15,046 matches
-
dovedește că în relația creație-analiză prioritate are creația: „Artă literară fără analiză poate să existe. Fără creație, nu.” A crea înseamnă a organiza, a da semnificație unui șir incoerent de fapte, a sistematiza relevant în direcția posibilului. Un artist „nu copiază realitatea, ci selectează din ea”, din perspectiva unei viziuni, încât aceeași temă, tratată de mai mulți autori, dă rezultate diferite. Cu cât un scriitor are o concepție mai profundă asupra „individului” (care „în ultimă instanță e obiectul creațiunii” lui), cu
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
mai important să observăm că prin pozițiile câștigate în „patriile adoptive“ tiparul bizantino-slav a contribuit decisiv la „schimbarea la față“ a încă tinerelor Principate românești, care, până atunci, păreau a prefera, cum spuneam deja, tipare central-europene. Asumându-și un rol copiat după practica bizantină 30, Biserica ortodoxă din Moldova și Țara Românească a urmărit statuarea și respectarea unor norme conforme propriei ideologii. Nu este de mirare faptul că, într-un timp foarte scurt, ierarhia ortodoxă moldovenească și muntenească a reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
contemporan, cronicarul român Radu Greceanu, a pus decizia turcilor de a fortifica cetatea Hotin și a o scoate de sub jurisdicția Moldovei pe seama insistențelor lui Stanislaw Leszczynski. El, știa cronicarul, îi asigurase pe aceștia că polonezii îl • Cronica lui Ioan Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul «Mihail», ediție de Zamfira Mihail și Paul Mihail, București, Editura Litera, 1980, p. 107. • Hurmuzaki, Documente, IX1, p. 513; raportul său către doge, din 1 iulie 1713. • Ibidem, p. 529; raportul său, din 20 decembrie 1713
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
socotit că o asemenea epocală inovație merită să fie adusă la cunoștința Europei prin publicarea „constituției“ de eliberare a țăranilor în Mercure de France. Echivalentul întârzierii în domeniul cultural este prezența unor exempla, povestiri cu tâlc moral, în manuscrise românești copiate spre sfârșitul secolului al XVIII-lea: astfel de texte, care formau o lectură apreciată atât de cler cât și de mireni, provin din opera unui dominican francez din veacul al XIII-lea, Vincent de Beauvais. • R. Rosetti, Arhiva Senatorilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mi fo gloria et onore d’essere di V.A.C-ma etc. XI 1808 MICHEL de SUTZO, premier Secrétaire de Mons: Caradza; Grand Interprète de la Sublime Porte Mons. Michel de Sutzo, Premier Secrétaire de l’Interprète de la Sub. Porte Copie 10 fév. 1808 Monsieur, L’amitié qui existe entre nous déjà depuis quelques années et qui est à la veille de s’accroître du jour au lendemain, par l’honneur que j’aurai à l’avenir d’entrer en relations
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de ses affaires importantes pour des objets pareils et vous priant d’agréer l’assurance de ma considération distinguée j’ai l’honneur d’être Péra, le 10 février 1808 Votre très-humble serviteur (signé) Gaspard Testa secrétaire interprète de Hollande Copie XII Mons. Michel de Sutzo premier secrétaire du Gd Interprète de la Sublime Porte Monsieur, Péra le 9 Mars 1808 Je m’empresse de vous faire parvenir ci-jointes les gazettes de Leyde que vous aurez le complaisance de présenter de ma
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vreo copie... — Eu nu divorțez! zic, sforțîndu-mă să-mi păstrez cumpătul. Îmi trebuie din cu totul alt motiv. Aveți sau nu o copie? — Păi, ce să zic... Doamnă Brandon, În mod normal, În maximum o oră ați avea de la mine copia solicitată. De această dată, Însă... Ajuns aici, amuțește. Ce s-a Întîmplat? zic neliniștită. — Din păcate, a existat o mică problemă În ceea ce privește baza noastră de date securizată, expiră adînc Dave Sharpness. Administratoarea noastră Wendy și o cafetieră. Nu voi intra
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
precum și pe unii sfinți; de exemplu, La Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos: „Veniți, împreună cu cetele îngerești, să cântăm slavă celui dintru înălțime, lui Dumnezeu, zicând: Celui ce s-a născut în peșteră.” Cunoscute până în prezent în douăzeci și cinci de manuscrise slavone copiate în țară și în străinătate, din secolul al XV-lea până în al XVII-lea, acestea au fost incluse în cărți tipărite, mai întâi în Sbornicul lui Bozidar Vuković, apărut la Veneția, în 1536, și reprodus de Coresi la Sas-Sebeș în
FILOTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
ofițerii de informații britanici au putut să planteze într-un telefon din apropiere un dispozitiv capabil să detecteze clar sunetele care se auzeau când egiptenii configurau setările inițiale ale aparatului. Cu aceste informații, spărgătorii de coduri britanici au putut să copieze setările respective pe propriul aparat, un model larg răspândit, și decodau pe loc comunicațiile egiptene cifrate. Operațiuni asemănătoare au necesitat instalarea unor dispozitive de supraveghere pe mașinile de scris electrice în timpul transportării lor la ambasada unei țări70. Progresele tehnologice din
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
studii, se constituie într-o fidelă diagramă afectivă și intelectuală a „tânărului de la sat pornit să caute urme ale trecutului românesc”, visând noaptea că a dat „de niște documente de la Ștefan cel Mare”, pe care le și descoperă la Constantinopol, copiind sute de documente, forțând accesul (și reușind astfel să fie primul român care pătrunde în arhiva bisericii Sfântul Mormânt din Constantinopol), justificându-se spiritual în aerul tare al Muntelui Athos, care îi provoacă o adevărată metanoia: jurnal de cărturar descoperitor
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
precum și adaosurile substanțiale la bibliografia literaturii române vechi. De un ecou aparte s-a bucurat lucrarea Tipărituri românești din Basarabia de la 1812 până la 1918 (1941). Împreună cu fiica sa, Zamfira Mihail, a editat un manuscris necunoscut al cronicii lui Ion Neculce, copiat de Ioasaf Luca, descendent al cronicarului. Colaționând textul cu copiile de la Biblioteca Academiei Române (după care Iorgu Iordan și-a întocmit ediția), editorii conchid că această copie a fost făcută direct după manuscrisul lui Neculce, dar conține și adaosuri (unele dintre
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 2001. Ediții: Mărturii românești din Bulgaria și Grecia. 1468-1866, Chișinău, 1933; Opt documente moldovenești dinainte de Ștefan cel Mare, Iași, 1933; Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol (1607-1806), Iași, 1948; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, pref. edit., cuvânt înainte Ștefan Ștefănescu, București, 1980 (în colaborare cu Zamfira Mihail); Desiderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu, București, 2000 (în colaborare cu Zamfira Mihail). Repere bibliografice: Encicl. istoriografiei rom., 219-220; Virgil Cândea
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
Damasc. Nu se cunoaște data morții sale. Așa cum am spus, Nestorios și-a câștigat faima prin lunga sa activitate de predicator la Antiohia și la Constantinopol. Predicile sale au fost însă condamnate la distrugere în 435, deși, firește, au fost copiate în continuare și răspândite în cercurile nestoriene. Un anumit număr de citate se găsește în cele cinci cărți ale tratatului contra lui Nestorios compus de Chiril. Pe baza actelor conciliului de la Efes și a traducerilor latine ale lui Marius Mercator
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
II-lea de la care și-a luat numele Istoria Lausiacă); scrierea s-a pierdut în întregime. A fost regăsită în traducere siriană o Confutațiune a lui Nestorios împărțită în 25 de capitole și trei cărți, atribuită lui Teodot în manuscrisul copiat între 650 și 660 (un al doilea manuscris conține doar un fragment din această operă); din acesta, mutilat la început, lipsesc toată prima carte și începutul celei de-a doua. Tratatul (inedit și astăzi), de a cărui autenticitate nu avem
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Sever de Antiohia: Contra apologiei lui Iulian și Contra adăugirilor, compuse între 518 și 528, și a treia epistolă către egumenul Ioan, din 532 (sau, potrivit altora, din 510). Să ne oprim asupra acestor opere. Prin 137 de manuscrise grecești, copiate între 827 și secolul al XVII-lea, ni s-a transmis un corpus format din patru tratate și zece scrisori atribuite lui Dionisie Areopagitul (conform unora din manuscrise: episcop al Atenei); trebuie adăugate 16 manuscrise ce conțin numai unele din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care, așa cum am spus, a fost deja criticat de Fotie; totodată, patriarhul bizantin consideră că și explicațiile geografice ale lui Cosma sunt invenții puțin credibile. Cu toate acestea, unele detalii din relatările sale merită atenția noastră cum se întâmplă atunci când copiază inscripțiile grecești pe care le-a găsit la Assum, în Etiopia (II, 54-64), sau când descrie particularitățile florei și faunei ecuatoriale din insula Taprobane. Desigur, așa cum observă Maisano, „la puține decenii după ce Cosma a compus această meticuloasă lucrare, multe din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
situația acestor comentarii nu e limpede pentru că textul lor coincide, se poate spune, cu acela al comentariilor cu conținut analog scrise de episcopul Teofilact din Ohrida (oraș din Bulgaria) care a trăit în secolul al XI-lea. Probabil acesta a copiat cu fidelitate comentariul scris mai înainte de Ecumenius. Bibliografie. Ediții: Pentru Comentariul la Apocalipsă, cf. The Complete Commentary of Oecumenius on the Apocalypse, ed. with notes by H.C.G. Hoskier, University of Michigan Studies, Ann Arbor, Michigan, 1928; pentru comentariul la epistolele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
între societatea românească și oricare dintre societățile lumii occidentale. Aceste diferențe se referă mai puțin la ansamblul instituțiilor politice, economice, sociale și culturale românești în comparație cu cele occidentale - căci noile instituții românești, oricare ar fi ele, au fost pur și simplu copiate după modelele unor instituții similare din lumea occidentală - cât la funcționarea și efectele funcționării acestora asupra societății. Rezultatele sunt ambigue. Numeroase trăsături ale civilizației occidentale pot fi regăsite în România de astăzi. Altele, însă, nu. De asemenea, tendințele existente în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avut loc, dar într-o măsură insuficientă pentru a modifica tendința rapid crescătoare a importurilor. Ceea ce dovedește că economia tranziției românești încă nu este așezată pe aceleași principii de funcționare cu economia de piață capitalistă pe care încearcă să o copieze. 3. UN GRAD DE LIBERTATE SUPLIMENTAR Motivul pentru care societatea românească de astăzi nu seamănă cu o societate de tip occidental și nici nu tinde să se apropie de aceasta este că România nu a reușit să transforme tranziția postcomunistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al pieței libere, mai liberă chiar decât piața capitalistă și reglementată a societăților occidentale dezvoltate. Ea se referea la bunurile de consum destinate gospodăriilor populației, pe care le redistribuia într-un sistem complex, influențat parțial de decizia politică și parțial copiat după modelul piețelor precapitaliste, tradițional în România. O parte a acestei piețe al cărei rol era să redistribuie bunurile de consum către populație era, în comunism, formalizată, instituționalizată printr-o serie de organizații evident birocratice și aflate sub control politic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de silabe (14-16) și să așeze bine cezurile. Și-a imprimat și el textul cândva, între 1696 și 1699, poate la Snagov - o spune Dumitru Logofătul sin Anastase Șufariul: „Însă scoasă după tipar și scrisă cu mâna de ....”, care o copia în 1735 -, dar tipăritura s-a pierdut, iar copiei îi lipsește sfârșitul. Postelnicul Constantin Cantacuzino, uns la Snagov din porunca lui Grigore I Ghica, „obiect” al panegiricului, bun, generos, prudent, pios, priceput în ale politicii și furnizor al unor sfaturi
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
capitole, în care nu erau aprecieri negative la adresa Cantacuzinilor) și mai târziu (aceleași capitole vor intra și în corpusul alcătuit la porunca lui Nicolae Mavrocordat), păstrată cu grijă de descendenții voievodului ucis de turci, ca și de cei ai cronicarului, copiată în numeroase rânduri (s-au conservat douăzeci și două de manuscrise ale Începăturii istoriii...), tradusă (Johann Filtsch din Brașov va tălmăci în nemțește optzeci de capitole, pe care le va utiliza târziu istoricul Johann Christian Engel), cronica lui G. va
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
În 1846 N. Bălcescu a editat patruzeci și opt de capitole în „Magazin istoric pentru Dacia”. Versiunea în optzeci de capitole a fost tipărită de Ștefan D. Greceanu în 1906. Versiunea integrală a cronicii (restituită, se zice, de acel manuscris copiat prin 1730-1740 de serdarul Grigore Greceanu) va fi imprimată în 1961 de Mihail Gregorian, în ediția Cronicari munteni. SCRIERI: Istoria Țării Românești de la 1689-1700 (publ. N. Bălcescu), „Magazin istoric pentru Dacia”, II, 1846, 129-176, 193-228, 321-354, reed. în Cronicarii Țării
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
ale lui, conține informații inedite, ce completează imaginea Moldovei din perioada medievală. Prima versiune se conservă într-un sbornic din Kiev, alături de cronicile lui Macarie și Eftimie. Pe filele manuscrisului apar câteva rânduri în slavonă semnate de cel care a copiat textele la scurt timp după conceperea lor, călugărul Isaia de la Slatina. Pornind de la această însemnare, P. P. Panaitescu a demonstrat că varianta datează din jurul anului 1561, de pe vremea lui Alexandru Lăpușneanu. De mai mică întindere decât Letopisețul de la Bistrița, cronica
LETOPISEŢUL DE LA PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287789_a_289118]
-
, (Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei), cea mai veche scriere istoriografică românească în limba slavonă. Descoperită la Tulcea, într-un manuscris copiat în Moldova în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (pe la 1710 aparținea preotului „Gheorghi din Băiceni”, dăruit lui de „preuteasa răposatului” protopop Ursul din Iași), cronica a fost publicată pentru prima dată de Ioan Bogdan, în 1895. Protograful
LETOPISEŢUL DE LA BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]