14,043 matches
-
sună să Îmi spună la mulți ani. Poate ne sună și Cain... Parcă la ei e altfel, zise Horacsek. Fără cârnaț afumat, hrean, sarmale. Ce contează, o urare poți face, zise Gheretă. Regreta deja că ar putea rata prima sa convorbire cu străinătatea. Pe de altă parte, dacă rămân acasă, Zorela nu avea cum să-și vândă blana de nutrie. Se cam Îngrășase și nu o mai cuprindea. Precis vine lume bună În casa asta, cu bani, io o cunosc! Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
reproșa că se risipește, că se mulțumește să fie o vedetă de provincie, o speranță eternă a artei, chiar dacă la 16 ani Împliniți a Împlântat un mic monument În Piața Carolina. I se publicau poezii În Luceafărul, În Tribuna, În Convorbiri literare și chiar În ziarul local. O dată În România literară. El asculta calm critica constructivă a Violetei pentru că avea un motiv bine Întemeiat: vremea lui nu sosise Încă. Venise prea devreme Într-o lume nepregătită să Îl primească, să Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu mai avea loc. mormintele Își schimbă morții, veșnicia durează două, trei decenii.” La un moment dat, pentru că nu se auzea nimic altceva decât un hohot sfâșietor de plâns, telefonul hotărî cu de la sine putere că e cazul să Întrerupă convorbirea. Era doar Anul Nou și câte mesaje și urări de bine nu-și așteptau rândul? X. Epilog: The Brave New World Motto: „Erau adânci ca niște roze” (Ioan Es. Pop vers vechi citat din memorie) 1. Nouă luni și ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
economică de la Milano. A reprezentat și interesele Egiptului în Cipru. A menținut contactele și dialogul cu factorii de răspundere (inclusiv la nivel de șef de stat) din țările în care a fost acreditat; a pregătit și a participat la vizitele (convorbirile) la nivel înalt, efectuate la București, a trei șefi de stat (Charles de Gaulle, președinții Ciprului și Maltei ultimele două vizite fiind inițiate de el), precum și ale unor miniștri de externe străini, respectiv, români. A ținut legătura cu ambasadorii statelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
H. Kissinger S.U.A.; a stabilit contacte și a purtat discuții cu membri ai Curții Internaționale de Justiție, Curții Permanente de Arbitraj, Comisiei de Drept Internațional, precum și în cadrul conferințelor internaționale (Kirschlager, devenit mai târziu președinte al Austriei ș.a.). A participat la convorbiri la nivel de șef de stat sau a fost primit de ei (Regina Beatrix Olanda, S. Pertini Italia, A. Barbara Malta, Makarios și KiprianuCipru), șefi de guvern (Demirel Turcia, Andreotti Italia, Lubers și Wim-Kok Olanda, Lukanov Bulgaria ș.a.), președinți de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
acțiunile organizate cu autoritățile locale (Cipru și Italia); relațiile cu Reprezentantul special al O.N.U. în Cipru (continuate și după ce acesta a devenit Secretar general al O.N.U.) au fost deosebit de utile pentru urmărirea și apoi informarea asupra convorbirilor intercomunitare în Cipru, în cunoașterea din vreme a unor evenimente care s-au produs (lovitura de stat și invazia turcă); legătura cu autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale din Olanda a fost determinantă în desfășurarea acțiunilor de colectare și transmitere în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la negocierea și semnarea a 20 de Acorduri și Convenții care au asigurat cadrul juridic dezvoltării neîngrădite a relațiilor bilaterale în toate domeniile; a făcut, împreună cu Șeful Agenției Economice, vizite în peste 70 de uzine și întreprinderi austriece, a purtat convorbiri cu conducerea acestora, în legătură cu posibilitățile de cooperare cu întreprinderile românești de profil similar; pe baza acestora, a făcut propuneri adecvate autorităților române competente, realizându-se, astfel, importante acțiuni de cooperare între mari întreprinderi din cele două țări; a inițiat deplasarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și Africa. A condus delegații ale României la negocierea unor documente bilaterale și multilaterale, a participat la colocvii, seminarii și reuniuni internaționale. În îndelungata sa activitate diplomatică, a avut prilejul să fie primit, să poarte discuții, ori să participe la convorbiri cu importante personalități din sistemul Organizațiilor Internaționale și ale statelor: Kurt Waldheim Secretar general O.N.U.; René Maheu (Franța) și Amadou M'Bow (Senegal), Directori generali U.N.E.S.C.O.; Sigward Ecklund (Suedia) Director general A.I.E.A.; H. A. Rahman (Egipt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
statului român cu primul secretar al P.M.S.U. Ianos Kadar. A însoțit pe Peter Ianos, ministrul de externe ungar, cu prilejul vizitelor sale oficiale la București. A însoțit pe premierul I. Gh. Maurer într-o vizită oficială la Budapesta pentru convorbiri cu conducătorii unguri privind războiul din Vietnam, iar pe ministrul de externe Corneliu Mănescu în vizitele oficiale efectuate la Budapesta și Praga. Deseori a lucrat ca interpret de limbă ungară în contactele unor demnitari români cu personalități ungare. Cu Decretul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
colaborare. Executând indicațiile M.A.E., ambasadorul a prezentat conducerii bulgare informări orale, privind evenimente și activități importante din viața politică, economică, socială și internațională a țării noastre. Aceste prezentări se încheiau cu aprecieri pozitive din partea interlocutorilor bulgari și cu convorbiri utile pentru activitatea de informare desfășurată de ambasador. În anii de ambasador la Sofia, a fost reînnoit Tratatul de Prietenie și Colaborare Mutuală dintre România și Bulgaria, semnat de șefii de stat român și bulgar și de șefii de guverne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
anii de ambasador la Sofia, a fost reînnoit Tratatul de Prietenie și Colaborare Mutuală dintre România și Bulgaria, semnat de șefii de stat român și bulgar și de șefii de guverne ale celor două țări; de asemenea, au avut loc convorbiri bilaterale la nivel înalt privind construirea celui de-al doilea pod peste Dunăre, convorbiri la care a luat parte și ambasadorul; o serie de Ministere își reînnoiesc acordurile de colaborare. Au fost inițiate negocieri privind construirea noului sediu al Ambasadei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dintre România și Bulgaria, semnat de șefii de stat român și bulgar și de șefii de guverne ale celor două țări; de asemenea, au avut loc convorbiri bilaterale la nivel înalt privind construirea celui de-al doilea pod peste Dunăre, convorbiri la care a luat parte și ambasadorul; o serie de Ministere își reînnoiesc acordurile de colaborare. Au fost inițiate negocieri privind construirea noului sediu al Ambasadei Române la Sofia. În desele vizite efectuate în județele Bulgariei, ambasadorul român a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
acordurile de colaborare. Au fost inițiate negocieri privind construirea noului sediu al Ambasadei Române la Sofia. În desele vizite efectuate în județele Bulgariei, ambasadorul român a fost întotdeauna primit cu atenție și simpatie de autorități și populație, evocându-se în convorbiri și discursuri relațiile istorice prietenești și sprijinul poporului român dat revoluționarilor bulgari și luptei poporului bulgar pentru eliberare de sub jugul otoman. Rezultatele pozitive ale activității ambasadorului Nicolae Blejan la Sofia au fost posibile și datorită relațiilor eficiente stabilite cu conducători
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de interlocutori, pe baza principiilor stabilite în Declarația din aprilie 1964 independență, suveranitate, egalitate în drepturi, neamestec în treburile interne, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, avantajul reciproc, precum și pozițiile României în toate problemele internaționale importante ivite în convorbiri. Pentru contribuția ambasadorului român la adâncirea prieteniei româno-bulgare și la dezvoltarea relațiilor bilaterale, el a fost decorat de Consiliul de Stat al R. Bulgaria cu "Ordinul Cavalerul de Madara clasa I", iar Consiliul Popular al orașului Ruse i-a acordat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prietenie între România și Angola și că, nu întâmplător, fiul președintelui fondator al țării, Agostinho Neto, a studiat în țara noastră, alături de alte 600 de cadre din această țară. Pe aceeași temă, de protejare a militarilor români, a purtat o convorbire timp de o oră cu Secretarul general adjunct al O.N.U. ce s-a deplasat în Angola în aceasta perioadă. Ca urmare, militarii români au fost ultimii care au părăsit Angola, la sfârșitul lunii august 1999, bucurându-se de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
toate republicile, fiind primit peste tot cu simpatie și deschidere spre dialog. Evenimentele cele mai importante, care au descătușat relațiile bilaterale dintre cele două țări, au constituit vizita oficială la nivelul cel mai înalt în Iugoslavia din noiembrie 1963 și convorbirile deschise dintre șefii de stat, român și iugoslav, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito. Cutremurul distrugător din același an din Macedonia a consemnat un gest umanitar extraordinar din partea României. Pe baza unui raport întocmit de diplomatul Ciubotaru Ioan, care a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cerut noii conduceri a ministerului, dacă nu este trimis ambasador, să rămână să lucreze la Direcția juridică sau la Direcția pentru drepturile omului, ori să lucreze la Academia diplomatică a M.A.E.. Nu a fost primit nici pentru o convorbire. A așteptat în continuare la Direcția Europa clarificarea situației. În luna mai 2005, i s-a pus în vedere să iasă la pensie, deoarece altfel va fi scos, prin decizie, pe motiv de vârstă. În prezent, lucrează în calitate de lector universitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
română la Conferințe Bianuale ale U.N.E.S.C.O. la Paris, precum și la Conferința pentru Dreptul Mării la New York. A reprezentat guvernul Românei la festivitățile de la La Valetta Malta, cu ocazia obținerii independenței de stat a insulei în cadrul Commonwealth-ului. A avut convorbiri la Nicosia Cipru, cu ministrul de Externe cipriot în perioada crizei declanșate de debarcarea trupelor turcești în insulă. În perioada crizei, a avut consultări și la Atena și Ankara cu conducerea Ministerelor de Externe. A participat în calitate de reprezentant al M.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
africane, având alături pe ambasadorul William Witman și un grup de experți pe probleme politice și economice africane. Reuniunea a durat câteva ore, încheindu-se cu un dejun oferit de gazdă. La sugestia părții americane, a avut loc și o convorbire cu Alfred Athenton, adjunct al asistentului secretarului de stat pentru problemele Orientului Apropiat, Joseph Sisco, pe tema conflictului arabo-israelian. De menționat că, în calitatea sa de membru al delegației române la Sesiunea Adunării generale a O.N.U. din 1972
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și guvern, propuneri și sugestii de dezvoltare a raporturilor multilaterale dintre România și statele de care s-a ocupat. În activitatea desfășurată în exterior, la oficiile diplomatice ale României, a înaintat la M.A.E., prin intermediul conducerii ambasadelor, pe baza convorbirilor oficiale cu autoritățile centrale și locale și membri ai Corpului Diplomatic, precum și a analizelor proprii, rapoarte și informări privind politica internă și externă a țărilor respective, unele sugestii de amplificare a raporturilor bilaterale. De asemenea, a acordat atenția cuvenită ecourilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
U., urmărind, în special, obținerea de asistență tehnică pentru diferite sectoare ale economiei naționale. Ca președinte al Subcomisiei O.N.U. pentru drepturile omului, în anul 1995, pe baza mandatului primit din partea Secretarului general al O.N.U., a inițiat convorbirile dintre guvernul din Guatemala și forțele de gherilă din această țară, deschizând calea rezolvării pașnice a conflictului intern (care a provocat în cei 10 ani cât a durat zeci de mii de victime din rândul populației). În cadrul lucrărilor Subcomisiei, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de scriitorul albanez Agim Shehu în expunerea făcută la postul de radio Tirana, la 5 iunie 1994). Stima și considerația poporului albanez față de România s-au consolidat în perioada menționată și datorită activității Ambasadei României, care a organizat numeroase manifestări: convorbirile ambasadorului cu oficialitățile albaneze, cu oameni de știință și cultură, interviurile acordate presei și radio-TV, conferințele de presă, expozițiile de carte românească cu donații, zilele muzicii și filmului românesc, traducerea și tipărirea a numeroase cărți de literatură română, reprezentând diplomați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
documente de colaborare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific între România și state aflate în raza direcțiilor de relații menționate mai sus. A contribuit la pregătirea dosarelor documentare și la fundamentarea poziției părții române în probleme ce făceau obiectul convorbirilor a numeroase vizite în România și în străinătate la nivel de șef de stat, de prim-ministru și de ministru de externe. A participat în calitate de membru al delegațiilor române la lucrările Comisiilor mixte de colaborare economică și tehnico-științifică cu numeroase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Argumentele ambasadei s-au regăsit ulterior în poziția de principiu a României în problema germană. Ca diplomat pe relația cu Austria, a pregătit vizita în România a ministrului de externe, Kurt Waldheim devenit ulterior Secretar general al O.N.U., convorbirile cu ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu (mai 1969), precum și vizita în România a Președintelui federal al Austriei, Franz Jonas (11 17 septembrie 1969). Convorbirile dintre președinții celor două state au scos în evidență satisfacția pentru dezvoltarea relațiilor dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în România a ministrului de externe, Kurt Waldheim devenit ulterior Secretar general al O.N.U., convorbirile cu ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu (mai 1969), precum și vizita în România a Președintelui federal al Austriei, Franz Jonas (11 17 septembrie 1969). Convorbirile dintre președinții celor două state au scos în evidență satisfacția pentru dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări și necesitatea promovării tuturor căilor și mijloacelor menite să contribuie la sporirea schimburilor comerciale pe baze echilibrate. S-a decis încheierea unui acord
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]