15,099 matches
-
și Decizia nr. 713 din 4 decembrie 2014, prin instituirea/modificarea unor cauze de încetare a mandatului - Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 534 din 12 iulie 2017). De asemenea, în jurisprudența sa referitoare la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
provizorii. Curtea reține că a statuat prin Decizia nr. 458 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 2 iulie 2020, paragrafele 48 și 49, că prevederile art. 23 alin. (1) din Constituție consacră inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei. Cât privește libertatea individuală, prevederile constituționale au în vedere libertatea fizică a persoanei, dreptul său de a se putea mișca liber, de a avea conduita dorită și, totodată, de a nu fi lipsită
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
vătămată sau succesorii acesteia se pot constitui parte civilă împotriva inculpatului, iar prin alin. (5) al aceluiași articol a statuat că repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile. Astfel, potrivit art. 1.349 din Codul civil, care consacră răspunderea civilă delictuală, persoana care se face vinovată de crearea unui prejudiciu este obligată să îl repare integral. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 1 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.202/215/2017/a2
DECIZIA nr. 399 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261233]
-
acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate), trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort. ... 18. Curtea reține că, într-adevăr, soluția consacrată de art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 384/2006 este similară, sub un anumit aspect, cu cea constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019. Astfel, prin ambele reglementări legiuitorul primar a delegat ministrului
DECIZIA nr. 389 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260858]
-
asigurat, în consecință, în mod efectiv și eficace (Decizia nr. 670 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011). ... 24. În contextul dat, referitor la dreptul la un proces echitabil, consacrat prin art. 21 alin. (3) din Constituție și prin art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenție, subsumat dreptului de acces liber la justiție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a constatat că „recursul“ din materia disciplinară a magistraților este
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
prezumției de nevinovăție, a dreptului la tăcere și a dreptului împotriva autoincriminării. De altfel, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 24 octombrie 1984, pronunțată în Cauza Öztürk împotriva Germaniei), s-a consacrat o practică judiciară constantă, potrivit căreia, în esență: (i) contravenția este subsumată noțiunii de acuzație în materie penală; (ii) sarcina probei revine acuzării (agentului constatator), cu aplicarea prezumției de nevinovăție; (iii) mențiunile din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
Constituție, care, la alin. (2), precizează că persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. În acest context sunt relevante și prevederile art. 57 din Constituție, care consacră îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a-și exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți. ... 25. În consecință, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la prevederile art.
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
în sistemul nostru de drept“. ... ... ... I. „Instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești“ - motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. Astfel, primul motiv de nelegalitate invocat, respectiv încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice consacrat de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și reluat în art. 108 (fost 107) din Constituție, a fost soluționat în mod eronat de către instanța de fond, printr-o imixtiune nepermisă a instanței
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
Legii supreme a țării, actele normative date în executarea actelor normative primare (legi sau ordonanțe de Guvern) trebuie să fie emise cu respectarea competenței constituționale și legale a organului emitent și cu respectarea actelor normative cu forță juridică superioară. Este consacrat astfel regimul constituțional al hotărârilor Guvernului, potrivit căruia hotărârile trebuie să se întemeieze pe lege sau pe un act normativ cu forță juridică a legii. Aceste dispoziții constituționale sunt dezvoltate și în cuprinsul Legii nr. 24/2000 și subsecvent în H.G.
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
nu are competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât ar încălca principiul separației puterilor în stat consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. (1) potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Din moment ce legiuitorul a stabilit expres că hotărârile Guvernului trebuie întemeiate pe un act normativ cu
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
generic (acela al unui pericol social abstract) a unei pedepse concrete, aplicabile unui complex infracțional clar determinat, caracterizat sub aspectul conținutului său esențialmente prin circumstanțe specifice, și nu generice, încalcă flagrant principiul individualizării, precum și pe cel al minimei intervenții consacrat în art. 53 din Constituție și în art. 17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 9. Intervenția legiuitorului prin impunerea unei pedepse predeterminate fără să permită judecătorului să țină seama de circumstanțele concrete ale
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
care întotdeauna va primi un spor de pedeapsă predeterminat chiar dacă circumstanțele concrete care ar caracteriza întregul concurs ar impune un spor mai mic (sau, în unele situații, nu ar impune acest spor). Textul criticat face imposibilă aplicarea principiului proporționalității consacrat în art. 53 alin. (2) din Constituție, ceea ce determină aplicarea unui tratament degradant impus de autoritatea statală, cu încălcarea dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Constituție și ale art. 3 din Convenție. Susține că prin reglementarea criticată nu se
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
numai amenzi, se aplica pedeapsa cea mai mare, care putea fi sporită până la maximul ei special, iar dacă acest maxim nu era îndestulător, se putea adăuga un spor de până la jumătate din acel maxim. Aceste dispoziții de lege consacrau - ca tratament juridic al concursului de infracțiuni în situațiile precizate - sistemul cumulului juridic cu spor facultativ și variabil. Curtea a observat că, în practică, agravarea pedepsei avea un caracter excepțional, de vreme ce, potrivit prevederilor Codului penal din 1969, instanța
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
Senatului, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent. (3) Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune. Articolul 23 (1) Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
în plenul Senatului. (2) Problemele rămase în divergență după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului. Articolul 48 (1) Propunerile nominale se anunță de către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. (2) Toți senatorii, cu excepția președintelui Senatului, sunt obligați să facă parte din cel puțin o comisie permanentă. (3) Un senator nu poate face parte din mai mult
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente. Articolul 51 Componența membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabilește de Comitetul liderilor, astfel încât să se respecte configurația politică a Senatului rezultată din alegeri, precum și principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. Componența astfel stabilită se supune votului plenului Senatului. Articolul 52 (1) Propunerile nominale pentru funcțiile din birourile comisiilor se fac prin lider, de grupurile parlamentare cărora le-au
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale. “ Conținutul textului constituțional relevă caracterul absolut al drepturilor pe care le consacră, interzicând orice formă de limitare a acestora. Astfel, în ceea ce privește dimensiunea internă a credințelor, convingerilor sau opiniilor pe care o ființă umană le poate avea, textul constituțional interzice orice formă sau metodă prin care o persoană ar putea
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
documente internaționale, așa cum este art. 18 din Pactul internațional relativ la drepturile civile și politice la nivel internațional ori art. 9 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 21. Prevederile art. 29 alin. (1) din Constituție, consacrând libertatea fiecărei persoane de a-și forma propriile convingeri și opinii despre lumea înconjurătoare și de a îmbrățișa sau nu o credință religioasă, au în vedere totodată și posibilitatea manifestării și exprimării libere a acestor credințe și opinii. Astfel libertatea
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
internaționale și în dreptul european. ... 9. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 181 din Codul de procedură civilă nu încalcă Legea fundamentală. Acest text de lege consacră un mod de calcul al termenelor procedurale, favorabil persoanei vizate de termenul procedural respectiv, inclusiv cu acordarea beneficiului amânării sale atunci când se împlinește într-o zi nelucrătoare, neputând fi apreciat ca o restricție disproporționată adusă dreptului de acces la
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale“. Astfel, legea consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea și combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conținut este reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
sau al unor libertăți pentru a răspunde în mod adecvat evoluției pandemiei de COVID-19 se circumscriu prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități și nici încălcarea principiului separației puterilor în stat. ... 23. Cât privește dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, Curtea constată
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
de drept public, reprezentând asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Art. 8 alin. (2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
de drept public, reprezentând asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Art. 8 alin. (2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
Codul penal fiind incidente și în alte situații. Potrivit art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în vederea asigurării unității terminologice în limbajul normativ, dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce îl instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie. Având în vedere
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
nr. 690 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2022, instanța de contencios constituțional a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. ... 15. Curtea a reținut că textul legal criticat nu consacră o soluție normativă nouă în materia dreptului administrativ, aceasta existând în mod identic și anterior adoptării Codului administrativ, regăsindu-se la art. 69 alin. (5) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]