11,446 matches
-
principiilor de bază, prin care definesc responsabilități și relații clare. Firma este conștientă că performanțele sale sunt dependente de calitatea executivilor săi și, în consecință, oferă o motivație competitivă prin raportare la alte firme multifuncționale. Pachetul de recompense este în corelație cu performanțele asociate ariei de responsabilitate. Aceste performanțe luate în considerare pot fi de natură financiară sau nonfinanciară. Ca multe alte elemente de management, abordarea compensațiilor manageriale este explicată detaliat în raportul anual al firmei. Managerii români sunt distribuiți în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ceea ce măsurăm”, este necesară implementarea unui set de indicatori legitimi, acceptați de toți cei implicați, care să ne spună nivelul medianei PIB-ului, distribuția veniturilor conform coeficientului Gini, rata șomajului pe categorii de populație, durata medie de viață, securitatea socială, corelația dintre activitatea economică și emisiile de carbon etc. Lecția crizei, la nivel macroeconomic este că În locul unui model de dezvoltare care să ducă la acumularea de deficite mari după care să urmeze perioade dramatice de austeritate profundă (după exemplul Washington
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ai ultimelor decade au dezvoltat abordări analitice elaborate. Așa cum este specificat la Începutul acestui subcapitol, contribuția modelului neoclasic este importantă pentru reprezentarea explicită a creșterii economice. Potrivit modelului Solow-Swan18, funcția clasică de producție implică realizarea progresivă a output-ului, În corelație cu munca și capitalul folosit. Pe termen lung, exploatarea acestor doi factori de producție determină o rată de creștere din ce În ce mai mică, ajungând la un nivel de saturație care nu corespunde actualelor nevoi de dezvoltare la nivel mondial. În condițiile actuale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
asupra schimbărilor intervenite. În acest sens, suplimentar, este necesară monitorizarea programelor din cadrul Politicii de Coeziune. Analiza cost/beneficiu ex-post poate contribui la estimarea contribuției infrastructurii la economia regională. Un alt instrument poate fi modelarea macroeconomică, cu scopul de a identifica corelațiile economice principale, În vederea folosirii lor pentru generarea unor efecte scontate. În toată această inițiativă, Comisia Europeană trebuie susținută de statele membre prin statistici realiste, evaluări pertinente, monitorizări adecvate și o armonizare a intereselor naționale cu cele comunitare. O evaluare permanentă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ei, ea nu se arată în aceeași manieră. Ea se arată de așa manieră că alături de ceea ni se arată ca fiind determinant, apropiat, evident și plin din punct de vedere calitativ există un incomensurabil, neîndoielnic prezent și în permanentă corelație cu ceea ce se manifestă imediat, în plenitudinea sa. Iar ceea ce ni se arată în plenitudinea donației imediate nu e totalitatea, ci tocmai singularitățile, detaliile schimbătoare, substituibile în diversitatea perspectivelor pe care le implică mișcarea noastră. Putem reveni la același, dar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o sentință emanând de la o instanță principială. „Reducția” mitului la religie (celebra „cenzură” platoniciană invocată vizavi de izgonirea poeților din cetate) e întru totul coerentă cu parcursul ascensional al sufletului (descris în „mitul peșterii” - celălalt episod îndeobște citat al Republicii). Corelația dintre aceste două episoade - inaparentă lectorului modern - este absolut evidentă în intenția lui Platon. „(...) gardienii (...) nu pot trăi în mit. Ei trebuie să se obișnuiască dintru început cu o cu totul altă idee a divinului; cu ideea că divinul e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
introvertit, extravertit, ciclotimic etc.). Trebuie să subliniem, totuși, că analize foarte fine ale unor comportamente variate care aparent evidențiază aceeași trăsătură, nu au condus la rezultate convingătoare. Concluzia generală a fost că, deși unele din aceste comportamente sunt relativ constante, corelațiile intercomportamente sunt foarte neregulate, evoluând în general de la valori medii până la valori mici, nesemnificative. W. Mischel explică aceste neregularități considerând că trăsăturile sunt prototipuri, adică nu descriu decât proprietăți tipice sau frecvente în anumite situații. Astfel, oamenii atribuie o trăsătură
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
teoretice diferite tc "2. Descrierea [i explicarea personalit\ții de pe poziții teoretice diferite " Atât modelul trăsăturilor, cât și al factorilor au în mod evident valențe descriptive (prezintă un rezumat al diversității datelor comportamentale fie în baza semnificației comune, fie a corelațiilor statistice dintre ele) și mai puțin explicative. De cele mai multe ori explicațiile sunt construite în termeni biologici sau psihosociali. Din această perspectivă Ă a principiilor metodologico-explicative Ă majoritatea teoriilor personalității pot fi circumscrise următoarelor orientări (Golu, M., 1993): biologistă, experimentalistă, psihometrică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
activități (mersul, vorbitul, așezarea unor cuburi, recunoașterea unor imagini etc., deci o serie de capacități) și comparau această vârstă cu aceea când majoritatea copiilor realizează respectivele progrese. S-a observat însă faptul că scorurile obținute la aceste scale prezentau o corelație foarte redusă (0.20) cu inteligența copilului la 7-8 ani, măsurată cu un test de inteligență. În schimb, alți cercetători au arătat că viteza de obișnuire (habituare) cu stimuli noi a unui copil de doar câteva luni prezintă o corelație
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
corelație foarte redusă (0.20) cu inteligența copilului la 7-8 ani, măsurată cu un test de inteligență. În schimb, alți cercetători au arătat că viteza de obișnuire (habituare) cu stimuli noi a unui copil de doar câteva luni prezintă o corelație de circa 0.50 cu nivelul inteligenței sale ulterioare. Autorii au considerat că ambele măsurători (cea a vitezei de habituare și cea a inteligenței) ar evalua, printre alte aspecte, și o dimensiune comună, anume viteza de funcționare a structurii neurologice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cuveni aici să facem distincția între copilul dotat intelectual (cu o inteligență ridicată) și copilul înalt creativ. Noțiunile de creativitate și inteligență au fost adesea suprapuse, chiar și parțial, dar studiile au demonstrat că legătura dintre ele este foarte slabă. Corelația (legătura) dintre rezultatele la testele de inteligență și rezultatele la probele de creativitate este foarte redusă (Torrance și Wu, 1981), ceea ce exclude orice formă de determinism. Altfel spus, pot exista copii foarte inteligenți și mai puțin creativi și invers. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
folosind un număr minim de teste. Acest obiectiv este atins prin măsurarea aptitudinilor principale, a factorilor de personalitate și motivaționali. Aceasta se bazează pe modelul psihometric propus de Cattell (1957), care afirmă că un comportament poate fi prezis pe baza corelațiilor multiple ale factorilor din aceste trei domenii (motivație, personalitate, aptitudini). Deci, orice subiect ar trebui testat în aceste trei domenii. Pentru identificarea sursei unei dificultăți educaționale, se recomandă la început aplicarea unui test de inteligență. Dacă rezultatele sunt slabe, atunci
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt mult mai bune decât interviurile sau recomandările profesorului. Pentru realizarea selecției se vor utiliza teste specifice domeniului educațional, a căror validitate a fost anterior verificată. Se va ține seama de faptul că între factorul de inteligență și motivație există corelații destul de mici, ceea ce presupune utilizarea pentru selecție a unei baterii de teste prin care investigația să vizeze domeniile amintite anterior. 3. Prin perfecționarea și validarea lor, testele pot să aducă o contribuție importantă la identificarea factorilor ce conduc la succes
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aparat mai complicat, demonstrația se dovedește mai utilă. Metoda demonstrației mai are avantajul că poate îmbina analiza cu sinteza: descriind un anume aspect, profesorul poate stabili relații cu alte fenomene, cu ambianța etc. De pildă, descriind tigrul el poate efectua corelații între aspectul labelor, al colților și modul său de a vâna, ceea ce ajută la o mai bună înțelegere a particularităților de ordin anatomic și la o mai clară întipărire în memorie. Prin urmare, în practica învățământului se folosesc ambele metode
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Acestea constau în probe solicitând o multitudine de soluții (de exemplu, se cere subiecților să formuleze toate utilizările unei cărămizi, în afară de aceea ca element de construcție al unui zid). Comparând cele două serii de rezultate s-au obținut coeficienți de corelație între 0,30 și 0,40 (coeficientul este zero când nu există nici o relație și 1 când este o totală potrivire). Deci există un raport între inteligență și imaginația creatoare, fiind însă departe de o potrivire perfectă. Analiza tabelelor cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un plan mintal similar cu tabla de materii a unei cărți. Prin toate aceste operații textul este nu numai înțeles, dar și, în mare parte, memorat. Însă ideile centrale au nevoie de o susținere proprie, care se realizează stabilind legături (corelații Ă le spune A. Smirnov) cu bagajul cunoștințelor anterioare. Pe măsură ce aceste relații capătă un caracter esențial, asimilarea textului este mai bine realizată. Prelucrarea descrisă a materialului se înfăptuiește de la sine, chiar dacă nu ne dăm seama. Urmărirea ei conștientă poate avea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dăm seama. Urmărirea ei conștientă poate avea un efect benefic. În cadrul acestor transformări ale textului intervin numeroase operații mintale. Descompunerea în fragmente este o operație de analiză, intitularea implică o abstractizare, alcătuirea planului mintal presupune un efort de sinteză, iar corelațiile realizează și oarecare generalizare. Pe lângă acestea intervin și acțiuni mintale, operațiile specifice. Când schimb în minte locul unei idei e ca și când aș muta un obiect dintr-un loc în altul. Intitularea nu e altceva decât imaginarea lipirii de etichete. Dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
recurg la alte cărți sau la discuții cu alte persoane. În mod obișnuit, cele mai multe nelămuriri le rezolv singur, revenind asupra textului. Această discuție imaginată duce la distingerea a ceea ce este esențial de ceea ce este secundar, deci la o temeinică înțelegere. Corelațiile stabilite cu cunoștințele anterioare obligă la o nouă sinteză, la extragerea unui sens global al textului, sesizarea „macrostructurii sale” (Gaonach,D., p. 78), ceea ce favorizează includerea noilor cunoștințe în memoria noastră semantică, modificând unele idei și îmbogățind altele. În acest
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
filosofie au a se lupta ani de zile cu textele marilor gânditori. Cu totul alta este situația în cazul când materialul este citit doar cu preocuparea de a-l memora, fără să existe străduința aprofundării înțelesurilor. Structurarea rămâne vagă, superficială, corelațiile sunt reduse și textul rămâne ca un corp străin în intelect. Din această cauză, nici memorarea nu poate fi temeinică. Cunoștințele învățate mecanic sunt lipsite de plasticitate și nu pot fi utilizate în mod real, nici în teorie, nici în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în urma aplicării unui sau a mai multor teste de inteligență standardizate, administrate individual. Sub influența cercetărilor lui A. Binet și Th. Simon (1904) au fost elaborate „scări metrice” ale inteligenței, tot mai perfecționate, al căror specific constă în efectuarea unei corelații între vârsta cronologică a subiecților și vârsta lor psihică, prin stabilirea devierilor în plus sau în minus față de un standard mediu al vârstei cronologice. Luându-se în considerare acest criteriu al coeficientului de inteligență, deficiența mentală desemnează toate acele forme
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și putere. Este limpede, din acest punct de vedere, că membrii clasei inferioare dispun de cele mai reduse resurse și au identitatea cea mai puțin valorizată social. Cercetările din perimetrul sociologiei au demonstrat în al treilea pătrar al secolului o corelație semnificativă între statusul socio-economic și randamentul școlar. Copiii din clasele mai puțin avantajate economic au rezultate școlare inferioare; ei obțin note mai mici la aproape toate materiile și intră într-o proporție mai redusă la liceu și la facultate. Ei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
indici de limbaj, au inferat de la un anumit accent un status socio-economic inferior, iar de la acesta, o inteligență mai curând medie sau inferioară. Este în afară de orice îndoială că procedând astfel profesorii greșesc. Mai mult, ei au tendința de a supraestima corelația dintre statusul socio-economic și inteligența medie sau inferioară și au așteptări mari cu privire la eșecul școlar al unor astfel de copii. Conștientizarea generalizărilor grăbite și a credințelor legate de randamentul slab al acestor elevi poate constitui o premisă pentru o acțiune
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
punct de vedere metodologic, au ajuns să susțină că variațiile din comportamentul profesorilor nu produc diferențe în performanțele elevilor. Într-adevăr, au fost publicate studii despre eficiența profesorului, care au sfârșit prin a avansa concluzia că nu există decât o corelație extrem de slabă între variabilele legate de comportamentele profesorilor și reușita elevilor (Robinson, 1984). Acestea sunt, desigur, excepții apărute dintr-un empirism extremist. Dimpotrivă, în capitolul de față vom analiza profesorul din punctul de vedere al impactului său asupra performanțelor școlare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pus accent pe rolul variabilelor de personalitate, motivație și mediul sociocultural - ca surse ale creativității. Amabile (1983), Barron (1968, 1969), Eysenck (1993), Gough (1979), MacKinnon (1965) și alți cercetători au descoperit anumite trăsături de personalitate caracteristice indivizilor creativi. În urma analizei corelațiilor și a comparării eșantioanelor cu niveluri extreme de creativitate - ridicate și scăzute, atât în planul aptitudinilor speciale, cât și al celor medii -, s-au identificat un număr mare de trăsături cu o potențială relevanță (Barron și Harrington, 1981); printre ele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1926). Cercetările lui Galton (1869) au constituit atât un stimulent, cât și un model pentru studiul monumental întreprins de Cox asupra a 300 de indivizi excepționali din istorie. Precum Galton, Cox nu a luat în considerare nivelul ridicat al presupusei corelații pozitive între performanțele excepționale și „aptitudinile superioare”. În fapt, cei trei - Galton, Terman și Cox - au considerat de la sine înțeles că performanța este o variabilă validă de măsurare a „capacităților mintale” și se explică de ce Terman și Cox au dezvoltat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]