2,931 matches
-
al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea față de satele vecine, la 15 august 1855 fiind citat în lista târgurilor și târgușoarelor mai însemnate din Ținutul Iași alături de Iași, Târgu Frumos, Poieni, Goești, ca târgușor în Ocolul Cârligătura. Fostul conac de la Hărpășești în care au fost adăpostiți și găzduiți miniștri și chiar consuli străini, din care în prezent a rămas doar turnul, a fost probabil construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dacă la 1845 era nevoie
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
din ea rămânând doar o pivniță lângă care a fost construit magazinul sătesc. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hărpășești a fost zidită de boierul George Mavrocordat (1802-1858) în anul 1833, în partea de vest a satului, în apropierea conacului boieresc. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. După câteva reparații sumare în anii 1888 și 1909, în anul 1937 i s-a făcut o reparație la acoperiș, turn și soclul exterior și s-a turnat
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
cramele au fost dotate cu utilaje și echipamente moderne care asigură procesarea, conform standardelor europene. După noi plantări în 2008 și 2010, suprafața cultivată a ajuns la 55 hectare dintre care 40 sunt cultivate cu soiuri pentru vinuri roșii. În preajma conacului Bibescu s-a aflat și biserica de lemn „Sfantul Calinic" adusă aici în anul 1910 de către prințul Anton Bibescu, și reconstruită în anii 1970 - 1977 la inițiativa lui Constantin V. Robescu în localitatea mehedințeană Fântâna Domnească.
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
unor autori, Odette purta hainele reginei în patul regal noaptea iar Carol nu observa substituția. În timpul celor aproape 15 ani de relație, regele a dăruit Odettei cadouri ca recompensă pentru devotamentul ei pentru el. Ea a primit, de asemenea, două conace în Créteil și Bagnolet și moșia Belleville din Poitou. Odette a fost alături de rege când acesta era pe patul de moarte (21 octombrie 1422); se spune că ultimele cuvinte ale lui Carol al VI-lea au fost: ""Odette, Odette"". Regina
Odette de Champdivers () [Corola-website/Science/333286_a_334615]
-
vaste și cu o piscină cu apă sărată. Renovările moderne ale unor clădiri arhitectonice medievale din Giudecca au consolidat reputația insulei de loc de vacanță. În 2011, dezvoltatorii imobiliari venețieni au redeschis pentru închiriere pe termen lung încăperile unui proeminent conac din secolul al XVI-lea sub numele de "Vila F".
Giudecca () [Corola-website/Science/333367_a_334696]
-
Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic vestigiile unei așezări medievale (secolele al XIV-lea-al XV-lea) aflate la est de DN2. Alte patru sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Pantelimon” (1859) din satul Berești, conacul Elias (secolul al XIX-lea), biserica „Sfântul Nicolae” (1809) și școala (1906), toate trei din satul Sascut. În fine, monumentul eroilor din războiul de independență, clasificat ca monument memorial sau funerar, datează din 1910.
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
turnul de sud-est. Abația Tihany este menționată de Mór Jókai în romanul său "Omul de aur" (1872), a cărui acțiune se petrece în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Personajul principal Mihály Tímár cumpărase de la un grof un mic conac pe malul nordic al lacului Balaton, în apropiere de Balatonfüred. Acolo a locuit într-o perioadă cât a fost cuprins de melancolie și se gândea să se sinucidă și tot acolo a primit vizita neașteptată a ticălosului Tódor Krisztyán, care
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
din Guben, apoi în anii 1452 - 1554 aparținea de familiile von Sehlstrang, 1554 - 1765 von Polenz și von Kleist. Primul proprietar al satului a fost familia von Kleist, prin August Wilhelm, care cu sprijinul financiar al mamei a dobândit și conacul din sat. După moartea sa, proprietatea a fost moștenită de cei doi fii ai săi. Al treilea proprietar al satului a fost contele von Kleist. În anii 1929 - 1930 familia a trebuit să-și declare falimentul. În 1952, în Czarnowice
Czarnowice, Lubusz () [Corola-website/Science/329259_a_330588]
-
37-40 de grade (apa din bazin) care poate fi folosită în cure externe în afecțiuni precum stări preartrozice, reumatism degenerativ și afecțiuni dermatologice Liceul din Tășnad a luat ființă la 1 septembrie 1958. Amenajat în anul 1978, într-un vechi conac nobiliar, „Castelul Cserey Fischer”, reconstruit în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea (1771), Muzeul Orășenesc Tășnad cuprinde 4 săli expoziționale, grupate pe două secții: arheologie și istorie locală; etnografie. Reorganizat în anul 1995, muzeul prezintă elemente specifice culturii
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
este un oraș în județul Wadowice, voievodatul Polonia Mică, Polonia cu o populație de 21.224 locuitori (2012). este un centru turistic în munții Beskid. Atracțiile turistice includ orașul vechi cu un parc istoric, biserica în stil baroc, un conac din secolul al XVIII-lea și un cimitir evreiesc. Andrychów are o infrastructură pentru turiști bine dezvoltată: locuri de cazare, parcuri tematice, infrastructura pentru odihnă activă și muzee locale. Orașul se află la intersecția dintre Drumul Național nr. 52 (Cracovia
Andrychów () [Corola-website/Science/297950_a_299279]
-
și acum în arhivele Primăriei Pogana, arată cu exactitate ce avere imensă a lăsat Docan, Academiei Române. Iar lista arată clar că boierul nu a uitat să treacă în actul de donație nimic din ce a deținut, începînd de la pămînturi, case, conace și pînă animalele pe care le avea. Pînă și roadele pămîntului pe care le avea în hambare, precum și o căsuță pentru pindar (paznic), un saivan, grajduri pentru căi, un beci de piatră și closete. „Au fost oameni foarte bogați, care
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
află în partea sud-vestică a județului Iași, la o distanță de 67 km de municipiul Iași, ajungându-se aici de pe DE 583 (DN 28), mergând apoi 4 km pe drumul din dreapta (DC 87), aflat imediat după podul pe râul Siret. Conacul familiei Alecsandri a fost construit între anii 1861-1867 după propriile planuri ale poetului Vasile Alecsandri și sub atenta supraveghere a Paulinei Alecsandri (1840-1921), soția poetului, în satul Mircești, aflat la o distanță de 4 km de Drumul European Iași-Roman. Inițial
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
în posesia casei și a numit un custode pentru tot inventarul. Casa s-a aflat în custodia Academiei până în anul 1944, fiind permis accesul publicului vizitator. Ca urmare a luptelor purtate în apropiere în cel de-al doilea război mondial, conacul și exponatele au suferit o serie de daune, care a determinat necesitatea efectuării unor lucrări de restaurare. După război, casa și moșia lui Alecsandri au fost preluate abuziv de către statul român, trecând în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor. Odata încheiate
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
exponatele au suferit o serie de daune, care a determinat necesitatea efectuării unor lucrări de restaurare. După război, casa și moșia lui Alecsandri au fost preluate abuziv de către statul român, trecând în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor. Odata încheiate reparațiile, conacul a fost deschis ca muzeu memorial la data de 9 iunie 1957. Exponatele au fost reorganizate în anul 1987, apoi, în perioada 1991-1993, s-au efectuat lucrari de restaurare. La finalizarea acestora, casa memoriala a fost redeschisa publicului vizitator la
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
oglindă, dulap, paturi), tablouri în ulei și fotografii de familie (portretele părinților și ale familiei), stampe, fotocopii după manuscrise, scrisori, ediții de opere, documente originale, aspecte privind creația dramatică și transpunerea ei scenică, diferite obiecte cu valoare memorială. În curtea conacului, a fost construit între anii 1925-1927, din inițiativa Academiei Române și cu sprijinul Ministerului Artelor, un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldovenești, în care au fost strămutate la 19 mai 1928 osemintele poetului, înhumate inițial într-o criptă dintrun colț al grădinii
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Țigănești; comuna Munteni. La Conacul din Țigănești s-a născut la 14 septembrie 1778 Costache Conachi, cel mai reprezentativ poet al Moldovei din perioada de tranziție spre literatura modernă. Era al patrulea copil din prima căsătorie a vornicului Manolache Conachi cu Ileana, fiica vistierului Dinu
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
o mare parte din viață, aici el a creat majoritatea poeziilor sale erotice și tot aici a încetat din viață la 4 februarie 1849. La Țigănești a fost montată la 1 decembrie 1973 o placă comemorativă cu următorul text: „În conacul care a fost pe acest loc a trăit logofătul Costache Conachi (1778-1849), precursor al poeziei moderne românești". După 1912 se construiesc două aripi laterale. După cutremurul din 1940, reparații în 1942. Conacul și partea de moșie de pe partea stângă a
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
1973 o placă comemorativă cu următorul text: „În conacul care a fost pe acest loc a trăit logofătul Costache Conachi (1778-1849), precursor al poeziei moderne românești". După 1912 se construiesc două aripi laterale. După cutremurul din 1940, reparații în 1942. Conacul și partea de moșie de pe partea stângă a Bârladului a lui Costache Conachi va fi vândută, la 1881, lui Tache Anastasiu, personaj politic important, prefect al județului Tecuci, apoi deputat sau senator liberal pentru județele Tutova, Tecuci și Covurlui. Prin
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
senator liberal pentru județele Tutova, Tecuci și Covurlui. Prin testamentul din 1897, Tache Anastasiu va lăsa moșia de la Țigănești, alături de alte proprietăți, Academiei Române. După moartea sa, survenită în anul 1900, Academia Română a înființat Fundația „Dimitrie Tache Anastasiu”, prin care la conacul de la Țigănești se deschide Școala de Agricultură a Academiei. Până în 1912, conacul nu va mai cunoaște modificări esențiale. Academia Româna a construit în acest an cele două aripi laterale, modificând totodată și fațada. După cutremurul din 1940, clădirea a fost
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
Tache Anastasiu va lăsa moșia de la Țigănești, alături de alte proprietăți, Academiei Române. După moartea sa, survenită în anul 1900, Academia Română a înființat Fundația „Dimitrie Tache Anastasiu”, prin care la conacul de la Țigănești se deschide Școala de Agricultură a Academiei. Până în 1912, conacul nu va mai cunoaște modificări esențiale. Academia Româna a construit în acest an cele două aripi laterale, modificând totodată și fațada. După cutremurul din 1940, clădirea a fost afectată, însă Academia o va repara în 1942. Școala de Agricultură a
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
a Academiei intră sub tutela Ministerului Agriculturii, din 1967, devenind “Centrul Școlar Agricol”, transformat ulterior în Liceul Agricol Tecuci. Sediul IAS Tecuci după mutarea Liceului Agricol în oraș, iar din 1974, a trecut în administrarea Combinatului Siderurgic Galați. În 1999, conacul a fost trecut în proprietatea SC Dunasi SA Galați, societate desprinsă din Sidex. Poarta conacului poetului Costache Conachi este de asemenea monument istoric, cu codul . Ruinele arcului de triumf care se văd astăzi reprezintă un fel de poartă domnească este
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
în Liceul Agricol Tecuci. Sediul IAS Tecuci după mutarea Liceului Agricol în oraș, iar din 1974, a trecut în administrarea Combinatului Siderurgic Galați. În 1999, conacul a fost trecut în proprietatea SC Dunasi SA Galați, societate desprinsă din Sidex. Poarta conacului poetului Costache Conachi este de asemenea monument istoric, cu codul . Ruinele arcului de triumf care se văd astăzi reprezintă un fel de poartă domnească este concepută în stil gotic. În prezent se păstrează arcada principală care are la partea superioară
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
mic al orașelor întâlnite și de lipsa de organizare care le guverna, fiind obișnuit cu frumoasele orașe de pe valea Rinului. S-a bucurat văzând cu câtă căldură îl primeau țăranii, care recunoscându-l se înclinau, iar boierii ieșeau afară din conacele lor și-l salutau. În timpul acestei călătorii și-a dat seama că va trebui să aducă multe schimbări și ca-l așteaptă o sarcină grea, situația din țara nefiind deloc roz. Tot pe parcursul acestei calatorii, principele și-a promis sa
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
și a marii necropole birituale de tip Sântana de Mureș-Cerneahov, de la sfârșitul sec. III și din sec. IV p. Chr. , cu peste 470 de complexe funerare cercetate, situată în aceiași zonă. În zona de vest-nord-vest a perimetrului rezervației se află conacul familiei Moruzi, monument realizat la începutul sec. XX, în stil neoromânesc, aflat într-o stare de conservare bună. Familia Moruzi, ultimii proprietari ai locului, au întemeiat aici, încă de la începutul secolului, o fermă de cultură a plantelor și creștere a
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
arendatorul rus Paida Leonid Ivanovici, iar în Răzeși - arendatorul Boteanu Aristea Alexandru, de origine greacă. Boteanu a locuit pe teritoriul satului Răzeși cu aprobarea locuitorilor, care i-au vândut o suprafață de 3 ha de pământ unde și a construit conacul. Pământurile arabile a lui Boteanu se aflau pe moșia Bodeștiului. Drept răsplată pentru terenul acordat de săteni pentru construcția conacului, boierul Boteanu a construit o moară pentru sat în anul 1897 pusă în funcție de o locomotivă de vapori. Despre Malișevschi facem
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]