1,801 matches
-
q (v.2) > q' (v. 3-4-5). În schimb, PE URMĂ nu articulează decît propozițiile q și q': [q < PE URMĂ > q']. Vedem clar diferența dintre DACĂ ipotetic care introduce o protază ficțională la condițional și anunță o apodoză tot la condițional care se întinde de la q la q', și organizatorul temporal PE URMĂ, a cărui funcție este mai mult aditivă decît argumentativă. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de genurile discursului. Textele juridice, de exemplu, integrează foarte puțini conectori, comparativ cu genurile
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
evenimentului trecut care depășește povestirea întîlnirii. Verbele la prezent din versul 13 complică ciudat temporalitatea: întîlnirea trecută este reactualizată în prezentul enunțării. Dialogul imaginar, marcat de apostrofă, creează coprezența discursivă a absentei și a naratorului. Dar versul 14 este la condițional optativ perfect, adică, în limba clasică, timpul prin excelență al regretului pentru ceea ce nu s-a împlinit în trecut. Ca și conjunctivul perfect, acest timp exprimă un proces trecut fictiv, imaginar. Întîlnirea este deplasată într-un loc îndepărtat (În alte
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și a conectorilor care deschid și închid diferitele părți ale planului de text. Elementele subliniate cu bold dovedesc omogenitatea ritmică a celor două mari perioade de opt versuri, terminate fiecare prin asocierea cu un conector (Dar, În fine) și cu condiționalul trecut, la sfîrșitul versului 1006 și 1014. Deschis de un O, ceruri!, relansat de un Ah! și închis de un Vai! blocul celor două mari perioade este ușor perceptibil. Să notăm, în fine, că omogenitatea perioadei care acoperă versurile 999-1006
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
spune), și cu perfectul compus în [e3a] (l'ont cherché/l-au căutat). Această decizie nu este deloc conformă cu omogenitatea verbo-temporală a textului lui Borges. Ne mai rămîne să glosăm traducerea imperfectului din ultima relativă din [e3b] printr-un condițional care să-l facă să basculeze în discursul indirect liber. Decizia sa de segmentare a lui P3 prin punct, și nu prin punct și virgulă între [e3a] și [e3b], accentuată de schimbarea timpurilor verbale (perfect compus în loc de perfect simplu), se
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3 13 4 514 5 15 1 216Vom adopta mai departe abrevierile următoare: PS = perfect simplu, PA = "trecut anterior", IMP = imperfect, MCP = mai mult ca perfect, PR = prezent, PC = perfect compus, PsC = perfect supra-compus, V = viitor, VA = viitor anterior, CO = condițional optativ, CP = condițional perfect, CONJ = conjunctiv, IMPER = imperativ. Formele perifrastice, infinitiv etc., vor fi desemnate complet. 2 17 3 18 4 19 5 20 6 21 Pentru o exemplificare a acestor variațiuni enunțiative, trimit la două lucrări despre A. Camus
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
514 5 15 1 216Vom adopta mai departe abrevierile următoare: PS = perfect simplu, PA = "trecut anterior", IMP = imperfect, MCP = mai mult ca perfect, PR = prezent, PC = perfect compus, PsC = perfect supra-compus, V = viitor, VA = viitor anterior, CO = condițional optativ, CP = condițional perfect, CONJ = conjunctiv, IMPER = imperativ. Formele perifrastice, infinitiv etc., vor fi desemnate complet. 2 17 3 18 4 19 5 20 6 21 Pentru o exemplificare a acestor variațiuni enunțiative, trimit la două lucrări despre A. Camus: Adam și Lugrin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțiativă non-actuală a lumii singulare ce urmează să se construiască neconformă cu legile care dirijează universul nostru de referință în funcție de care faptele relatate vor trebui evaluate. Un predicat precum: "Am visat că..." sau un dacă ipotetic folosit cu imperfectul și condiționalul (n.tr. în sistemul verbal francez) vin și acestea, în egală măsură, să suspende condițiile de adevăr care dirijează universul nostru de referință. Să notăm, în trecere, că povestirea autobiografică este rostită sub semnul legilor vericondiționale de ADEVĂRAT sau FALS
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care putem spune că este inserată. Mișcarea argumentativă a acestui text se construiește pe un careu argumentativ care asigură inferențele ce conduc către o concluzie implicită: Mișcarea inferențială de stânga se situează în lumea non actuală, marcată de DACĂ ipotetic, condițional (și imperfect în versiunea franceză), adică un univers neasumat de către locutor. Această înlănțuire argumentativă primește astfel statutul de teză anterioară (p.arg.0) în timp ce informațiile date asertate la prezent, după DAR, aparțin locutorului, care își asumă cele enunțate, de această dată
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe perspectiva cognitiv-comportamentală și folosește metode de educare a pacientului referitor la specificul afecțiunii sale, tehnici de restructurare cognitivă pentru corectarea credințelor disfuncționale, tehnici de respirație pentru a controla hiperventilația în cazul atacului de panică, expunerea interoceptivă pentru eliminarea reacțiilor condiționale legate de senzațiile asemănătoare panicii, expunerea in vivo la situațiile anxiogene pentru a slăbi asocierile existente între panică și comportamentele evitative. De asemenea, în cazul agorafobiei, tehnica expunerii se utilizează când este posibil, în cuplu, datorită rezultatelor superioare obținute astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
folosește o funcție de producție neoclasică ce presupune randamente de scară constante când toți factorii se modifică la aceeași rată, precum și randamente de scară constante când factorii din funcția de producție se modifică separat. Punctul forte al acestei teorii este convergența condițională, potrivit căreia cu cât nivelul de început al P.I.B. pe locuitor este mai scăzut, cu atât rata de creștere este mai mare. Această proprietate derivă din presupunerea de randamente descrescătoare ale capitalului: economiile care au mai puțin capital pe muncitor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
se referă la faptul că nivelul inițial al capitalului și ieșirile depind de mulți factori printre care și rata de creștere a populației, rata de economisire și, mai recent, politicile guvernului și rata inițială de capital uman. Conceptul de convergență condițională a fost susținut de studiile cantitative în diferite țări, având o mare putere de explicare a creșterii economice. Modelul lui Sollow se bazează pe randamente descrescătoare ale factorilor de producție individuali, care sunt considerați exogeni, și folosește funcția de producție
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
asociat cu o creștere a PIB între 0,36 și 1,14%; Studiul lui Barro, menționat în tabelul de mai sus, este o lucrare de referință în domeniu, iar concluziile lui merită a fi reliefate: Date utilizate supotă o convergență condițională, adică cu cât mai mare este nivelul inițial de ieșiri comparativ cu nivelul țintă, cu atât mai scăzută este rata de creștere; Pentru un anumit nivel inițial al PIB real pe locuitor, o rată de creștere mai mare este însoțită
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cauzele creșterii venitului pe o persoana, de-a lungul timpului - am fi capabili să facem ca o creștere economică să aibă loc la voința noastră, abolind saracia și creând o lume de abundență universală. Pe buna dreptate, economistul britanic punea condițional problema identificării factorilor de creștere economică. Literatura de specialitate a fost, în perioada postbelica, atât de mult dominată de modelele neoclasice de creștere economică, încât nimic nu părea mai important decât investițiile în capitalul fizic și preluarea tehnologiilor occidentale pentru
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
verbului "will"66, convertește imaginile concrete ale gulerului de plastic, ale mutării în Union Hill, sau ale meniu-lui cu șuncă și varză, băutul cafelei din sosieră și căsătoria cu o cameristă cu un dinte de aur duc la un rezultat condițional de la care Mencken poate să tragă concluziile sale discursive. Acesta ar fi un mod narativ dacă imaginile ar fi puse într-o formă activă, la trecutul simplu "L-a înjosit să poarte... ". Soluția este deci folosirea modalului, și un autor
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de imposibilitatea de a formula legi cu validitate universală comparabile cu cele din științele naturii, renunță la a se exprima în termeni de legi. Mai prudenți, ei preferă să se limiteze la prezentarea unor „tendințe” sau la formularea de fraze condiționale de tipul „Dacă A, atunci B”, arătând că, dacă un anumit număr de condiții sunt întrunite ( A), ne putem aștepta, după toate probabilitățile, la cutare sau la cutare consecință (B). Studiul fenomenelor în raport cu teoria elitelor sugerează totuși existența unor tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Lirismul ia forma unor reflecții cu caracter generalizator sau a unor dialoguri imaginare cu elemente din natură, considerate confidenți ideali. Sintaxa este specifică întregului gen liric, abundând în construcții de tipul: propoziție subiectivă urmată de una explicativă; propoziții interogative, exclamative, condiționale. Foarte frecvente sunt și personificările, rezultate din colocviul cu mediul, și hiperbolele. Printre scriitorii care au prețuit d., socotind-o motiv de mândrie națională, sunt V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga. Surse: Vasile Alecsandri, Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate și hibrizi VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive Camelia Stan, Cuantificarea grupurilor sintactice - fenomene actuale Mihaela Gheorghe, Aspecte de dinamică a construcțiilor cu relativ Laurenția Dascălu Jinga, Structuri clișeizate în româna actuală Margareta Manu Magda
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
înmulțirea cu 100 și se citește astfel: 4,4% din total respondenți la aceste două întrebări au cunoștințe în sistemul sanitar și au fost la medic pentru o problemă medicală. Exercițiu: Tabelul de mai jos (nr. 7.4) conține distribuția condițională a două variabile indicând prezența sau absența cancerului de plămâni în rândul fumătorilor și nefumătorilor. Pornind de la procentele pe coloană putem să determinăm procentele pe linie, adică distribuția condițională a fumătorilor și nefumătorilor în rândul celor care suferă de cancer
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
medicală. Exercițiu: Tabelul de mai jos (nr. 7.4) conține distribuția condițională a două variabile indicând prezența sau absența cancerului de plămâni în rândul fumătorilor și nefumătorilor. Pornind de la procentele pe coloană putem să determinăm procentele pe linie, adică distribuția condițională a fumătorilor și nefumătorilor în rândul celor care suferă de cancer și al restului populației, dacă se știe că au fost selectați 40 de fumători și 60 de nefumători. Pornind de la datele din tabelul nr 7.4 se pot calcula
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de obicei pentru a descrie asocierea într-un tabel cu variabile dihotomice de tipul 2*2. Pentru tabele mai mari valoarea maximă a coeficientului este mai mare decât 1. Valoarea coeficientului φ poate fi calculată și ca diferența dintre distribuțiile condiționale (procente pe coloană/linie). Să luăm în continuare exemplul anterior și să analizăm distribuția pe linie. Tabelul nr. 7.13: Procente pe linie CDR Mediul 0 1 Total 0 (Rural) 83,3% 16,7% 100% 1(Urban) 74,1% 25
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este în unul și același timp (simultan) sau în timpuri diferite (succesiv) (I. Kant: 1998, 37). Traducătorii secolului XX utilizează termenul concept, nu noțiune. Exprimarea "să fi fost scos din" este departe de natura discursului filosofic. Eminescu se folosește de condițional pentru a sugera o posibilitate oricând la îndemâna cititorului (de a extrage timpul din experiență); traducătorii secolului XX, prin conjunctivul perfect, îndepărtează lectorul de șansa de a încerca și el să înțeleagă empiric timpul. Între consecutivitate și succesiune, primul are un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
generic care înglobează diferitele părți enumerate anterior; în egală măsură, el orientează lectura către un NOI generic reprezentînd posibilii cititori. Acest răspuns la întrebarea inițială constituie obiectul unei evaluări realizate prin conectorul DOAR și prin modalitatea verbului A TREBUI la condițional: (3) " Numai că ar trebui să intrăm în acest scurt roman fără să ne dăm seama prea bine de ce o facem, să alunecăm ușor și să ne afundăm în el timp de cîteva ore, uitînd esențialul: care au fost motivele
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
general", "pe scurt, tot ceea ce, în principiu...") îl marchează diferit de cel al locutorului-enunțător. Proprietățile atribuite copertei a patra nu sînt contestate de locutor, însă el nu și le asumă (este tocmai sensul concesivului DOAR). Modificarea universului este marcată prin condițional, prin modalitatea TREBUIE ("ar trebui") și prin conectorul DOAR. Astfel, putem preciza valorile lui DOAR refutativ; ele se apropie aici de TOTUȘI și chiar de CU TOATE CĂ. Acest argument creează două universuri (U și U'); macro-propoziția care urmează după DOAR este
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
psihologie, Editura Babel, București, 1997. Șerbănoiu, S., Lecția de educație fizică (Colecția Activității Motrice), Editura Făgăraș, București, 2000. Terminologia educației fizice și sportului, Editura Stadion, București, 1978. Tudor, V., Evaluarea în educație fizică, Editura Printech, București, 2001. Tudor, V., Capacitățile condiționale și coordinative-componente ale capacității motrice, Editura RAI Coresi, București, 1999. Vangioni, J., (coordonator), Construire des programes en education physique et sportive pour les lzcees et les colleges, Editura Revue E.P.S., nr. 20, Paris, 1994. Zeigler, E., Physical Education and Sport
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
făcut democrația în Imperiul Roman pe vremea Republicii, până când a venit dictatura Cezarilor care, cu corupția ei a dus la declinul Imperiului Roman. Știu ce a făcut democrația în Anglia, care din sec. XII a îmbrățișat regimul parlamentar democratic și condițional și prin el s-a făcut cel mai puternic imperiu de pe glob, dominând o treime din acest glob. Știu ce a făcut democrația în Franța pe care a ridicat-o încât este o stea strălucitoare între popoarele lumii și știu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]