15,904 matches
-
A.[vram] L.[eiba] (25.I.1888, Piatra Neamț - 16.IX.1956, Tel Aviv), prozator și eseist. Este unul din cei zece copii ai Hindei-Lea și ai lui Pincu Zissu, contabil de bancă. S-a format ca autodidact, în ambianța sinagogii. La douăzeci de ani obține titlul de rabin, dar nu își va asuma niciodată îndatoririle ce decurg din această calitate. Adolescent, debutează în 1904 la revista ieșeană „Egalitatea”, la care
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
și a fost, concomitent, asistent (1928-1938), conferențiar (1938-1942), profesor (1942-1947) la Catedra de drept constituțional și administrativ de la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale. Înalt demnitar sub guvernarea antonesciană, e suspendat din barou în 1945. După 1948 va fi contabil la Șantierul TCH-Titu, profesor la Cooperativa „Prestarea”, controlor de bilete la Grădina Zoologică, muncitor necalificat la Uzinele Chimice Române, arhivar și manipulant la Cooperativa „Soarele”, iar din 1964 documentarist, apoi, din 1968 până în 1970, cercetător științific principal la Institutul de
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
, Andrei (13.V.1924, Roman), teatrolog. Este fiul Netei și al lui Isac Strih, contabil. Face școala primară și o parte din ciclul secundar la Liceul Comercial din Roman, continuându-și învățătura la Liceul „Cultura” din București, absolvit în 1944. Urmează cursurile Academiei de Științe Economice, Financiare din București, încheiate în 1947. Își susține doctoratul
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
al lui Ioan Milea Stoiciu, șef de echipă la CFR. Urmează liceul la Adjud (1963-1967) și face studii (neterminate) de filologie și filosofie la Baia Mare și București (1967-1975). După absolvirea liceului practică diverse meserii: profesor suplinitor la Ruginești, județul Vrancea, contabil și vagonetar la mina Bălan, județul Harghita, corector la ziarul „Informația Harghitei” din Miercurea Ciuc (1972), distribuitor, funcționar de transporturi, încărcător-descărcător, miner la Petroșani-Dâlja, controlor de calitate la Uzinele Republica din București ș.a. În 1975 se stabilește la Focșani, unde este
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
, Corneliu (26.I.1935, Pașcani - 27.VI.1992, Iași), poet, prozator și eseist. Este fiul Aureliei Sturzu (n. Popovici), învățătoare, și al lui Vasile Sturzu, contabil. Urmează cursurile Liceului „Mihail Sadoveanu” din Pașcani (1945-1953), unde îl are profesor pe Constantin Ciopraga. Îl cunoaște pe Nicolae Labiș, de care îl va lega o frumoasă prietenie. Frecventează cursurile Facultății de Filologie - Istorie - Filosofie, secția limba și literatura română
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
de pregătire profesională, distribuția profesiunilor practicate a fost următoarea: 8 (36,4%) ingineri, 4 (18,2%) profesori, 3 (13,6%) medici, 2 (9,1%) tehnicieni, 1 (4,5%) biolog, 1 (4,5%) muzeograf, 1 (4,5%) avocat, 1 (4,5%) contabil, 1 (4,5%) muncitor calificat. După toate relatările, organele de partid și de Securitate interferau în diferite moduri cu activitatea profesională. Controlul activităților în instituții era efectuat de către reprezentanții organelor de partid, prin inspecțiile periodice în timpul cărora se dădeau „dispoziții
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Înregistrarea activităților efectuate și a măsurilor de securitate 181 6.6. Măsuri administrative pe linia securității sistemelor 183 6.6.1. Securitatea sectorului public 183 6.6.2. Securitatea sistemelor informaționale din domeniul privat 185 6.6.2.1. Obligațiile contabilului-șef 185 6.6.2.2. Obligațiile secretariatului și oficiului juridic 185 6.6.2.3. Rolul vicepreședintelui cu probleme administrative 185 6.6.2.4. Organizarea securității firmelor 186 6.6.3. Responsabilități intraorganizaționale pe linia prelucrării automate a
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pentru afacere, c) identificarea amenințărilor, d) identificarea unor controale posibile/aplicabile; 3. managementul proiectului: a) management propriu-zis, b) aspecte tehnice și logice; 4. analiza riscurilor: a) selectarea unei metode, b) atribuirea de valori financiare activelor (punctul de vedere al unui contabil este bine-venit pentru a nu fi contestate cifrele), c) amenințări-vulnerabilități, d) estimarea riscurilor; 5. reducerea/eliminarea/externalizarea riscurilor: a) selectarea măsurilor de protecție, b) costuri asociate, c) eficiență, d) soluții alternative; 6. recomandări/livrabilele proiectului: a) riscuri acceptate, b) reducerea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Hotărârea de Guvern 353/ 2002).1 6.6.2. Securitatea sistemelor informaționale din domeniul privattc "6.6.2. Securitatea sistemelor informaționale din domeniul privat" În acest sector nu este o situație similară sectorului public, întrucât misiunea asigurării securității informațiilor revine contabilului-șef și administratorului firmei. În cazul firmelor mai mici, de problema amintită se ocupă directorul general. Obiectivul, în toate cazurile, îl constituie reducerea pierderilor și îmbunătățirea mediului de lucru al firmei. 6.6.2.1. Obligațiile contabilului-șeftc "6.6.2
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
administratorului firmei. În cazul firmelor mai mici, de problema amintită se ocupă directorul general. Obiectivul, în toate cazurile, îl constituie reducerea pierderilor și îmbunătățirea mediului de lucru al firmei. 6.6.2.1. Obligațiile contabilului-șeftc "6.6.2.1. Obligațiile contabilului‑șef" Contabilul-șef, ca responsabil al sectorului financiar-contabil, are datoria să realizeze corect auditul intern și trebuie să fie primul care să cunoască eventualele nereguli. Cât timp în multe cazuri el răspunde și de sistemul de prelucrare automată a datelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
În cazul firmelor mai mici, de problema amintită se ocupă directorul general. Obiectivul, în toate cazurile, îl constituie reducerea pierderilor și îmbunătățirea mediului de lucru al firmei. 6.6.2.1. Obligațiile contabilului-șeftc "6.6.2.1. Obligațiile contabilului‑șef" Contabilul-șef, ca responsabil al sectorului financiar-contabil, are datoria să realizeze corect auditul intern și trebuie să fie primul care să cunoască eventualele nereguli. Cât timp în multe cazuri el răspunde și de sistemul de prelucrare automată a datelor, el are
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
transmisiilor" Problema securității transmisiei de date se pune în mod deosebit atunci când două sau mai multe calculatoare sau terminale conversaționale sunt interconectate într-o rețea. Acolo unde funcționează o astfel de rețea, responsabilul cu prelucrarea automată a datelor din partea unității, contabilul-șef sau vicepreședintele coordonator al activității sistemului informatic trebuie să desemneze pe unul dintre responsabilii activității de prelucrare automată a datelor sau pe o altă persoană să răspundă de rețea, în sensul supravegherii tuturor activităților care se referă la două
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
al societății de lectură a studenților din institut și redactor al revistei literare „Progresul”, editată de aceștia. În urma unui conflict politic se vede nevoit să părăsească Banatul și, în primăvara anului 1892, pleacă la București, unde se angajează ajutor de contabil la Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. În ianuarie 1893 citește la Junimea nuvela În lume, iar în martie se întoarce în Banat, intenționând să termine Institutul Teologic. Viața plină de privațiuni îl marcase definitiv și, ftizic de mai
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
Din 1909 învață la București, urmând gimnaziul la Școala Evanghelică (1911-1912), unde îl are profesor de limba română pe Ioan Slavici. Ar fi frecventat apoi Academia Comercială. În 1920-1921 este secretar literar la Editura Gutenberg, iar după stagiul militar devine contabil la Centrala Cărții (unde îi cunoaște pe Emanoil Bucuța, Perpessicius ș.a.). Are preocupări literare timpurii, traducând din Maxim Gorki, Verlaine, Rilke. Debutează în ziarul „Dacia” (1920), sub pseudonimul Ion Negrea, iar ca dramaturg, cu piesa Trei cruci, „apocalips în nouă
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
MUȘEȚEANU, Crișan V. (23.IV.1915, București), memorialist. Este fiul Luciei (n. Codreanu) și al lui Victor Mușețeanu, contabil. Urmează Liceul „V. Alecsandri” din Galați (1925- 1932) și Facultatea de Medicină din București (1932-1938). În 1941 primește o bursă Humboldt și pleacă la Jena, unde face studii de chimie, fizică și matematică până în 1942, când vine în țară și
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
MUȘATESCU, Vlad (4.V.1922, Pitești - 5.III.1999, București), prozator. Este fiul Olgăi (n. Marincu) și al lui Eftimie Mușatescu, contabil. Face studii la Liceul Militar din Craiova (1933-1936) și la Liceul Militar din Chișinău (1936-1939), dar nu își susține bacalaureatul. Este secretarul Editurii ABC (1941-1945), redactor la ziarul „Înainte” (1945-1946), la Editura Europolis (1946-1947) și la Editura de Stat pentru
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
diferite probleme. Eram mai degrabă populară la școală și în imobilul în care locuiam: toată lumea îmi spunea Zazie. Părinții mei erau normali, aveau o viață normală, primeau prieteni în casă, vorbeau cu vecinii, aveau locuri de muncă (tatăl meu era contabil, mama era învățătoare). Acum, de la această distanță în timp, îmi dau seama că mama este o persoană foarte anxioasă, foarte emotivă, chiar dacă este extravertită. Iar tatăl meu, decedat în prezent, era un om destul de morăcănos, puțin vorbăreț, mai degrabă solitar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Despre mască și mișcare, Sibiu, 1944; Scriitori moderni, București, 1966; Poezia lui Eminescu, București, 1968; Sabasios, București, 1968; Poemele lui Balduin de Tyaormin, București, 1969; E. Lovinescu, București, 1970; Însemnări critice, Cluj, 1970; Lampa lui Aladin, București, 1971; Moartea unui contabil, București, 1972; Engrame, București, 1975; Analize și sinteze, București, 1976; Viața particulară, București, 1977; Ion Negoițescu - Radu Stanca, Un roman epistolar, București, 1978; Alte însemnări critice, București, 1980; În cunoștință de cauză. Texte politice, Cluj-Napoca, 1990; Istoria literaturii române, I
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
orașul natal, unde este elev între 1919 și 1926 la Liceul „Carol I”, la Școala Comercială (secundară și superioară) și urmează cursuri la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București, absolvite în 1938. Schimbă mai multe slujbe (casier, contabil, director - în anii 1953-1957 - al Muzeului Peleș, îndrumător la Muzeul Literaturii din București în 1957-1958) și duce o viață aventuroasă. După ce debutează în 1927 cu versuri în revista „Săptămâna” (Ploiești), mai colaborează la „Bilete de papagal”, „Poezia”, „unu”, „Herald”, „Meridian
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
, Basarab (25.III.1942, Ploiești), eseist. Este fiul Anghelicăi (n. Anastasiadis) și al lui Anton Nicolescu, jurist și contabil. După ce urmează Liceul „I.L. Caragiale” la Ploiești (1956-1960), se înscrie la Facultatea de Fizică a Universității din București, pe care o va absolvi în 1965. Devine asistent în cadrul aceleiași facultăți, pentru ca în 1969 să plece la Paris, unde obținuse o
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
, Anaïs (22.III.1937, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Vilmei Nersesian (n. Csiki), profesoară, și a lui Petre Nersesian, contabil. A absolvit în 1954 Liceul „Gh. Lazăr” din București și tot aici a urmat între 1957 și 1961 Facultatea de Istorie. Între 1961 și 2000 a funcționat ca redactor la Biblioteca Națională a României. A debutat în 1954, cu versuri
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
după decembrie 1989. Îmbogățită prin export de legume, cooperativa e menținută de fosta conducere în propriul folos, până la apariția unei legi care să permită vânzarea. Venind un virtual cumpărător care, numindu-se Neamțu, se dă drept cetățean german, președintele și contabilul vând totul la jumătate de preț, bucuroși de comisioanele grase, obținute în secret. Tranzacția provoacă revolta sătenilor, cărora nu li se plătește nici măcar munca din ultimul an. Agitația rămâne zadarnică atât din cauza complicității organelor de stat cu „neamțul”, cât și
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
la Dorohoi și Facultatea de Filosofie, secția ziaristică, la Universitatea din București (1953-1958), făcând și studii de limba engleză (1966-1969) la aceeași universitate. Între anii 1959 și 1964 este deținut politic. După ieșirea din închisoare va lucra ca muncitor, funcționar, contabil (1964-1966) și ca redactor la Radiodifuziunea Română (1969-1998). În Tortura pe înțelesul tuturor (2001; Premiul special pentru debut „Laurențiu Ulici” al Uniunii Scriitorilor), protagonist este autorul însuși, arestat în 1959, sub acuzația că ar fi negat valoarea unei cărți a
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
, Ovidiu (8.I.1959, Arad), prozator și eseist. Este fiul Mărioarei (n. Popița) și al lui Alexandru Pecican, contabil. Urmează cursul elementar și liceul în Arad (1966-1978) și face studii la Facultatea de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1981-1985), lunându-și doctoratul cu teza Istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1998). Un timp a fost profesor de istorie la Liceul Agroindustrial
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
, Virgil (11.IV.1942, Corabia - 10.VIII.1984, București), poet și traducător. Este fiul Aurei-Lili (n. Rădulescu) și al lui Sabin Mazilescu, contabil. Urmează cursurile școlii primare, gimnaziul și liceul la Cujmir (1949-1950), Turnu Severin (1950-1951), Târgu Jiu (1951-1952), Drăgășani (1952-1957) și București (1957-1959), unde va absolvi Liceul „Spiru Haret”. Frecventează Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității bucureștene (1959-
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]