2,406 matches
-
fiind prima victorie a opoziției antitalibane (CORV). Numărul mic al formelor adjectivale în postpunere se explică și prin tendința de pierdere a mărcilor cazuale de genitiv-dativ; astfel, pe lângă situațiile în care adjectivul demonstrativ apare acordat cu nominalul-centru, se întâlnesc în corpusul analizat și exemple în care adjectivul postpus se folosește neacordat 10: Vezi, pe mine nu mă satisface gândul că am dat numai viață copilului ăsta (IVRLA). Tendința este confirmată și de situațiile numeroase de acest fel înregistrate pe internet: Băiatului
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
vocea afurisitului ăsta o scotea din apatie (eddie.ro/2008/02/15) Despre viețile oamenilor ăștia nu pot să spun decât atât (www.observatorul.com) Adjectivele simple antepuse *ăst, *ăști, *aste sunt regionale 11 și nu au fost înregistrate în corpusul folosit. Astă este singura formă antepusă care apare în limba vorbită, în construcții adverbiale temporale precum astă-seară, astă-vară, astă-toamnă, unde actualizează sensuri diferite în funcție de nominalul pe care-l însoțește: are sensul de "această", "în curs, în desfășurare" în astă-seară și
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
În astfel de contexte, pronumele demonstrative simple pot fi substituite cu demonstrativele semiindependente - cea mică, cea frumoasă, cea bună etc. Ca și în cazul pronumelui demonstrativ de apropiere, în structurile categorizante cu pronume demonstrative de depărtare nu am întâlnit în corpusul analizat decât formele simple: Avea un zâmbet d-ăla lat așa (Verba) tractor din ăla de-ncărcat (CLR) rapid d-ăsta internațional (IVLRA). Prin analogie cu forma ăia, a apărut și se folosește în limba vorbită și forma ălea, neacceptată
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
acela (35/10 ocurențe), aia vs aceea (46/7 ocurențe), ăia vs aceia (7/3 ocurențe), alea vs acelea (10/5 ocurențe). Adjectivul demonstrativ aia are, așa cum arată și statistica, cele mai numeroase utilizări. În acest sens, se remarcă în corpus frecvența acestuia în construcții fixe precum chestia aia, treaba aia, vorba aia: Vorba aia: clientu nostru, stăpânu nostru (Verba) Și eu vorbeam de chestia aia cu popoarele migratoare (Verba). Ca adjectiv cu formă simplă, se întâlnește în limba vorbită și
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
cu formă simplă, se întâlnește în limba vorbită și forma ălea15: N-a mai prea fost la antrenamentele ălea (CLR). Pronumele *ăl, *a, *ăi, *ale, precum și formele flexionate ale acestora, *ălui, *ălei, ălor*, sunt regionale și nu se întâlnesc în corpusul cercetat. În utilizarea adjectivelor compuse, se preferă în general variantele poziționale antepuse acel, acea, acele celor postpuse acela, aceea, acelea. În cazul formelor de masculin, plural acei/aceia, raportul este invers în analiza de față (0/3 ocurențe), dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
singular plural singular plural N = AC celălalt = 5 ceilalți = 3 cealaltă = 8 celelalte = 8 G = D celuilalt = 0 celorlalți = 0 celeilalte = 1 celorlalte = 0 Adjectivul demonstrativ de diferențiere prezintă aceleași forme în antepoziție și în postpoziție. Totuși, contextele întâlnite în corpusul cercetat demonstrează preferința vorbitorilor pentru topica antepusă, când adjectivul este urmat de un substantiv nedeterminat: Să ne axăm pe câteva domenii, zic eu, în care simțim că putem deveni competitivi în raport cu celelalte piețe (CLR); Anul ăsta sunt în curs de
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
adj. aceeași = 13 pr. aceleași = 1 adj. aceleași = 3 G = D pr. aceluiași = 0 adj. aceluiași = 1 pr./adj. acelorași = 0 pr. aceleiași = 0 adj. aceleiași = 2 acelorași = 0 Pronumele și adjectivul demonstrativ de identitate au forme omonime. Analiza pe corpus arată folosirea mult mai frecventă a formelor adjectivale decât a celor pronominale. O situație mai specială au demonstrativele de identitate din pozițiile predicative, unde distincția pronume - adjectiv este mai dificil de făcut. Dacă citirea demonstrativului este predicativă (demonstrativul respectiv actualizează
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
dintre voi care sunt fericiți posesori de laptopuri (www.shopmania.ro). 3.3. Pronumele demonstrativ de identitate manifestă valențe combinatorii mult mai restrânse. De asemenea, el nu poate funcționa independent decât într-un număr mai limitat de contexte. Analiza pe corpus demonstrează faptul că utilizarea adjectivului demonstrativ de identitate este mult mai frecventă decât cea a pronumelui corespunzător. Fără subordonați, pronumele demonstrativ de identitate cu citire referențială poate apărea mai ales în poziții predicative: Cel ce ne-a examinat este același
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
supin nu sunt frecvente și reflectă o anumită prețiozitate a exprimării: Cele de scris sunt pe masă. Construcțiile alcătuite dintr-un substantiv determinat hotărât + pronume semiindependent + adjectiv sunt aproape inexistente în materialul analizat. Singura construcție de acest tip întâlnită în corpusul consultat este: Cum Sfântul Apostol Pavel spune câteva elemente din vestea cea bună. Conform contextelor de pe internet, se observă că structurile de acest tip sunt livrești și apar mai ales în texte ce imită sau redau limbajul religios: Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
ale demonstrativelor în detrimentul celor compuse. De asemenea, în cazul adjectivelor demonstrative cu topică variabilă, se observă preferința pentru variantele poziționale antepuse, care precedă un substantiv nedeterminat, trăsătură care poate fi pusă în legătură cu tendința de economie în vorbire. Totodată, analiza pe corpus evidențiază frecvența redusă a formelor pronominale de G-D, dar și pierderea mărcilor cazuale de G-D la adjectivele demonstrative postpuse. În ultima parte a cercetării, am analizat posibilitățile și restricțiile combinatorii ale pronumelor demonstrative, urmărind să evidențiem comportamentul sintactic al fiecărei
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
genitiv-dativ feminin singular ăștei(a), în loc de ăsteia, precum și formele de feminin plural ăștea, ăstea, în loc de astea, trebuie evitate". 5 În tabele am marcat cu asterisc formele regionale, pe care nu le-am întâlnit în materialul ce ne-a servit drept corpus. 6 Vezi Miron-Fulea (2005: 260-263). 7 Vezi, în acest volum, Mihail, p. 8 Vezi Guțu Romalo (2002: 92). 9 Avram (1986 în 2001: 175) menționează că, la cazurile oblice, se preferă antepunerea adjectivului demonstrativ, fiindcă, în anumite contexte, postpunerea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
corectate 5. 1.3. În cele ce urmează ne propunem să observăm câteva aspecte care ilustrează fenomenele de dinamică a sistemului corelativelor în româna actuală, așa cum au fost schițate mai sus. Observațiile se vor face pe baza CLRA. Din acest corpus au fost selectate numai texte scrise de proză. Opțiunea pentru delimitarea de textele "orale" ("limba vorbită") nu este întâmplătoare. Ea se explică prin obiectivele cercetării noastre, care nu este interesată de "greșelile" sau de "ezitările" în utilizarea structurilor corelative, ci
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
forma nu numai că și disponibilitatea dislocării lui sub forma [nu + verb + numai]. 2.1.2.1. Dacă unitățile sintactice corelate sunt predicate ale enunțării 11, primul component al structurii poate fi nu numai că. Fenomenul este slab reprezentat. În corpusul cercetat au fost înregistrate doar 46 de ocurențe cu primul component având formantul că. Variantele se repartizează diferit în funcție de tipul (afirmativ/negativ) al celor două predicate aflate în raport gramatical de coordonare. Astfel, dacă relația se stabilește între un predicat
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
demonstrație a criticii care poate exista prin critică, a criticii care scrie despre critică, a criticii care nu numai că nu respectă literatura, dar nici nu o mai citește (Ana Blandiana, Calitatea de martor). Rar și, conform datelor oferite de corpusul supus cercetării, cu precădere în textele praxiologice, structura nu numai..., dar relaționează un predicat negativ cu unul afirmativ: La timpul respectiv am prezentat cazuri de polițiști corupți, de vajnici apărători ai legii care nu numai că nu o apărau, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
față de comunism, ci, din contra, îmbrățișează o atitudine ce variază între simpatie și susținere deschisă față de ideile și miturile acestuia (22). 2.1.3.2. Ambele variante ale structurii corelative permit omiterea adverbului inclusiv, deși fenomenul nu este frecvent. În corpusul cercetat am înregistrat doar 61 de ocurențe fără intensivul și sau fără un modalizator. Dintre acestea 24 sunt structuri de tipul nu numai..., ci și 37, structuri de tipul nu numai..., dar. De remarcat și faptul că 26 dintre construcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Dinică, în acest volum, p. ) Totuși, așa cum se poate constata prin ilustrarea numărului de ocurențe înregistrate, structura nu doar..., ci/dar și este mai puțin folosită (vezi Tabelul 3: compară coloanele 1 cu 4). Luând în considerare datele oferite de corpusul cercetat, remarcăm faptul că, spre deosebire de perechea corelativă nu numai..., ci (și) dar (și), structura nu doar..., ci (și)/dar (și) prezintă o distribuție mai limitată în raport cu tipul de text și anumite trăsături de comportament sintactic care ilustrează o flexibilitate mai
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
de altă parte, la disponibilitatea de dislocare. 2.2.2.1. Primul component al structurii se realizează ca nu doar că dacă sunt relaționate două predicate ale enunțării (vezi supra, 2.1.2.1). Frecvența este însă extrem de redusă (în corpusul supus investigației s-au înregistrat doar 5 ocurențe). Nu se observă nici regularitatea comportamentului sintactic remarcat la nu numai că..., ci (și/dar (și). Varianta nu doar că..., dar relaționează două predicate afirmative, însă varianta nu doar că..., ci "leagă
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
una subtilă, transparentă, "eterică" (A. Pleșu, Despre îngeri) Cu toate că avea posibilitatea să ia măsuri dure, până la retragerea autorizației de funcționare, CNVM a preferat totuși să închidă ochii și să dea... derogări ("Adevărul"). 3.1. O analiză a datelor oferite de corpus pune în evidență faptul că totuși funcționează rareori ca termen corelativ în relație cu conectorii specifici pentru exprimarea raportului concesiv (compară coloanele 2 cu 3; 4 cu 5; 6 cu 7). Tabelul 4 1 2 3 4 5 6 7
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Este cazul SUA, în care, pe de o parte, guvernul federal acceptă reluarea discuțiilor în contextul convenției-cadru privind schimbările climatice, iar pe de altă parte, o serie de state federale încheie acorduri subunionale pentru limitarea emisiilor de GES (22). Cercetarea corpusului scoate în evidență existența unor variante formale ale acestei structuri corelative. Variația se produce prin inserarea altor unități lexicale în componentul secund al perechii: pe de o parte..., pe de alta, pe de o parte..., de cealaltă parte. Tabelul de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
parte evocă cele două fațete ale unei probleme, având citirea: "într-o privință...în cealaltă privință", "dintr-un punct de vedere... din alt punct de vedere", "dintr-o perspectivă... din cealaltă perspectivă". Această semnificație reiese din toate textele oferite de corpusul cercetat: Există, pe de o parte, "lumea sensibilă", "lumea de aici", la care avem acces prin percepție senzorială, pe de altă parte, "lumea de dincolo", "cerul" suprem al Inteligenței, obiect al Intelectului pur, iar între ele, în intervalul rămas liber
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în limba română actuală. Observațiile au caracter de constatare și constituie primul pas într-o cercetare științifică riguroasă. Ele sunt menite să conducă spre formularea unor ipoteze care urmează să fie validate printr-un demers de analiză statistică, pe un corpus reprezentativ pentru limba română actuală. Ipotezele care decurg din observațiile noastre sunt următoarele: 1) în limba româna actuală componente ale construcțiilor corelative "se desprind" din structură, având tendința să se manifeste în ipostază de conectori transfrastici; 2) în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
boala până într-atât, încât a început să ne placă (Andrei Pleșu, DV, 2007). 17 În toate expresiile corelative identificate, propoziția a doua poate fi (și este de cele mai multe ori) eliptică. 18 Am mai observat spontan, dar nu figurează în corpusul examinat, construcțiile: chiar că... chiar că și chiar că.... sau. 19 Cf. Grice (1981). --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 1
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
circumstanțial). Monitorizarea sistematică a unor programe TV între 2006 și 2008 m-a dus la concluzia că această prepoziție se extinde în limbajul presei actuale și, într-o oarecare măsură, și în limbajul familiar. Din păcate, româna dispune de puține corpusuri de română vorbită, astfel încât nu am putut urmări statistic utilizarea prepoziției pe în limbajul colocvial, majoritatea exemplelor pe care le-am folosit fiind din presă: (a) programele de televiziune și de radio, preponderent de știri sau de actualități (jurnale, talk-show-uri
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
că: (a) extinderea se produce mai mult în limbajul jurnalistic și politic; (b) extinderea se produce în registrul colocvial, ancheta fiind relevantă pentru registrul scris și limba literară. Într-o etapă ulterioară, ar trebui completată ancheta cu o statistică pe corpusuri de română vorbită, în care să fie înregistrat limbajul familiar, colocvial. 1 Vezi M. Drăganu, Morfemele românești ale complementului în acuzativ și vechimea lor, București, [Monitorul Oficial], 1943; L. Onu, 1959, L'origine de l'accusatif roumain avec P(R
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
în care îmi era cunoscut) pentru a arăta că aceste utilizări nu caracterizează doar vorbirea câtorva persoane (un grup socio-profesional), ci apar la numeroși vorbitori din mediul jurnalistic și politic. 4 Sintagma pe televizor (pe televizoare) este foarte frecventă în corpusul pe care l-am consultat, am selectat câteva exemple. La fel de frecventă este sintagma pe sticlă (cu sensul "la televizor"). 5 Pentru sintagma clișeizată pe zona, vezi Dascălu Jinga, în acest volum, p. 6 Sintagma pe telefon este foarte frecventă în
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]