3,668 matches
-
Conform acesteia, evoluția politică a Europei a fost afectată de trei revoluții succesive: revoluția națională, revoluția industrială și cea internațională. Aceste mutații au divizat sistemele politice, au produs clivajele ce au generat pluripartidismul. Fiecare revoluție este urmărită pe două axe conflictuale: axa funcțională și cea teritorial-culturală. Astfel, fiecare revoluție produce cîte două clivaje, structurate pe axele amintite: revoluția națională a cauzat clivajul biserică / stat pe axa funcțională, și centru / periferie pe axa teritorial-culturală; revoluția industrială a produs clivajul capitaliști / muncitori pe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
stabili o tipologie genetică a familiilor de partide din Europa Occidentală. I. Abordarea problemei Originea partidelor politice poate fi abordată în mai multe moduri. Astfel, Lapalombara și Weiner au distins trei: o manieră instituționalistă, o manieră de tip istoric și conflictual și una numită de dezvoltare politică. Noi vom adăuga aici o a patra: maniera funcționalistă. Prima, care aparține lui Duverger, leagă originea partidelor de dezvoltarea vieții parlamentare și pune accentul pe studierea lor organizatoric(. A doua plasează conceptul de criză
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de vedere istoric de trei revoluții succesive: revoluția națională, revoluția industrială și revoluția internațională. Primele două și-au exercitat efectele concomitent din punct de vedere istoric. Aceste două revoluții au conturat sistemul politic într-un plan care urmărește două axe conflictuale: o axă funcțională și o axă "teritorial-culturală". Astfel, revoluția națională generează pe axa funcțională clivajul Biserică / Stat, iar pe axa teritorial-culturală, clivajul centru / periferie. Revoluția industrială adaugă împărțirii precedente, pe de o parte, pe axa funcțională, clivajul capitaliști / muncitori iar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
socialiste". Se pot califica drept "partide muncitorești", după baza lor sociologică, fiindcă numitorul lor comun îl constituie clasa muncitoare organizată. Clivajul dintre proprietarii mijloacelor de producție, deținătorii de averi în general, și muncitori, este cel mai studiat dintre toate fenomenele conflictuale care afectează societatea industrială capitalistă. Marxismul a făcut din acesta motorul istoriei și numeroși politologi, mai ales francezi, l-au considerat drept unică axă a opozițiilor politice. Oricare ar fi părerea cititorului în ceea ce privește marxismul sau teza axei conflictuale unice, acesta
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
toate fenomenele conflictuale care afectează societatea industrială capitalistă. Marxismul a făcut din acesta motorul istoriei și numeroși politologi, mai ales francezi, l-au considerat drept unică axă a opozițiilor politice. Oricare ar fi părerea cititorului în ceea ce privește marxismul sau teza axei conflictuale unice, acesta va trebui să accepte că acest clivaj dintre proprietari și muncitori apare ca fiind diviziunea politică predominantă în Europa Occidentală. Într-adevăr, cu excepția Irlandei, acest clivaj marchează în principal sistemele partidelor din toate țările europene și el este
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cît și conflictele născute din prăbușirea comunismului. Pentru tranziție se obține, deci, un model de 2 3, revoluția internațională adăugînd două noi clivaje, preponderente efectelor revoluțiilor naționale și industriale. După modelul acestora din urmă, "a treia revoluție" își exercită efectele conflictuale de-a lungul celor două axe structurale. Revoluții Naționale Industriale Internaționale Axe Clivaje Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Stat / Societate civilă Minimaliști / Maximaliști Revoluția internațională cuprinde astfel, pe axa teritorial-culturală, clivajul stat / societate
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de metodologie. Verificăm astfel și un alt model, comparabil parțial, în acest sens (Riegle, f.a.), care pune accent, în conturarea unei astfel de paradigme, pe: ► Recunoașterea și perceperea oportunității, sesizarea de discrepanțe, a unor condiții favorabile sau nu, de situații conflictuale conturate tot mai evident în practică într-o anume dimensiune a realizării educației, după paradigme care trebuie schimbate și care cer a altă soluționare mai eficientă și eficace. Delimitarea, definirea acestei problemei, a aspectelor ei critice, a determinărilor, a gradului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în acest demers. În sânul fiecăreia se produc acumulări, pornind de la dinamica faptelor educative (normale sau atipice) în respectiva problemă, în sine sau prin corelare cu altele, încât soluțiile de rezolvare pot deriva eficient cu ușurință, dacă nu sunt stări conflictuale majore. Dar este dificilă menținerea acestei stări de echilibru, dacă o raportăm la evoluția contextului, conform paradigmei generale a complexității (Joița, 2009, pp. 93-112), în care este concepută și realizată educația reală. Atunci se impun schimbări, cu diferite grade de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Echilibrarea relației autoritate-libertate în toate acțiunile. • Afirmarea conduitei de tip leadership, ca stil flexibil de coordonare, stimulare, îndrumare. Crearea climatului de colaborare, respect, sprijin reciproc. • Adaptarea la situațiile concrete ale afirmării educaților. • Formularea de decizii pentru atingerea obiectivelor. • Rezolvarea problemelor conflictuale apărute, a abaterilor, a obstacolelor, a dificultăților. • Apelarea la conducerea participativă, la cea prin motivare a educaților în cunoaștere, formare. Evaluează, reglează • Observarea conduitei educaților în procesul cunoașterii. • Analizarea critică, cauzală, comparativă, criterială. • Interpretarea rezultatelor, argumentelor, întrebărilor, soluțiilor formulate. • Aprecierea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ineficient. Produsul poate fi considerat ca nerealist în practică. • Nu se respectă baza teoretică. • Se resimt dificultățile comunicării. • Abilitățile de proiectare pot deforma discuțiile. Cere un timp mai mare de formulare. • Dificultăți în determinarea formei finale. • Apare un potențial risc conflictual între opiniile profesorilor. • Poate fi ineficient din cauza erorilor în aplicare. • Educatorii pot revizui rezultatele și în alt mod. • Măsurarea efectelor este dificilă în lipsa clarității punctelor de plecare. • Proiectarea și managementul sunt obscure ca procese. • Există riscul focalizării doar pe ideile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatorului în leadership. • Învață să se gândească critic și în sistem, pentru a găsi cauze, interrelații, sugestii, colaborare, valorificare a altor experiențe. • Stimulează dialogul variat pentru clarificare, corectare, dezvoltare, noi proiecte. • Facilitează obținerea unui rapid și precis feedback asupra stării conflictuale apărute. • Cere documentarea suplimentară asupra cauzelor, particularităților problemei conturate. • Implică reconceperea proiectului sau a părții din proiect după efectele constatate. • Are rol funcțional imediat, pentru că este situat înaintea realizării. • Arată drumul efectiv până la atingerea obiectivului. • Este o evaluare a acțiunii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
exprimarea orală a modalităților și a celor învățate constructivist: • expunere proprie și argumentată fără puncte de sprijin, • prezentarea interpretărilor cu motivarea lor, • susținerea unui interviu specific, • susținerea de intervenții în dezbaterile în grup, • afirmarea în analiza și rezolvarea unor situații conflictuale cognitive sau în luarea unor decizii de rezolvare, • interpretarea unor roluri atribuite sau asumate, • formularea de întrebări sau ipoteze pentru înțelegere, • implicarea în tehnici de creativitate, • analiza critică a răspunsurilor altor autori, • semnalarea de erori cognitive și propunerea de soluții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
anterior (Joița, 2000, pp. 135-147) au atras atenția asupra necesității: • reinterpretării autorității educatorului, • a luării în considerare a manifestării educaților în activitate, • a rolului climatului din clasă, • a cunoașterii și îndepărtării stărilor și conduitelor negative rezultate, • a prevenirii diferitelor stări conflictuale, • a promovării metodelor de învățare constructivistă, • a reconsiderării stilului educatorului ca urmare a efectelor asupra educaților, • a utilizării feedbackului, • a accentuării pregătirii acestora pentru adaptarea și integrarea socio-morală, nu numai pentru dezvoltarea cognitiv-intelectuală. În plan pedagogic, dincolo de exagerările nondirectiviste, cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
redirecționarea acestor energii nu este o sarcină ușoară. Acest capitol Își propune să ofere o serie de sugestii prin care profesorul poate gestiona mai eficient problemele clasei, deoarece, printr-un management al comportamentului, profesorul poate preveni / evita dezvoltarea unor situații conflictuale În clasă, promovând climatul adecvat studiului. În general se consideră că, atunci când un profesor nu poate stăpâni clasa, este un profesor slab și i se atribuie tot felul de defecte profesionale sau de caracter. Este o atitudine greșită, deoarece controlarea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
pentru schimbare. XVI. Managementul conflictelor Conflictul a fost definit de-a lungul timpului Într-o multitudine de forme. Dispută, neînțelegere, litigiu, dezacord, diferend, divergență sunt termeni uzuali pe care Îi auzim mereu și care au legatură cu existența unor stări conflictuale. În momentul În care are loc o ciocnire Între interesele, conceptele sau orgoliile unor persoane, avem de-a face cu un conflict, iar acest lucru se Întâmplă extrem de des În viața de zi cu zi. Există diferite tipuri de conflicte
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
caracterizează prin: Sentiment de incertitudine, Recunoașterea unei teme comune, Existența unor reguli reglatoare a legăturii sociale ce fac posibil conflictul. În mod concret, În sala de clasă profesorul poate recurge la strategii diverse, pentru a evita sau a rezolva situațiile conflictuale rezultate din comportamentele deviante ale elevilor. După Saunders, acestea sunt. A. Strategii de evitare Profesorul e tolerant, glumește, pentru a evita conflictul. Aceste strategii nu pot fi folosite des, căci profesorul Își va pierde credibilitatea. Ele sunt utilizate curent de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
aceste strategii nu rezolvă conflictul C. Strategii de confruntare, ce sunt: de putere sau de negociere. ¾ Cele de putere se ghidează după principiul Divide et impera (fragmentează și stăpânește), adică Împărțirea grupului de elevi angajați În conflict sau a situației conflictuale. Sau se fac amenințări care nu vor fi puse niciodată În practică. De asemenea, se pot promite recompense sau să se facă apel la tradiția școlii. ¾ Cele de negociere se utilizează când elevii implicați În conflict par dispuși să accepte
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
afiliere Înseamnă să se ceară elevilor neutri la conflict să se disocieze de turbulenți. Acesta se recomandă numai În ultimă instanță, pentru că afectează relațiile ulterioare dintre elevi. Cercetătorii Saunders, Watkins și Wagner dau și câteva sfaturi generale, În privința unor situații conflictuale la clasă: ¾ Evitarea confruntării cu elevii În fața clasei, căci ei pot câștiga astfel noi aderenți; ¾ Evitarea oricărei amenințări, mai ales pe cele care pot fi percepute ca fizice; ¾ Optarea pentru alternativa care dă câștig de cauză și profesorului, și elevilor
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
ei pot câștiga astfel noi aderenți; ¾ Evitarea oricărei amenințări, mai ales pe cele care pot fi percepute ca fizice; ¾ Optarea pentru alternativa care dă câștig de cauză și profesorului, și elevilor; ¾ Încurajarea elevilor pentru a descrie percepția lor asupra stării conflictuale, dar și profesorul trebuie să explice propria percepție asupra stării conflictuale respective; ¾ Exemplul personal al profesorului diriginte poate fi foarte convingător pentru un elev care nu se simte Înțeles acasă și care caută un model În afara ei. Aplicând aceste sfaturi
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
pe cele care pot fi percepute ca fizice; ¾ Optarea pentru alternativa care dă câștig de cauză și profesorului, și elevilor; ¾ Încurajarea elevilor pentru a descrie percepția lor asupra stării conflictuale, dar și profesorul trebuie să explice propria percepție asupra stării conflictuale respective; ¾ Exemplul personal al profesorului diriginte poate fi foarte convingător pentru un elev care nu se simte Înțeles acasă și care caută un model În afara ei. Aplicând aceste sfaturi, se poate forma o bază concretă pentru discuții individuale și obiective
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
234 Concluzie / 237 Bibliografie / 241 Index tematic / 251 Index de nume proprii / 259 Introducere De mai multe decenii, dezbaterea asupra valorilor ocupă avanscena vieții publice. De fapt, toate situațiile politice și sociale opun actori inspirați de valori diferite, ba chiar conflictuale. Rezolvarea a numeroase procese (de la dezbateri parlamentare, până la raporturile dintre populații de diverse origini culturale) este condiționată de dialectica valorilor implicate. Pe plan internațional, coeziunea țărilor asociate (ca Uniunea Europeană) sau trăinicia alianțelor depind foarte mult de platforma valorilor comune. Conceptul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
state au ales în funcție de situația particulară din fiecare țară, de raporturile dintre putere și opoziție. Semnificativ în acest sens este faptul că, una din primele misiuni importante ale noului PE, votarea unei noi Comisii, nu a mai fost o temă conflictuală așa cum se prefigurase anterior, deoarece președintele în funcție, Jose Manuel Durao Barroso a primit încă din timpul campaniei electorale susținerea atât din partea partidului propriu (PPE) cât și a unor partide de stânga importante (de ex. social-democrații germani, socialiștii spanioli, respectiv
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
bugetare; * a treia, respingerea bugetului anual sau a celor suplimentare; * iar a patra, privilegiul de a aproba sau nu modul în care Comisia a cheltuit banii votați prin buget. Procedura concilierii în cazul neînțelegerilor dintre instituțiile comunitare 325 și situații conflictuale Amendamentele aduse tratatelor în 1970 și 1975, nu numai că i-au dat Parlamentului capacitatea de a influența dezvoltarea politică a comunităților, dar a generat și noi posibilități privind conflictul instituțional în materie de legiferare. În mare partea era vorba
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
dezastre sufletești transformate în opere de artă". În esență, Lovinescu identifica la baza procesului de cristalizare a personalității artistului (care trăiește suferința cu voluptate, ca pe o sursă nesecată de creativitate) o proiecție bovarică, determinată (am tot spus) de natura conflictuală a raportului dintre "temperament" și "voință". E clar că "dezinteresul" față de aspectele practice ale existenței, cu etica subiacentă a refuzului și non-participării la viața socială, camuflează, în cazul de față (e vorba de psihologia artistului), ambiția afirmării individuale în plan
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
urma un model spiritual, în persoana unui lider religios, unui profet sau a lui Iisus Hristos Însuși. Unele secte devin religii, în timp ce altele își încetează existența după o perioadă de timp. Din cauza sensurilor negative ale termenului, a discriminărilor și situațiilor conflictuale, denumirea de sectă a fost înlocuită cu aceea de formațiune religioasă. În evoluția sa, o comunitate religioasă poate suferi transformări care o încadrează în diferite categorii. De exemplu, o formațiune religioasă nouă poate deveni, în timp, o biserică. Astfel, pe măsură ce
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]