4,765 matches
-
elimina, cu alte cuvinte, amenințarea reprezentată de puterea militară. Această concluzie idealistă este incompatibilă cu realismul, așa cum este el definit aici. Instituționaliștii neoliberali consideră că formele de cooperare internațională în zone de interes specifice pot apărea dacă există instituțiile bine concepute (vezi Keohane și Nye, 1977; Keohane, 1984; Haas, Keohane și Levy, 1993; Keohane și Martin, 1995)9. Odată înființate, puterea nu mai reprezintă o problemă. Astfel, cel puțin în ceea ce privește formulele de colaborare sectorială, ei sunt idealiști; ei susțin că ameliorarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
constituie “programul” în cadrul fiecărei etape de învățare, ce este marcată și întărită prin sublinierea răspunsului corect, ceea ce dă sportivului posibilitatea copilului/sportivului de a cunoaște de la început rezultatul muncii lui. Conținutul instruirii programate a fost elaborat pe baza unor modele concepute și experimentate anterior (Mihăilescu, L., Mihăilescu, N., 2006, pag.328, 345, 351), prin adaptarea mijloacelor, stabilirea pașilor metodici principali și a celor auxiliari în baza caracteristicilor de vârstă ale copiilor grupului țintă. 5.4.2. Materiale Studii de specialitate au
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
violacei sau brunii la unele conifere pe timp de iarnă (Thuja orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa) toate acestea aducând în peisaj o contribuție esențială la realizarea valorii estetice. Compoziția spațial-volumetrică a plantațiilor de talie mare, completată de vegetația arbustivă, trebuie concepută și sub aspect coloristic. Astfel, verdele este considerat dominant iar frunzișul altfel colorat se folosește ca accente cromatice sau pentru efecte speciale. Colorația verde a maselor de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Toffler, 1973, p. 160). # Părerile celor doi autori sunt net pesimiste și mărturisim că nu subscriem întrutotul la ele, având în vedere că astfel de efecte se pot obține doar atunci când activitatea echipelor operative este unilateral și, poate, chiar inuman concepută, doar în scopul exclusiv al obținerii profitului, doar pentru a „stoarce” cât mai mult din ea, și mai puțin pentru obținerea unui câștig uman, informațional, metodologic, psihosocial. De altfel, unii autori consideră deschis că „aceste echipe operative” sunt unități autonome
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
capabilă de a fi exercitată doar de anumite persoane, oriunde și oricum, pe oricine și pe orice, dar nici ca o capacitate particulară, strict dependentă de anumite particularități ale situației sau chiar ale anumitor momente din evoluția grupurilor. Conducerea trebuie concepută ca o activitate care este în funcție atât de om, cât și de loc. 2) Accentuarea relației dintre persoană și situație, dintre trăsăturile și comportamentele conducătorului și particularitățile situației, mai mult, asigurarea potrivirii dintre comportamentele liderului și particularitățile situației. Un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și prevedea modul cum vor reacționa oamenii la anumite evenimente, cunoscând cauzele acelor evenimente; b) procesele cognitive prin care o persoană interpretează comportamentele alteia [i le atribuie o cauză constituie punctul de maxim interes al comportamentelor interumane; c) indivizii trebuie concepuți/considerați ca fiind raționali și preocupați de stabilirea legăturilor cauzale dintre evenimente; d) liderul este văzut ca un „procesor” de informații, în sensul că el caută informațiile care ar putea explica de ce anume se întâmplă un eveniment; pornind de la aceste
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
costul aparatului administrativ. Părerea noastră este că nu rezolvăm problema dacă încercăm mutarea liderilor de la un grup la altul în vederea asigurării corespondenței dintre stilul lor și particularitățile situației. O rezolvare autentică ar veni numai dintr‑o formare psihosocială a liderilor, concepută a se realiza prin învățarea socială dirijată pe baza introducerii treptate a factorilor de progres, astfel încât aceștia să dispună în final de un repertoriu de stiluri bogat și variat, adaptabil împrejurărilor și situațiilor diverse cu care se confruntă. Numai flexibilitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deciziei, pentru a conștientiza fiecărui membru al grupului toate consecințele deciziei, și deci pentru a evita formularea clasică „eu n-am vrut asta”. Se observă că etapa executării ca atare a deciziilor lipsește din lanțul decizional. Procesualitatea deciziei nu trebuie concepută numai ca o evoluție în timp, ca o trecere de la o etapă/fază la alta sau ca un ansamblu de acțiuni/operații efectuate în fiecare etapă, ci și ca un fenomen ce dispune de o serie de caracteristici, cum ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unele condiții ei sunt efectiv divergenți, în timp ce în altele devin convergenți. În momentul de față, relația dintre satisfacție și performanță este interpretată mult mai nuanțat. Iată câteva idei care susțin aceasta afirmație: # Satisfacția, deși legată de performanță, nu mai este concepută ca singura ei cauză, ci doar ca una dintre cauzele ei posibile. Relația dintre satisfacție și performanță nu este constantă, ci variabilă în funcție de o serie de condiții particulare; de exemplu, ea este mai ridicată și puternică în condițiile muncilor complexe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu mai descriu conflictele sociale în termenii descărcării tensiunilor, ostilității, agresivității - într-un cuvânt, a aspectelor afective și pulsionale -, ci prin chiar procesele sociale caracterizate prin inegalitatea repartiției puterii sociale și a autorității a existenței intereselor divergente dintre grupurile sociale. Conceput în acest mod, conflictul nu mai îndeplinește exclusive funcții negative, nu mai este privit ca sursă de dezintegrare socială. Dimpotrivă, potrivit lui Coser (1956), conflictul social este un factor important de socializare la nivel colectiv. Patru sunt funcțiile prin care conflictul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a tuturor acestor probleme, preferăm să schițăm cele mai interesante și elocvente contribuții în planul explicării fenomenului respectiv. După opinia noastră, modelele explicativ-interpretative ale burnout-ului pot fi împărțite în două categorii: unele nespecifice, originate în diferitele paradigme ale stresului și concepute ca un fel de prelungire, continuare și adâncire a lor, însă în noul cadru identic al burnout-ului; altele specifice, elaborate propriu-zis pe termenul burnout-ului cu concepte, dimensiuni, instrumente de măsurare proprii acestuia. 3.2.1. Modele nespecifice ale burnout-ului Deși
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
costă de o sută de ori mai ieftin decât reclama din presă, dar reamintește celorlalți că existați și că aveți ceva de oferit. Ecusonul poate vorbi despre firmă, afacere și persoane în diverse ocazii, contacte și acțiuni de relații publice. Concepute inspirat, cu un design plăcut, o grafică sugestivă și un mesaj ușor de descifrat, ecusoanele stimulează contactele de afaceri. Agățat la piept, el este văzut de toata lumea și poate elimina complicatele formalități de prezentare. Uniforma angajaților. În anumite genuri
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cu celălalt, care ar face parte integrantă din fiecare conștiință Încă din momentul apariției sale” (Sartre, 1943, pp. 277-278). Filosofia modernă, de la Descartes Încoace, trecând prin Berkeley și Leibniz, lăsase moștenire filosofilor spinoasa problemă a legăturii intersubiective dintre două „substanțe” concepute rând pe rând ca niște corpuri Întinse (automatele cu pălării pe care le zărește Descartes de la fereastra sa) și ca monade izolate. Tentația solipsismului Însoțea În mod necesar constituirea carteziană a faimosului Cogito. Reluarea de către Husserl a gestului cartezian, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al formulei „Franța profundă” În viața politică franceză. Orice transpunere este Însoțită de reinterpretări locale din partea actorilor. Mecanismul de reapropriere modifică, la modul cel mai profund, efectele scontate de către experți. În țările din Sud, ceea ce a fost, cel mai adesea, conceput și ajutat să funcționeze din exterior n-a mers, În vreme ce organizarea spontană a economiei „informale” funcționează În osmoză cu dorințele și nevoile mediilor În cauză (Latouche, 1998). Populațiile excluse din economia de rentă care Însoțește de obicei „dezvoltarea parașutată” reușesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sigur, ea poate fi asigurată În mai multe moduri, dar discuțiile s-au axat În special pe măsurile de preferință, adică pe politicile de cote. În Statele Unite, acestea au fost adoptate În special În favoarea minorităților etnice, dar și În favoarea femeilor. Concepute ca niște măsuri compensatorii, ele pot fi apărate filosofic din perspectiva dreptății distributive. Totuși ă și ajungem astfel la complexitatea susținerii multiculturalismului și la aporiile sale ă, nu individul considerat lezatva fi beneficiarul acestor măsuri, ci o entitate colectivă. Pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tentativă de a modifica reprezentările interlocutorului, este evident că orice informație joacă acest rol și că, astfel, poate fi considerată ca fiind argumentativă, așa cum susțin explicit J.-B. Grize și G. Vignaux. Într-un astfel de cadru, se distinge argumentarea concepută ca exprimare a unui punct de vedere printr-un enunț și argumentarea ca mod specific de organizare a unor enunțuri, între aceste perspective neexistînd, de fapt, nici un fel de incompatibilitate. De aici, ar putea rezulta întrebarea dacă aspectul argumentativ (argumentativitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aserțiunile reprezintă de obicei expresia unor opinii individuale. Un rol specific are aserțiunea în speciile stilului beletristic, în textele literare, prin urmare, fiindcă aici, pe lîngă alte destinații (de obicei însă secundare) poate întruni un caracter constructiv, pentru o lume concepută intenționat ca fiind altceva decît realitatea obiectivă. În acest caz, enunțurile apar într-un discurs ficțional și corespund unui act de simulare a unui act asertiv, corespunzător frazelor declarative obișnuite, fără intenția însă de a înșela. Ca atare, la fel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
V. alocutor, destinatar, interlocutor. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. MT REFERENT. Se numește referent obiectul, fenomenul sau procesul din realitatea extralingvistică la care trimite semnul lingvistic, așa cum a fost delimitat de experiența unui grup uman. Referentul (sau desemnatul) nu trebuie conceput ca un dat nemijlocit al realității, deși unele lucruri par a fi delimitabile în același mod în toate spațiile culturale. Pe de altă parte, existența unui raport între semne și realitatea extralingvistică nu trebuie identificată cu însăși existența referentului, deoarece
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textului se extinde prin antrenarea unor parametri suplimentari în descrierea funcționării și producerii lui, în sensul că interesează mai ales relațiile acestuia cu cadrele sale - societate, istorie, instituții, putere etc. - și cu efectele pe care le dezvoltă, prin intermediul unor coduri concepute ca forme impuse de limbaj realității, capabile să prescrie și să impună un mod stereotip de interpretare a ei, în acord cu exigențele determinismului social și cultural. O primă accepție a termenului text ar trebui să clarifice identitatea unității funcțional-comunicative
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rețete de realizare, note de montare, buletine meteorologice și multe altele). V. formație discursivă, funcțiile limbii, gen de discurs, secvențialitate, text, textualitate, tip de discurs. ADAM 1999; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOGENEZĂ. Procesul de actualizare trebuie conceput ca o derulare a unor etape de realizare a reprezentării, în care unitățile gramaticale au un rol important, căci ea stabilește raportul dintre mesaj și realitate. În această perspectivă, topogeneza își propune studiul procesului de actualizare a substantivului, în paralel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
divine. În sfârșit, creștinismul, prin vocația sa universală, a recunoscut egalitatea oamenilor în fața lui Dumnezeu. Istoria universală ca atare devine spațiul împlinirii iconomiei divine, depășindu-se particularismul greco-roman38. Fascinația în fața succesiunii și structurii exacte a perioadelor istorice, a istoriei lumii concepute ca întreg semnificativ, era o contribuție de neomis din sentimentul iudaic și creștin al istoriei. Dar în imaginea apocaliptică a mersului providențial al istoriei nu era loc pentru inițiativa sau evoluția omului. Creștinii se știau în "Noul Eon" anticipat de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
pe care le poate avea asupra scrierii și interpretării istoriei calitatea de a fi creștin și de a avea o concepție creștină asupra naturii și sensului istoriei ca disciplină 149. Aproape toți gânditorii menționați au activat temeinic în mișcarea ecumenică, concepută ca o căutare a unei căi creștine în lumea modernă, o "a treia cale" care să transgreseze dihotomiile și să refuze alternativele curente. Barth, Brunner, Niebuhr și Florovski au fost vorbitori principali la înființarea Consiliului Mondial al Bisericilor, la Amsterdam
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
piață, care guvernează societatea urbană ce se substituie astfel societății tradiționale. Înainte de a postula apariția unui fenomen istoric de o amploare considerabilă, și mai ales fără beneficiul unui recul temporal, trebuie epuizată orice altă ipoteză care poate fi admisă și concepută, de vreme ce este vorba de clasificarea unui partid care se caracterizează tocmai prin noutatea sa. În primul rând, trebuie să ne punem întrebarea dacă această nouă organizație nu reprezintă o reactivare a unui clivaj tradițional prin intermediul unei noi retorici. În al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
datorii sînt patria, limba și biserica!, nu și-a pierdut actualitatea. Celor trei dimensiuni noi le-am adugă încă una: școala. Fiecare articol în parte și-a păstrat structura originală. Retușurile făcute privesc doar unele aspecte particulare, fără afectarea conținutului. Concepute autonom, textele cuprind fragmente care, inevitabil, prin problematica abordată, se repetă, dar renunțarea la acestea ar fi afectat structura generală, motiv pentru care am preferat să păstrăm textele în structura inițială. Și din acest motiv se indică pentru fiecare data
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pămînt, vorbim o singură limbă, «una singură», ca nealte popoare străine ce ne încongiură, e destulă dovadă că așa voim noi să fim, nu altfel“ <footnote M. Eminescu, Limbă și naționalitate, în ,,Curierul de Iași“, 17 noiembrie 1876. footnote> . Astfel conceput, naționalismul devine un catalizator în declanșarea energiilor creatoare, care plasează individul în fluxul energiilor sociale, pe care el însuși e chemat să le îmbogățească pe măsura propriilor posibilități. Datoria lui de a sluji o societate devine dreptul lui de a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]