1,553 matches
-
tranzitorie a tensiunii arteriale, fumatul nu a fost asociat cu hipertensiunea arterială în studii epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale mediate α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul este un factor de risc puternic pentru vasospasmul coronarian și pentru răspunsul inadecvat la medicaŃia vasodilatatoare. S-a demonstrat că fumatul pasiv afectează variabilitatea ritmului cardiac. Un studiu efectuat pe 1218 subiecŃi care au participat la Swiss Cohort Study
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Ńigară stimulează NADPH, determinând apariŃia ionului superoxid, un puternic oxidant, care reduce activitatea oxidului nitric și determină disfuncŃie endotelială. Expunerea acută la fumatul pasiv produce disfuncŃionalităŃi ale mecanismelor vasodilatatoare mediate endotelial, prin acŃiunea fiziologică a oxidului nitric, la nivelul arterelor coronare. Aceste efecte apar după aproximativ 30 minute de expunere la fumul de Ńigară și pot fi comparabile cu efectele existente la fumători. Expunerea cronică la fumat are efecte de scădere a răspunsului vasodilatator mediat prin mecanisme endoteliale. DilataŃia arterială mediată
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de aproximativ șapte ori a riscului de arteriopatie obliterantă periferică. Modificările vasculare cauzate de fumat diferă în funcŃie de numărul de Ńigări: numărul mare de pachete-an se asociază cu efecte mai severe la nivelul arterelor membrelor inferioare, decât la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
tumorigene ale nicotinei. 3.2.6. Efectele proaterosclerotice Fumatul determină ateroscleroză prin mecanisme variate, incluzând inflamaŃia vasculară, modificarea profilului lipidic (scăderea HDL colesterol și creșterea LDL colesterolă, creșterea susceptibilităŃii lipidelor pentru peroxidare, determinând acumularea de lipide în macrofage, stenoza arterelor coronare și inducerea instabilităŃii plăcii de aterom. Niciunul dintre aceste evenimente nu apare izolat, având de multe ori efect cumulativ. Date rezultate în urma studiilor experimentale pe animale de laborator demonstrează că unele componente ale fumului de Ńigară (1,3-butadienă, 7,12-dimetilbenz
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fiind prezente și calcificări. Aparatul valvular al inimii drepte este mai puțin afectat. Septul interventricular poate lua aspectul literei „S” cu efect protruziv în tractul de ejecție al VS. Aceste modificări explică apariția suflurilor sistolice ejecționale de la baza cordului. Arterele coronare prezintă adesea un traiect sinuos, ostiile putând avea aspect normal sau modificări stenozante. Vasodilatația coronariană dependentă de endoteliu se reduce ușor odată cu înaintarea în vârstă, dar rezerva vasodilatatorie coronariană maximală este nemo - dificată la pacienții vârstnici fără patologie ischemică asociată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
pacien ii vârstnici pot fi concentrice, excentrice, unice sau multiple, neregulate, calcificate. De regulă însă, leziunile coronariene sunt mult mai severe, având o dispoziție difuză, comparativ cu adulții de vârstă mai tânără. Boala coronariană trivasculară și stenoza trunchiului principal al coronarei stângi se întâlnesc frecvent, dis- funcția VS fiind deseori asociată în această situa ie. HTA, dislipidemia, diabetul zaharat (DZ), obezitatea rămân factorii de risc majori modificabili care afectează și populația vârstnică și care continuă să fie semnificativ corelați cu riscul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
DE MEMBRE INFERIOARE URMĂRIREA PACIENȚILOR DE REVASCULARIZARE PERIFERICĂ AFECTAREA ARTEREI RENALE BOALA ARTERIALĂ MEZENTERICĂ ANEVRISMUL DE AORTĂ ABDOMINALĂ ȘI A RAMURILOR SALE. Boala arterială periferică este termenul clinic ce definește stenoza, ocluzia sau anevrismul aortei sau ramurilor sale, excluzând arterele coronare și arterele cerebrale. Acest ghid practic are rolul de a ajuta medicul în decizia clinică prezentând date generale în ceea ce privește diagnosticul și managementul pacienților cu boală arterială periferică. Acest ghid se limitează la afecțiunile aortei abdominale, arterelor renale și mezenterică și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
aspirină dacă este posibil și reluara medicației prescrise cât mai curând posibil. Ghidurile recomandă utilizarea unor procedee de revascularizare miocardică (stent sau by-pass) înaintea unei operații necardiace la pacienți care au boli cardiace severe sau simptomatice - 2 sau mai multe coronare lezate - angină instabilă sau simptome de infarct miocardic. În general, conform recomandărilor, indicațiile pentru explorări suplimentare și tratament sunt aceleași ca și pentru situații fără perspectiva unei operații necardiace, dar momentul acestora este diferit și depinde următorii factori: - urgența operației
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
CARDIAC AL OPERAȚIILOR NECARDIACE O abordare sistematică a stratificării de risc cardiac pentru pacienții luați în considerare pentru operații necardiace este de recomandat. Aceasta implică : - evaluare clinică, - explorare funcțională, - aprecierea riscului chirurgical - luarea deciziei de a supune testărilor neinvazive, angiografiei coronare și revascularizării miocardice, monitorizării perioperatorii și îngrijirilor agresive postoperatorii la cei care se consideră indicat [6]. Stratificarea de risc pentru identificarea riscului cardiac perioperator și tardiv la bolnavi selecționați pentru intervenții chirurgicale necardiace are caracter prognostic și este parte a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
nord americane este direct corelată cu stilul de viață și tipul de dietă alimentară. În cazul modificării la nivel populațional a acestor modele/tipare comportamentale și/sau nutriționale sau a aplicării unor terapii farmacologice de control sau remisie a afecțiunilor coronare este posibil a asista în viitor la o reducere majoră a utilizării procedeelor de corecție mecanică a ocluziilor vasculare, malformațiilor congenitale sau a altor patologii cardiovasculare. Capitol 1 PERSPECTIVE ISTORICE PRIVIND CERCETAREA CARDIACĂ Primele studii referitoare la cord apar în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fuziune al venelor cardinale anterioară și posterioară. Septul sinusului împarte ostium sinus într-un segment superior care, înglobând vena cardinală superioară, formează orificiul venei cave superioare, și un segment inferior, care dă naștere orificiului venei cave inferioare și orificiului sinusului coronar. * Formarea definitivă a atriului stâng are loc prin înglobarea celor patru vene pulmonare, cu formarea inițială a două orificii, și ulterior, a patru orificii. * Septarea atriilor Valvulele fuzionează caudal cu pernuțele endocardice dorsale ale canalului atrial. Partea cranială a valvulei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Valvulele fuzionează caudal cu pernuțele endocardice dorsale ale canalului atrial. Partea cranială a valvulei sinoatriale drepte își pierde forma plicaturată, poziția sa fiind indicată la nivelul inimii adulte de crista terminalis a atriului drept, iar partea caudală formează valvula sinusului coronar și cea mai mare parte a valvulei venei cave inferioare. Partea medială sau stângă a valvulei venei cave inferioare este formată de o plică ce se continuă cu peretele dorsal al sinusului venos numită septul sinusului. La sfârșitul săptămînii a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pozitive prezintă receptori pentru celule stem și Mdr1(Anversa, 2002); Celule Isl pozitive (Laugwity, 2005); Celule stem extracardice adulte sunt celule cardiace feminine transplantate la pacienți de sex masculin; Celule stem cardiomiogenice izolate din măduva osoasă, generează cardiomicite diferențiate, arteriole coronare, capilare (Kajstura, 2005); Celule stem hematopoetice proliferează la 9 zile, sunt izolate în măduva osoasă, timp de o săptămână proliferează, apoi se diferențiază. * Dezvoltarea vaselor cardiace Modificări, restructurări majore au loc și în timpul dezvoltării precoce a circulației, când apar și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
între venele pulmonare dreaptă și stângă. Traumatismele pericardice sunt însoțite la unii pacienți de febră, pericardită sau pleurezie, și/sau durere. Manifestări cunoscute generic sub numele de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și pericardiectomia au
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Manifestări cunoscute generic sub numele de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și pericardiectomia au drept complicații posibile pericardiectomia. Capitol 4 ANATOMIA CLINICĂ ȘI CHIRURGICALĂ A CORDULUI <resume> Rezumat * Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă și orientare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și vena cavă inferioară suprahepatică, se întinde de la al 3-lea cartilaj costal drept corespunzător la 1,3cm de marginea parasternală dreaptă la al 6 lea cartilaj costal drept; pe aceasta margine este vizibilă una dintre ramurile colaterale ale arterei coronare drepte, artera marginală dreaptă; marginea dreaptă este intersectată în apropierea vârfului inimii de șanțul interventricular anterior ce determină incizura vârfului inimii; porțiunea terminală a arterei interventriculare anterioare trece pe fața diafragmatică, fiind cunoscută sub numele de arteră apexiană posterioară; * margine
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inimii (crux cordis). Între orificiile venelor pulmonare dreaptă și stângă apare o impresiune determinată de esofag și orificiul de deschidere al venei oblice a atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă apare o impresiune determinată de esofag și orificiul de deschidere al venei oblice a atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
al venei oblice a atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape în totalitate cordul fiind întrerupt doar de conus sau infundibulum ventriculului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape în totalitate cordul fiind întrerupt doar de conus sau infundibulum ventriculului drept. De la nivelul infundibulului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape în totalitate cordul fiind întrerupt doar de conus sau infundibulum ventriculului drept. De la nivelul infundibulului drept, șanțul coronar se orientează spre dreapta, spre marginea diafragmatică, după care își schimbă direcția spre stânga, orientându-se spre orificiul de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape în totalitate cordul fiind întrerupt doar de conus sau infundibulum ventriculului drept. De la nivelul infundibulului drept, șanțul coronar se orientează spre dreapta, spre marginea diafragmatică, după care își schimbă direcția spre stânga, orientându-se spre orificiul de drenaj al venei cave inferioare; continuă profund sub sinusul venos coronar și atriul stâng, și are un traiect ascendent spre marginea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
conus sau infundibulum ventriculului drept. De la nivelul infundibulului drept, șanțul coronar se orientează spre dreapta, spre marginea diafragmatică, după care își schimbă direcția spre stânga, orientându-se spre orificiul de drenaj al venei cave inferioare; continuă profund sub sinusul venos coronar și atriul stâng, și are un traiect ascendent spre marginea stângă a infundibulului; anterior, șanțul atrioventricular separă atriul drept de ventriculul drept și conține artera coronară și vena cardiacă mică; posterior, separă atriul stâng de ventriculul stâng și conține sinusul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
-se spre orificiul de drenaj al venei cave inferioare; continuă profund sub sinusul venos coronar și atriul stâng, și are un traiect ascendent spre marginea stângă a infundibulului; anterior, șanțul atrioventricular separă atriul drept de ventriculul drept și conține artera coronară și vena cardiacă mică; posterior, separă atriul stâng de ventriculul stâng și conține sinusul coronar, vena cardiacă mare și ramul circumflex al arterei coronare stângi; * șanț interventricular indică poziția septului interventricular subjacent dintre ventriculii drept și stâng; pe fața anterioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]