe enoriașii din acest sat la un nivel superior de credință ortodoxă. Dumnezeu să-i ajute! „Munca când ți-o cauți bine / E și Dumnezeu cu tine 4
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
2.2. Strategii discursive / 80 I.3. Teatru / 85 I.3.1. Universul teatrului concepte operaționale / 92 I.3.2. Strategii teatrale / 102 Partea a II-a. Tehnici discursive valorificabile în comunicare / 113 II.1. Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ / 114 II.2. Componenta locutorială enunțiativă a actului comunicativ / 127 II.3. Componenta interlocutorială a actului comunicativ / 149 Partea a III-a. Tehnici teatrale valorificabile în comunicare / 167 III.1. Tehnici ale instanței locutoriale reperabile în comunicare/ comunicarea-teatru / 169 III
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
I.3.1. Universul teatrului concepte operaționale / 92 I.3.2. Strategii teatrale / 102 Partea a II-a. Tehnici discursive valorificabile în comunicare / 113 II.1. Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ / 114 II.2. Componenta locutorială enunțiativă a actului comunicativ / 127 II.3. Componenta interlocutorială a actului comunicativ / 149 Partea a III-a. Tehnici teatrale valorificabile în comunicare / 167 III.1. Tehnici ale instanței locutoriale reperabile în comunicare/ comunicarea-teatru / 169 III.1.1. Tehnici teatrale verbale / 171 III.1.2
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
I.3.2. Strategii teatrale / 102 Partea a II-a. Tehnici discursive valorificabile în comunicare / 113 II.1. Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ / 114 II.2. Componenta locutorială enunțiativă a actului comunicativ / 127 II.3. Componenta interlocutorială a actului comunicativ / 149 Partea a III-a. Tehnici teatrale valorificabile în comunicare / 167 III.1. Tehnici ale instanței locutoriale reperabile în comunicare/ comunicarea-teatru / 169 III.1.1. Tehnici teatrale verbale / 171 III.1.2. Tehnici teatrale nonverbale / 175 III.1.3. Tehnici
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]