1,533 matches
-
din Mărturisirile literare inițiate de D. Caracostea în anii 1932 și 1933 cu scriitori români reprezentativi din epoca interbelică. În 1973 a tipărit antologia Zburătorul. Balade culte românești, în care surprinde evoluția acestei specii poetice de la primele ei manifestări până în contemporaneitate. A readus la lumină scrierile lui N. Iorga grupate sub titlul Neamul românesc în Basarabia (I-II, 1995-1997). Pentru a contura o perspectivă cât mai completă asupra raporturilor marelui istoric cu realitățile social-politice, umane și spirituale din Basarabia, editorul a
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
de versuri Infinitul aproape (1968), Revărsarea culorilor (1970), Răvașe din zbucium (1971), Nerv (1973), Țărâna de-acasă (1976), Tu și pământul meu (1977), Văzduh pentru suflet (1982) cultivă formula poeziei ruse „de estradă”, poetul dorindu-se un tribun romantic al contemporaneității. O anumită tensiune dramatică și efuziunile sentimentale generate de legătura cu pământul natal, salvează unele poezii. A tipărit mai multe culegeri de reportaje și articole (Lumina palmelor tale, 1974, Cu numele tău pe buze, 1979, Se-ntorcea la vatră tata
DUDNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
care a apărut (de pildă, în același capitol sunt prezentate concepția lui Friedrich Nietzsche despre tragedia greacă și ecourile teoriei nietzscheene la diferiți exegeți), lucrarea lui G. e cu deosebire interesantă și prin ultimele capitole, unde se face referire la contemporaneitate și la teatrul modern, într-o viziune cu largă deschidere filosofica și antropologica. Eseistul schițează o paralelă între condiția omului în Antichitatea greacă și condiția omului modern, susținându-și demonstrația prin referiri detaliate la actualitatea reprezentărilor teatrale din România epocii
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
Stanley Rosen și probabil că noi sîntem de acord cu el. Una dintre problemele pe care Însă puțină lume, În România și nu numai, se gîndește să (și) le pună atunci cînd așază În pagină sau În urechi idei despre contemporaneitate, societate, cultură, idei, politică și În general despre condiția umană a zilelor noastre, este cea a lui „noi”. Asta se Întîmplă și poate pentru că puțină lume aduce În discuție probleme să le spunem ideologice altfel decît implicit, În texte a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literatorii/criticii români, deși ar fi de remarcat o anume confuzie În rîndul discursurilor lor, determinată printre altele de frecventarea anumitor bibliografii, prea anglo-saxone sau prea franceze. Mă interesează cu atît mai mult diferențele culturale care fac distincte discursurile despre contemporaneitate emise de cultura franceză de cele produse de “anglo-saxoni”. Deoarece nu cred că tradiția nu-și pune amprenta pe ele așa cum nu cred că, deși se anunță de o vreme, că momentul declinului “caracterului național” a venit. Diferențele dintre cele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
România: cum să pui marxismul În relație cu undergroundul???) O altă miză, În fine, a cărții lui Ruffel este redeschiderea dialogului cultural cu America. „Deznodămîntul, scrie Ruffel, refuză obișnuitele discursuri ale sfîrșitului care Încearcă să definească și chiar să creeze contemporaneitatea În două versiuni: una euforică centrată pe prefixul post-, dezvoltată În lumea anglo-saxonă În mai multe forme (postmodernism, poststructuraloism, postcolonialism etc.); o versiune exorcizantă - conjuratrice - În același timp neliniștită și ușurată, al cărei teritoriu de elecție a fost Franța.” Pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fi acordată muștelor abia cu 132 de ani mai tîrziu, În 1989, de Jean Echenoz, În romanul său Lac. În următorii ani, musca devine o prezență familiară În ficțiunile franceze, simptomatică În același timp: pentru moartea „subiectelor mari”, pentru mizeria contemporaneității, pentru penuria de autentic. Pe de altă parte, musca redeschide un spațiu vital evacuat din literatură În anii 1950 sub acuzația de convenție burgheză, umanizează, printr-un aparent derizoriu efect de realitate, o colonie de personaje participante la doar două
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
redactează”. Ca și asociația omonimă din care a descins, C., o revistă ambițioasă și consistentă, deși efemeră, a reprezentat un caz mediatic și a rămas în istoria spiritului public românesc sub o rumoare de aprecieri contradictorii, pornite chiar din stricta contemporaneitate. După 1944, a suportat câteva decenii de tabu total, apoi a fost evocată echivoc, în fond (cripto)reprobator, pentru orientarea precumpănitor de dreapta a unora dintre redactorii ei; în 1990 s-a tipărit „colecția completă în ediție anastatică” și revista
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
2/1934), preocupat de dilema conștiinței intelectuale „în lupta de moarte care începe” între civilizația urbană și cea sătească; în Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui Petru Comarnescu despre conflictul tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult de înfăptuit, e prematur a invoca o atare condiție-limită, lăsându-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935), Mircea Eliade
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
C., este încadrată adecvat în climatul literar al timpului. Dincolo de limitele ideologice, studiile sale au contribuit la cunoașterea valorilor literare basarabene. C. a manifestat interes și pentru moștenirea literară clasică (Mihail Eminescu, La școala lui Ion Creangă, Alecu Russo și contemporaneitatea, Vasile Alecsandri - critic și istoric literar). SCRIERI: Emilian Bucov, Chișinău, 1958; Studii literare, Chișinău, 1958; Ani de luptă, Chișinău, 1969; Mesajul social al literaturii, Chișinău, 1972; Formirovanie soțialisticeskogo realizma v moldavskoi literature. 1917-1941 [Formarea realismului socialist în literatura moldovenească. 1917-1941
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
Publicată în revista „Teatrul”, piesa Schimbarea la față este o frescă expresionistă, cu ecouri brechtiene, a revoluției proletare într-o țară din America Latină, iar Mârâiala, reprezentată în 1981 și publicată în 1982, o viziune polemică asupra conformismului și lașității din contemporaneitatea imediată, ambele încadrându-se în formula, originală pe teren românesc, a „teatrului agitatoric” (Constantin Cubleșan). Atenția criticii a fost atrasă în special de calitățile stilistice ale altei piese din culegerea publicată în 1982, Europa, aport-viu sau mort, comedie politică, dar
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „Cucoara” - universul satului contemporan, LA, 1978, 15 iunie; Ion Ciocanu, Podurile vieții și ale creației. Studiu asupra creației lui I.C. Ciobanu, Chișinău, 1978; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 129-144; Nicolae Bilețchi, Romanul și contemporaneitatea, Chișinău, 1984; H. Corbu, Creația lui I.C. Ciobanu în școală, Chișinău, 1986; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 186-187. I.C.
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
numeroase culegeri colective. Cu studii de mitologie, folcloristică și analiză literară a fost prezent, din 1964, în publicații de profil din Chișinău. Alte studii a tipărit în numeroase volume colective, începând cu 1971. C. este autor al monografiilor Folclorul și contemporaneitatea (1974, în limba rusă) și Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești (1978), aceasta din urmă despre contribuțiile marcante ale cronicarului Ion Neculce și ale cărturarului Teodor Stamati. A alcătuit de asemenea mai multe culegeri de snoave, glume și anecdote și a
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
că Eminescu este un precursor în domeniul fizicii, un om cu mari intuiții în sfera științei). Primul studiu aprofundează ideea că Eminescu, fiind un mare poet al Ființei, însetat de absolut și de forme perfecte, este atât de implicat în contemporaneitate,prin numeroasele afinități cu iluștrii creatori ai timpurilor noi, încât poate fi considerat și un poet al secolelor XX-XXI. Cea de-a doua lucrare, alcătuită dintr-o suită de dialoguri cu eminescologi din toată lumea (Italia, Franța, Turcia, Slovacia, Ungaria, Rusia
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
termenii autorului - o „saga a României moderne”, ceea ce în discursul intelectual contemporan s-ar putea traduce prin suma marilor narațiuni legitimante privind modernitatea noastră. Această metanarațiune explicativă acoperă în carte episoade-cheie (Războiul de Independență, momentul Junimea, romantismul, perioada interbelică). În contemporaneitatea imediată, episoadele acestei saga sunt încă active. Atâta timp cât mecanismele lor n-au fost etalate la vedere, ele sunt trăite și azi în mod genuin, sunt vii. Pentru autorul cărții, a privi înapoi înseamnă a revizita modernismul, pe care din motive
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea operei, a propriilor „alcătuiri din hârtie”. Intelectual ubicuu, în pas cu orice noutate - dă, în 1924, cele dintâi pagini în românește din romanul lui Marcel Proust -, obsedat de „spiritul de contemporaneitate”, ajunge în preajma majorității ideilor mari ale epocii, pe care le interceptează de îndată, cu o intuiție extrem de sigură, pentru a le anima apoi îndrăzneț și tenace. Scriind el însuși literatură, experimentează neîncetat, fuge „în patru direcții deodată”, fără să găsească
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
capodopere ale genului: Boul și vițelul, Câinele și cățelul, Toporul și pădurea, Oglindele, Vulpea liberală) trebuie raportată, de asemenea, la racilele vieții sociale și, mai ales, politice ale vremii, devenite ținte de atac pentru un observator, realist și critic, al contemporaneității. Sub scutul limbajului esopic, sunt denunțate mereu parvenitismul, demagogia, trădarea, ipocrizia, semnalmente morale ale unei epoci și societăți caracterizate de cameleonismul politic și de amestecul strident de tiranie și aparentă libertate. Observator realist în punctul de plecare, fabulistul este în
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
a Mitropolitului pribeag Dosoftei), Ion Neculce și Miron Costin, trecând prin N. Bălcescu, A. I. Odobescu, Ion Ghica (Rușii țaru-și schimbă, dar năravul ba), Alecu Russo, Mihai Eminescu (cu multe pagini din publicistica poetului, selectate predilect dintre cele cu reverberație în contemporaneitate: Fantasmagoria imperială rusă, Strein în țara lui, Primejdia rusă și biruința dreptății românești, Ideile națiunii trebuie să conducă etc.) și I. L. Caragiale (Exilul voluntar al lui I. L. Caragiale) până în actualitate, cu paginile lui Pamfil Șeicaru (Pricinile actualei pribegii) și Pompiliu
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
Sbanțu, Matei Vișniec (Apa de Havel, 4-5/1983; Dinții, 107-108/1985). Critica literară este bine reprezentată, printre semnatari numărându-se autori consacrați, dar și tineri în formare. De problemele literaturii române se ocupă Adrian Rezuș, I. D. Lăudat (Dimitrie Cantemir în contemporaneitate), Constantin Pricop, Al. George, Al. Duțu, Mircea Scarlat (Prima încercare de epopee românească, 8-9/1974), Ioan Holban, Al. Călinescu, Mircea Iorgulescu ș.a. Cronica literară e susținută inițial de Al. Dobrescu și Constantin Pricop, pentru ca de la numărul 3/1972 rubrica să
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
târziu a devenit literatură conștientă, premeditată. Problema este că, după Călinescu, mulți cercetători ai așa-numitei literaturi vechi au izolat operele de climatul care le-a produs, le-au extras abuziv din matca lor potrivită și le-au adus în contemporaneitate. Vechii noștri cronicari sau retori de amvon, oameni ai bisericii sau harnici traducători, ba chiar și onești compilatori au devenit scriitori cu acte în regulă și, mai rău de atât, au fost siliți să se transforme în... "contemporanii noștri". Metoda
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
devine o pură măgărie în execuția unui ageamiu și capodoperă caricatura în mâna unui meșter. Nu știu dacă Shakespeare va fi găsit interpreți la înălțimea lui și nici dacă marii actori ai omenirii vor fi găsit în compoziția dramatică din contemporaneitate echivalențe calitative. Dar după cum sunt sigur că având cultură, autorul anonim ar fi scris pe lângă, sau în loc de Miorița și Meșterul Manole, Luceafărul și Floare albastră, nu mă îndoiesc că fără vioară George Enescu ar fi cântat din frunză sau din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spectacolelor de operă din București? Sunt pe linia a ceea ce se întâmplă la ora actuală în marile teatre lirice din lume? Sunt capabile să atragă publicul? M.S. Nu știu care este gustul dumneavoastră, dar eu sunt puțin refractară la ceea ce se cheamă contemporaneitate și modernism în regia de operă, în punerea în scenă a unor titluri care aparțin altor epoci. Totdeauna am suferit când a trebuit să interpretez un personaj plasându-l în altă epocă decât aceea pe care o simțeam eu, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o transcriere a unui video-interviu de șase ore, o discuție dintre doi scriitori cu un background și o limbă literară foarte deosebite. Interviul a fost sponsorizat de o fundație privată, The Jersualem Literary Project, care selectează scriitori evrei importanți ai contemporaneității pentru a documenta viața și opera lor. Scriitorul are dreptul să aleagă intervievatorul, iar limba de dialog este cea în care scrie. Eu l-am ales pe Volovici, Bellow m-a preferat pe mine. A fost, firește, o onoare și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
important, extrem de puternic, în spectacolele dumneavoastră. Ce fel de muzică folosiți în Hamlet? În principal muzică electronică, originală. Ca bază, este muzică electronică actuală, dar cu influențe din trecut, cu un aer ușor atemporal, nu atât de specific ancorată în contemporaneitatea imediată. Ușor atipic pentru spectacolele mele - nu mai este atâta muzică! Într-adevăr, diferit... Da, eu simt că după Vremea dragostei... și Balul, am epuizat o perioadă. O perioadă care m-a împlinit foarte mult, dar pe care e timpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
capitalismului vin din zona unor nostalgii legate de ,,vremurile bune de altădată". Suntem în mijloculunui paradox. Întunericul, frigul și foamea specifice Evului Mediu sunt considerate ,,vremuri bune"15. De altfel, acest mit, al ,,vremurilor bune de altădată", funcționează și în contemporaneitate dacă vom sta să analizăm mai cu atenție nemulțumirile oamenilor. Și azi, în judecățile lor, oamenii au tendința să considere trecutul ca pe ceva fabulos, liniștit, în care trăiau într-un fel de rai din care, iată, au ieșit și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]