1,866 matches
-
În fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite. Locul său de articulare este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial. Simbolul său fonetic este . Consoana este sonoră și nu are o pereche
Consoană sonantă labiovelară () [Corola-website/Science/300074_a_301403]
-
sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite. Locul său de articulare este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial. Simbolul său fonetic este . Consoana este sonoră și nu are o pereche surdă. În limba română nu există o literă separată pentru acest sunet, el se notează cu litera U la fel ca și vocala . În cuvinte împrumutate se mai notează și cu litera W
Consoană sonantă labiovelară () [Corola-website/Science/300074_a_301403]
-
formă neregulată); dup= bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sau grupuri de cuvinte (expresii) ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat. Modificarea este înregistrată ca o deviere de la modul curent, „normal” în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cuvântul ce-l denumește. Aliterația constă în repetarea consoanelor sau silabelor inițiale Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor. Onomatopeea este un cuvânt alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imită sau sugerează sunete naturale. Ex.:"Tropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
turcă, rusă, osetină. Împrumuturile din primele două se referă în special la termeni religioși, științifici si tehnici. În termeni de tipologie lingvistică, limba cecenă este verb-finală, ergativă (referitor la cazuri), moderat sintetică, cu dependență marcată. Are un sistem complicat de consoane, inclusiv ejective, uvulare si fatingiale, un sistem larg de vocale, similar limbilor nordice (suedeza, daneza, finlandeza). Absorbția cuvintelor noi are loc nu individual, ci de-a întregul cu frazele în care se folosesc. Până în 1923 a folosit alfabetul arab, între
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
și cea semideschisă , ca de exemplu în cuvîntul francez "déesse" (zeiță), pronunțat . Pentru simplificare, median din limba română se scrie cu același simbol ca semiînchis din franceză, chiar dacă fonetic ele sînt diferite. Același lucru este valabil și pentru cazul vocalei . Consoanele se clasifică în trei mari grupe după modul în care se generează presiunea aerului în articularea lor. Toate consoanele din limba română fac parte din cea mai importantă dintre aceste grupe, și anume a consoanelor "pulmonare", produse prin comprimarea aerului
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
scrie cu același simbol ca semiînchis din franceză, chiar dacă fonetic ele sînt diferite. Același lucru este valabil și pentru cazul vocalei . Consoanele se clasifică în trei mari grupe după modul în care se generează presiunea aerului în articularea lor. Toate consoanele din limba română fac parte din cea mai importantă dintre aceste grupe, și anume a consoanelor "pulmonare", produse prin comprimarea aerului în plămîni. În alte limbi există consoane produse prin comprimarea aerului în "glotă". Există de asemenea așa-numitele "clicuri
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
valabil și pentru cazul vocalei . Consoanele se clasifică în trei mari grupe după modul în care se generează presiunea aerului în articularea lor. Toate consoanele din limba română fac parte din cea mai importantă dintre aceste grupe, și anume a consoanelor "pulmonare", produse prin comprimarea aerului în plămîni. În alte limbi există consoane produse prin comprimarea aerului în "glotă". Există de asemenea așa-numitele "clicuri", consoane obținute prin crearea unei presiuni în aerul din cavitatea orală prin închiderea acesteia în două
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
după modul în care se generează presiunea aerului în articularea lor. Toate consoanele din limba română fac parte din cea mai importantă dintre aceste grupe, și anume a consoanelor "pulmonare", produse prin comprimarea aerului în plămîni. În alte limbi există consoane produse prin comprimarea aerului în "glotă". Există de asemenea așa-numitele "clicuri", consoane obținute prin crearea unei presiuni în aerul din cavitatea orală prin închiderea acesteia în două locuri, și apoi eliberarea bruscă a acestei presiuni. În fine există "articulații
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
din limba română fac parte din cea mai importantă dintre aceste grupe, și anume a consoanelor "pulmonare", produse prin comprimarea aerului în plămîni. În alte limbi există consoane produse prin comprimarea aerului în "glotă". Există de asemenea așa-numitele "clicuri", consoane obținute prin crearea unei presiuni în aerul din cavitatea orală prin închiderea acesteia în două locuri, și apoi eliberarea bruscă a acestei presiuni. În fine există "articulații combinate". O parte din aceste consoane exotice se pot întîlni sporadic și în
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
glotă". Există de asemenea așa-numitele "clicuri", consoane obținute prin crearea unei presiuni în aerul din cavitatea orală prin închiderea acesteia în două locuri, și apoi eliberarea bruscă a acestei presiuni. În fine există "articulații combinate". O parte din aceste consoane exotice se pot întîlni sporadic și în limba română, dar nu ca parte integrantă a setului de sunete ale limbii ci numai în anumite interjecții. La rîndul lor aceste grupe sînt divizate în continuare după modul și locul de articulare
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
sunete ale limbii ci numai în anumite interjecții. La rîndul lor aceste grupe sînt divizate în continuare după modul și locul de articulare. Modul de articulare se referă la mecanismul de blocare și eliberare a fluxului de aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
divizate în continuare după modul și locul de articulare. Modul de articulare se referă la mecanismul de blocare și eliberare a fluxului de aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale, velare. Tabelul de mai jos cuprinde consoanele Alfabetului Fonetic Internațional.
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
blocare și eliberare a fluxului de aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale, velare. Tabelul de mai jos cuprinde consoanele Alfabetului Fonetic Internațional.
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
de aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale, velare. Tabelul de mai jos cuprinde consoanele Alfabetului Fonetic Internațional.
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale, velare. Tabelul de mai jos cuprinde consoanele Alfabetului Fonetic Internațional.
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
În fonetică, consoana nazală alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi. Simbolul său fonetic este . Există de fapt o familie de asemenea sunete, diferențiate atît după poziția exactă a limbii în timpul articulării (alveolară, dentală sau postalveolară) cît și după care
Consoană nazală alveolară () [Corola-website/Science/299837_a_301166]
-
limbi. Simbolul său fonetic este . Există de fapt o familie de asemenea sunete, diferențiate atît după poziția exactă a limbii în timpul articulării (alveolară, dentală sau postalveolară) cît și după care anume parte a limbii are un rol activ în articulare (consoană apicală ca în limba engleză sau laminală ca în română). În limba română apare varianta laminală a acestei consoane și se notează cu litera N; apare în cuvinte precum "nor" , "inel" , "spun" . Numeroase lucrări clasifică sunetul din limba română și
Consoană nazală alveolară () [Corola-website/Science/299837_a_301166]
-
limbii în timpul articulării (alveolară, dentală sau postalveolară) cît și după care anume parte a limbii are un rol activ în articulare (consoană apicală ca în limba engleză sau laminală ca în română). În limba română apare varianta laminală a acestei consoane și se notează cu litera N; apare în cuvinte precum "nor" , "inel" , "spun" . Numeroase lucrări clasifică sunetul din limba română și din celelalte limbi romanice drept o consoană dentală, dar tendința în fonetica modernă este de a îl clasifica drept
Consoană nazală alveolară () [Corola-website/Science/299837_a_301166]
-
laminală ca în română). În limba română apare varianta laminală a acestei consoane și se notează cu litera N; apare în cuvinte precum "nor" , "inel" , "spun" . Numeroase lucrări clasifică sunetul din limba română și din celelalte limbi romanice drept o consoană dentală, dar tendința în fonetica modernă este de a îl clasifica drept o consoană alveolară laminală. Acest sunet este o consoană sonoră și nu are o pereche surdă. Trebuie remarcat că deși litera "N" din limba română se citește în
Consoană nazală alveolară () [Corola-website/Science/299837_a_301166]