3,116 matches
-
pauze. Cursivitatea intervențiilor, gradul de omogenitate și coerența sunt verificate și optimizate prin intermediul controlului. 6.2.7. Evaluareatc "6.2.7. Evaluarea" Are în vedere măsurarea și aprecierea stării finale a clasei în urma încheierii demersurilor rezolutive. E bine să fie configurate seturi de indicatori relevanți pentru a evita distorsiunile în apreciere și pentru certificarea nivelului final. O întrebare se ridică însă aici: când se poate spune despre o criza că s-a finalizat? Nivelurile de conștiință ale indivizilor fiind foarte diferite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
specifică pentru regimurile democratice. În regimurile autoritare, nici politicilexe "„politici" feministexe "„feminist" nu au cadre de desfășurare. Teoria politică poate îmbrăca două aspecte: a) Teorie politică prescriptivă: se ocupă de abordarea normativă, cea de tipul „cum ar trebui să” fie configurată politic societatea, astfel încât să fie dreaptă, să asigure egalitatexe "„egalitate"de tratament, cum poate să fie o puterexe "„putere" legitimă, ce drepturi și libertăți ar trebui să aibă oamenii, care este forma ideală sau măcar cea mai puțin rea formă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
asupra femeilor s-a acționat din punct de vedere politic, fără ca ele să aibă posibilitatea de a deveni agenți ai politicii. Categoriile de feminitatexe "„feminitate" și masculinitatexe "„masculinitate" au fost concepute patriarhalxe "„patriarhal", iar feminismulxe "„feminism" își propune să le configureze postpatriarhal. În canonul gândirii politice de tradiție europeană 44, trupulxe "„corp", reproducerea, îngrijireaxe "„îngrijire" copiilor și alte responsabilități pentru familiexe "„familie" sunt percepute ca feminine. Consecința acestui tip de gândire este că femeile pot deveni actori politici doar în măsura în care reușesc
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Simone", bărbatul și-a luat rolul subiectului, al sinelui, iar femeia, pe cel al obiectului, al alterității. Femeia este ființă relativă, ea nu există în sine și nici pentru sine, ci în funcție de altcineva, respectiv de bărbat. În acest mod sunt configurate și miturile, și știința care contribuie împreună la ierarhizarea celor două sexe, astfel încât unul este mereu superior celuilalt. Femeile nu știu ce și cine sunt prin propriile minți, ci prin teoriile și miturile produse de către bărbați despre ce sunt și, eventual, despre
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
inclusiv cea de gen. Mai mult, Ghicaxe "„Ghica,Ion" insistă asupra unei cauze de fond a autonomieixe "„autonomie" scăzute a femeilor: dependența economicăxe "„dependența economică" față de bărbați. Încă din acea vreme, destinul lor ocupațional (altul decât cel al îngrijirii) se configura în calitate de țesătoare și cusătorese. El remarcă și faptul că femeile sunt voci informale în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", fără să fie părtașe la formarea opiniei publice (între altele, o remarcă atât de valabilă și astăzi). În aceeași linie se
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Maria Buțureanuxe "„Buțureanu,Maria" (1913) argumentează necesitatea ca femeile să aibă drepturi politicexe "„drepturi politice" și să facă politică. Ele atacă „imensa minciună despre universalitatea votului” câtă vreme acesta rămâne doar masculinxe "„masculin". În principal, ele susțin următoarele: - Legislația românească configurează incapacitatea politică generalizată a femeilor și incapacitatea civilă a femeilor măritate. - Este necesar să se pună capăt desconsiderării femeilor, e vremea ca ele să își probeze capacitatea și judecata (rațiunea) și să „nu mai fie chestiunea lacrimilor care să-i
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ci și profund patriarhală. Mai mult, pactizarea cu cei care au interesul să întrețină asemenea valori, instituții și practici (bărbații) este sistematic riscantă fiindcă, în acest caz, femeile însele contribuie la „reprogramarea mașinăriei patriarhale”. Feminismul radicalxe "„feminismul radical" s-a configurat în America de Nord din nemulțumire față de stânga radicală a anilor ’60-’70 și de marginalizarea spre care tindeau să fie împinse problemele femeilor, indiferent de ideologia profesată de către diferite orientări politice. Chiar și în contextul unei stângi cu pretenții universal eliberatoare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1.3.1. Puterea, politica și patriarhatultc " 1.3.1. Puterea, politica și patriarhatul" Tradițional, conceptul de puterexe "„putere" în sens politic viza relațiile neutre, cele din afara familiei și intimității. Imaginea standard a relațiilor personale dintre bărbați și femei era configurată mai ales în sfera emoționalului. Sunt relații aflate sub dictatul sentimentelor, iar această sferă relațională nu are nimic politic. Din acest motiv, feminismul reformist a avut în centrul său, cu precădere, relațiile din sfera publicăxe "„sferapublică" și mai puțin reformarea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
astfel, istoria începe o dată cu cea scrisă, deci în mileniul IV î.Hr. Autoarele feministexe "„feminist" consideră că patriarhatulxe "„patriarhat" este un fenomen istoric și, prin urmare, așa cum el are un început, poate avea și un sfârșit 7. G. Lernerxe "„Lerner,Gerda" configurează astfel apariția patriarhatului: a) Prima formă de proprietate privată a fost cea a bărbaților asupra capacității reproductive a femeilor. Această stăpânire începe înainte de apariția proprietății și claselor și stă la baza proprietății private. b) Prima formă de dominare a fost
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
apariția unei vieți, ei trebuie să participe și la menținerea și dezvoltarea acesteia. În Of Woman Born (Născuți din Femeie), 1976, Adrienne Richxe "„Rich,Adrienne" face apologia maternitățiixe "„maternitate" ca experiență și critica maternitățiixe "„maternitate" ca instituție, așa cum este ea configurată în societatea patriarhală. Radicalele culturale consideră că este în interesul femeilor să mențină avantajele reale și simbolice ale procreării și nașterii. Sursa esențială a forței femeiești se află chiar în putința de a da viață. Nu sarcina și nașterea duc
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în Europa de Est2" 1.1. Considerații generaletc "1.1. Considerații generale" Tranziția postcomunistă înseamnă o transformare a relațiilor de gen atât la nivelul publicxe "„public", cât și la cel privatxe "„privat". Structura relațiilor de gen în societatea comunistă era configurată mai ales de presiuni politice, vizând participarea femeilor și a bărbaților în mod egal la muncă, egalitarismul public și privat, integrarea femeilor în structurile politice, desexualizarea femeilor și bărbaților, toate afirmate în ideologia oficială. O dată cu schimbările regimului politic și ale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai ales în existența diviziunii sexuale a muncii și a discriminării importanței acesteia în funcție de sex, iar feminismul radical îi relevă ubicuitatea. Relațiile dintre femei și bărbați, susține Pasti, sunt puternic impregnate și determinate politic. În felul în care s-au configurat politicile românești, ele conduc spre politici ale „inegalității prin naștere”. O parte dintre noi, partea femeiască, este dominată și dependentă datorită apartenenței la un sex. Inegalitatea de gen este cu adevărat ultima inegalitatexe "„ultimainegalitate". Ne-am obișnuit cu ordine în cadrul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
un element, cum ar fi „pălăvrăgeam”, care îi este mai la îndemână în minte, va ocupa o pondere mult mai mare în imaginea oferită despre o asemenea zi decât a fost ea în realitate. d. Materialul informațional din memorie este configurat și „rechemat” prin ceea ce în teoria cogniției sociale se numesc scheme mentale (mental schemas). Ele înseamnă sistemul de reprezentări (cunoștințe, crezuri, simțăminte) despre obiecte sau aspecte ale lumii exterioare și ale propriei persoane. Schemele mentale operează ca niște structuri scheletice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specificarea conceptului. Ea înseamnă descompunerea reprezentării în elemente ce constituie diversele aspecte sau dimensiuni ale conceptului. Astfel de elemente se deduc, cum sugeram și noi mai sus, din analiza teoretică a conceptului, dar nu sunt rare cazurile când ele sunt configurate prin analiza corelațiilor empirice. 3. A treia etapă se referă laalegerea indicatorilor. Indicatorul este acel element simplu de comportament (sau de altă natură) care poate fi detectat în realitatea empirică. Dacă, de exemplu, observăm că un om frecventează regulat biserica
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cereasca mîndră scară” și absoarbe rouă de pe ierburi... Clasicizînd, alegorizînd, poetul aduce În vasta scenă lirică pe radioasa Aurora care - „dulce, veselă, rozie, scumpă ca un vis iubit” - zboară peste lume și dă sfaturi bune unei copile triste. Nu se configurează, din aceste imagini comune, o figură poetică specială, o formă memorabilă a sensibilității. O urare ce nu implică prea mult imaginația În materie. Obiectele reale, mai numeroase decît În alte poeme, nu indică o preferință, un atașament, o asumare revelatoare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o mai mare consistență atunci cînd poetul vorbește mai direct de angoasa lui erotică. În Scrisoare către Zulnia aflăm imaginea unui mare neastîmpăr și a unei voințe energice (În contradicție cu scopul ei) de singurătate. Traduse În semnele naturii, ele configurează un peisaj liric caracterizat prin cîteva elemente materiale: „Călători pe văi, pe dealuri, pe cîmpii nemărginite, Umblu de urît cu ziua pe colnice părăsite ....................................................................... Înnoptez pintre prăpăstii, pintre rîpi, pintre ponoară... Caut, cerc stîncile toate, mă Îngrop În adîncime. Petrecerea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
drept sau bun, nu să fii. Ori Platon, folosește poziția intermediară a fraților săi pentru a formula propria sa poziție, aceea că dreptatea este un bun în sine deși este bună și prin consecințele pe care le aduce. S-a configurat deja în discuția noastră o distincție pe care n-o mai putem eluda: dreptatea aparentă și dreptatea adevărată. Aceasta este distincția cu care Valentin Mureșan își construiește două din cele patru consistente capitole ale comentariului său la Republica lui Platon
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
eu condiția de ființă efemeră? Ceea ce e important în spațiul filosofiei, e întrebarea, nu răspunsul. Bertrand Russell, analizănd valoarea filosofiei, arată că aceasta rezidă în chiar incertitudinea și diversitatea răspunsurilor pe care le oferă. În fața aceluiași tip de întrebări se configurează atitudini filosofice diferite. De la atitudinea de repliere asupra valorilor a regelui Solomon, care redescoperă sensul vieții în dimensiunea metafizică și religioasă, la atitudinea de respingere a oricărui sens, proprie existențialiștilor care sondează cu acribie absurdul, putem parcurge o multitudine de
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
nu sunt aceste manifestări episodice: ele nu sunt decât evenimente în care se actualizează raporturile sociale; semnificațiile lor, adică simbolistica pe care o produc, nu constituie un sistem peren susceptibil a fi studiat în sine, independent de mizele precise care configurează raporturile sociale locale în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în etnologia actuală din Franța, ele contrastând cu etnologia industrială de pe terenuri "îndepărtate", care rămâne mult mai ambițioasă din punct de vedere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Cosmos, astfel Încât aceasta să nu rămână un fragment impermeabil și opac ci „un cosmos viu, deschis către toate celelalte cosmosuri vii care-l Înconjoară” (/415). O hermeneutică atât de „simbolic” elaborată precum a lui M. Eliade nu putea să nu configureze și o teorie a simbolului artistic. Aceasta nu constituie decât un aspect particular al fenomenului general al simbolismului. Multivalența simbolului este În același timp „religioasă” și „estetică”. Situația universală, tipică mai ales artei orientale , caracterizată printr-un profund conținut simbolic
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
calificări predate și transmise? E greu de răspuns la aceste întrebări, în măsura în care charisma se simte emoțional, fără a putea fi învățată sau a se lăsa inculcată rațional (Panofsky, 1967; Segré, 1993). Totuși, nici o educație nu este posibilă fără a se configura ca un ansamblu organizat și administrat: programe de formare, numirea profesorilor, concurs de admitere pentru studenți. Ea presupune un spațiu de exprimare, locuri administrative, formări specializate. Toate acestea participă la instituționalizare, care se traduce de cele mai multe ori prin: crearea unui
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Eu nu mai sânt astfel decât felul desființării mele. Umilirea este desființare. A fi umilit până la capăt înseamnă a nu mai putea să-ți dai nici un hotar, a nu mai putea să te hotărăști în nici o privință, înseamnă a fi configurat numai prin hotare străine, a fi "hotărît" de la un cap la altul. "Eu" nu mai are în sine nici o valoare reflexivă, ci este produsul compact al unor determinări străine de mine. În umilire, eu nu recunosc drept autoritate instanța care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vieții este mai vast decât cel al destinului. Din faptul că viața umană reprezintă întîlnirea necesară dintre responsabilitate (libertate) și întîmplare rezultă că propria viață poate fi o surpriză permanentă pentru tine însuți și că, prin urmare, ea nu se configurează niciodată doar ca realizare voluntară a proiectului. Cu toate acestea, miracolul unei vieți nu este rodul întîmplării, ci noul neașteptat pe care îl aduce cu sine simpla stăruire în proiect. Destinul reprezintă vertebrarea vieții de către noua stare pe care o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ratatul cât și bovaricul nu știau de ce anume nu sânt în stare. A fi liber înseamnă în fond a fi sigur de tine, de posibilitățile tale. Libertatea nu e altceva decât rezultatul educației în sfera posibilului, dobândirea capacității de a configura și realiza proiecte prin îmbinarea corectă a posibilităților proprii cu posibilul obiectiv. Ca ființă proiectivă, ca acela care merge înaintea sa, omul este desigur liber prin chiar natura sa, dar nașterea proiectului, fermitatea mersului și calitatea țintei depind de buna
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
s-a oferit contactul viu cu un model cultural foarte înalt, care ne-a dispensat de pseudoconfruntări cu un mediu cultural ignobil și care ne-a învățat să privim faptele culturii de la înălțimea modelului pe care el însuși l-a configurat și l-a atins. Luni, 19 februarie 1979 Ieri i-am dat lui Noica cele două cărți, relativ recent apărute, ale lui Foucault - Surveiller et punir (1975) și La volonté de savoir (1976, vol. I din Hist. de la sexualité) - pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]