1,450 matches
-
renumită regiune viticola din România. Ea înglobează numeroasele plantații din spațiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbura, valea Prutului și valea Șiretului inferior. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei cuprinde un numar de 12 podgorii și anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iași, Podgoria Huși, Podgoria Colinele Tutovei, Podgoria Dealul Bujorului, Podgoria Nicorești, Podgoria Ivești, Podgoria Covurlui, Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti și Podgoria Cotești. Încadrate în aceste podgorii se află un numar de 44 centre viticole la care se
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
paletă largă, incepand cu cele de consum curent, până la cele de calitate superioară în mod natural dulci, care pot sta alături de cele mai bune vinuri ale lumii (Sauternes, Lacrima Criști ș.a.). În acest sens, trebuie remarcat faptul că, vinul de Cotnari este înscris în catalogul celor mai bune vinuri ale lumii. Vinurile seci sunt realizate în principal în podgoriile Odobești, Cotești, Panciu. Producția de vinuri roșii are un caracter insular. Dealurile Munteniei și Olteniei (Regiunea III) Această regiune corespunde teritorial aproape
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
controlului asupra Țărilor române. Totuși, demn de remarcat, primul sistem școlar organizat de stat ia ființă sub domnii fanarioți, și chiar dacă învățământul superior se efectua adesea în limba greacă, cel primar folosea limba română. Școli domnești apar în 1561 la Cotnari în Moldova, în 1603 la Târgoviște și în 1688 la București în Țara Românească, în 1707 la Iași în Moldova, și în 1795 la Alba Iulia în Transilvania. În aceste instituții, conștiința de a face parte din același popor se
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
trienal, din secolul XVI, cel trienal. Cultură cerealelor se intensifica în țările române din secolul al XV-lea, crescând numărul morilor și creșterea prețului acestor instalații de măcinat. Cultură vite-de-vie era dezvoltată, vinul fiind exportat în Polonia și Ungaria. În Cotnari erau cultivate soiuri de vită de vie provenite din Ungaria. De asemenea, se practică apicultură căci aducea profit de pe urmă vânzării de miere și ceară. Se practică pescuitul intensiv în iazurile de lângă Dunăre. Peștele sărat și uscat se exportă în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. “Măiastra pasăre de basm”, “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie la București datorită faptului că viile sale de la Cotnari (sursa existenței sale după încheierea carierei) au fost distruse de o teribilă grindină iar boala care i-a marcat sfârșitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; în 1939, funeraliile au fost finanțate de Ambasada Italiei; a fost
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
satul Zlodica din comuna Ceplenița (aflată în județul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Zlodica se află la nord-vest de Cotnari, peste deal. El se întinde într-o vale aflată la poalele dealului istoric Cătălina care duce spre răsărit până la șoseaua națională Târgu Frumos - Hârlău. Satul se află la o distanță de 8 km de orașul Hârlău. El a aparținut de
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
deal. El se întinde într-o vale aflată la poalele dealului istoric Cătălina care duce spre răsărit până la șoseaua națională Târgu Frumos - Hârlău. Satul se află la o distanță de 8 km de orașul Hârlău. El a aparținut de comuna Cotnari și din 1950 aparține de comuna Ceplenița. Zlodica este o veche așezare menționată în documentele Principatului Moldovei din secolele XV-XVI. În trecut, satul se afla în mijlocul unor podgorii. El era străbătut de drumul Hârlău - Târgu Frumos, domnitorul Ștefan cel Mare
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
Sava din Iași, stavropighie a Patriarhiei Ierusalimului. Din acel act rezultă că edificiul ar fi fost ctitorit de un oarecare Enache Bătrânul. Un document din 1709 scris de Vasile Diacul de la Mănăstirea Zlodica se referă la donația unor vii din Cotnari. Pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, biserica de lemn din Zlodica se afla pe proprietatea cămărașului Ștefan Bosie. Acesta a dăruit bisericii în 1753 o evanghelie, pe care se afla următoarea însemnare: "„Această Sf. Evanghelie iaste a dumisale Ștefan Bosie
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
dăruit bisericii în 1753 o evanghelie, pe care se afla următoarea însemnare: "„Această Sf. Evanghelie iaste a dumisale Ștefan Bosie cămăraș, cumpărată de drepții bani a dumisale și au dat-o la sfânta biserică a dumisale la satul Zlodica, la Cotnari ca să se citească în toate zilele pentru folosul obștii și pentru pomenirea dumisale. Martie 18 leat 7261 (1753)”". Evanghelia este considerată astăzi ca fiind dispărută. În anul 1758, cămărașul Ștefan Bosie a donat biserica de lemn din Zlodica, cu toate
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
unui document, biserica de lemn din Zlodica, "fără tipic", aparținea în 1841 Mănăstirii "Sf. Spiridon" din Iași. Ca urmare a Legii privind secularizarea averilor mănăstirești din 1863, Biserica "Sf. Voievozi" din Zlodica a devenit biserică de enorie, filială a Parohiei Cotnari. În perioada celui de-al doilea război mondial, soldații ruși au transformat lăcașul de cult în grajd, afectând multe icoane, ba chiar au tras gloanțe în crucea Mântuitorului, ca să vadă dacă-l ochesc. Biserica dispune de o catapeteasmă veche cu
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
km) Cățărări: Sadova (76 km, Cât A, 1048 m), Ciumârna 1 (101 km, Cât A, 1033 m), Ciumârna 2 (104 km, Cât A, 1105 m) Joi, 10 iunie: Botoșani - Târgu Frumos - Român - Bacău, 160 km Sprinturi intermediare: Hârlău (49 km), Cotnari (59 km), Târgu Frumos (78 km) Cățărări: Strunga (86 km, Cât C) Vineri, 11 iunie: Bacău - Adjud - Mărășești - Focșani - Buzău, 180 km Sprinturi intermediare: Adjud (57 km), Mausoleu Mărășești (84 km), Râmnicul Sărat (143 km) Sâmbătă, 12 iunie: Slobozia - Giurgeni
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
să-și semneze numele, să-și poată însemna în condică boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii și ce altele mai sunt; mai departe este cu totul de prisos.”" În Moldova, un Colegiu Latin (Schola Latina) este fondat la Cotnari, lângă Iași, de către Iacob Eraclide, apoi, tot la Cotnari a funcționat în vremea lui Petru Șchiopul (1574 - 1578), o altă școală latină, cu profesori iezuiți aduși din Polonia. La 1634, este înființată la Iași, de către domnitorul Vasile Lupu, Academia Vasiliană
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
condică boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii și ce altele mai sunt; mai departe este cu totul de prisos.”" În Moldova, un Colegiu Latin (Schola Latina) este fondat la Cotnari, lângă Iași, de către Iacob Eraclide, apoi, tot la Cotnari a funcționat în vremea lui Petru Șchiopul (1574 - 1578), o altă școală latină, cu profesori iezuiți aduși din Polonia. La 1634, este înființată la Iași, de către domnitorul Vasile Lupu, Academia Vasiliană, cu predare în limbile slavonă și latină, organizată după
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
este inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Iași, având codul de clasificare . Podul medieval de la Zlodica a fost construit la porunca lui Ștefan cel Mare (1457-1504), fiind situat de-a lungul "drumului vinului" dintre Hârlău și Cotnari, unde era Palatul Domnesc. Podul are o lungime de aproape 25-30 de metri și o lățime de vreo 6 metri și a fost construit din piatră de râu cioplită . Lângă pod, se află un beci care ar fi aparținut unui
Podul medieval din Zlodica () [Corola-website/Science/316536_a_317865]
-
SIGEF, Napoly, Italia 2001, ISBN 88-495-03-17-2 Tăcu, Al P., Burciu, A., Danubian D. -The use of the Irrational în the Decision Making Process, SIGEF, Napoly, Italia 2001, p. 97-102, ISBN 88-495-03-17-2 Tăcu, A.P., Burciu, A., Talaba, I., - Agroturismul în zona Cotnari - județul Iași, Turismul rural românesc, Ed. Tehnopress, Iași, 2004, pp. 115-120, ISBN 973-702-034-0 Tăcu, A.P., Burciu A., Talaba I. - Potențialul de dezvoltare al turismului din comuna Ciurea, Jud. Iași, Turismul rural românesc, Ed. PIM, 2003, pag. 166-169, ISBN 973-7967-07-0 Al.
Alecsandru Puiu Tacu () [Corola-website/Science/316546_a_317875]
-
Gross (1635-1676), originar din Baia. Biserica avea în patrimoniu un clopot și un clopoțel de altar. Într-un raport din 1682, minoritul conventual Antonio Angelini din Campi menționa că biserica dispunea de 10 vii, care erau administrate de mirenii din Cotnari. În oraș erau un singur catolic , iar la biserica din oraș slujea preotul din Baia. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
Băitan, un alt Axinte Băitan, Zaharia Fârtâiș, Nicolae Fârtâiș, Gheorghe Fârtâiș și Florin Ostaficiuc. prezintă o importanță deosebită pentru evoluția arhitecturii medievale moldovenești. Luând ca punct de reper planul dreptunghiular al construcției, ea se aseamănă cu Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari, dar în locul absidelor laterale prezintă o ușoară ieșire, element care se regăsește și la bisericile din Șipote, Văleni și Baia. Biserica are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
de vin. În România sunt înregistrați peste 1.000 de deținători de suprafețe de vită de vie (anul 2009), din care aproximativ 50 sunt vizibili în rețelele de distribuție. Primii cinci producători/comercianți de vinuri sunt: Murfatlar, Vincon Vrancea, Jidvei, Cotnari, Cramele Recaș și Domeniile Tohani, aceștia însumând aproximativ 50% din totalul volumului tranzacțiilor cu vin din România. Piața vinurilor spumante era de 10 milioane euro în 2007, iar principalii jucători sunt: Astese Production (Angelli), Halewood, Jidvei, Zarea, Agroindustriala Bucium, Cramele
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
brand național și internațional. În 2007, vinurile albe au deținut o cotă de 67,5% din piață iar vinurile roșii 32,3% din piață. Din punct de vedere al soiurilor, vinul preferat al românilor, în 2007, a fost Grasă de Cotnari, care a înregistrat o cotă valorica de 6,6%, urmat de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere al segmentarii pe podgorii, românii au preferat, în special, vinurile
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere al segmentarii pe podgorii, românii au preferat, în special, vinurile din Podgoria Murfatlar (21,7% în valoare), Târnave (14,7%), Cotnari (13%) și Podgoriile Vrancei (5,1%). Piața de băuturi alcoolice din import este estimată la circa 100 milioane de euro în 2008, iar principalii jucători sunt BDG Import, Cristalex, Pernod-Ricard și Sollers În perioada 2003-2010 statul a pierdut circa 4
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
di Candia într-un raport al său, datat cu aproximație în anii 1595-1596. Un raport anonim italian din anul 1606 precizează că aici era o biserică catolică din zidărie, aflată într-o stare dărăpănată, la care slujea rar preotul de la Cotnari. La mijlocul secolului al XVII-lea, Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al Diecezei de Bacău, a vizitat principalele comunități catolice din Moldova. Cu acest prilej, el a scris un raport intitulat "Codex" (Visitatio generalis omnium ecclesiarum catholicarum romani
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
Koicsewicz face alte vizite în satele catolice din Moldova, notând că în Hârlău ""se vede că a fost o biserică romano-catolică . Aici (catolicii n.n.) sunt puțini și săraci. În total sunt 20 de suflete ce stau sub ascultarea parohului de Cotnari."" Cu prilejul vizitei, a celebrat slujba în casa unui creștin. Un alt misionar, Vito Piluzzi din Vignanello, a scris despre starea de devastare a bisericii catolice din Hârlău. El preciza la 14 decembrie 1668, într-un "raport sub formă de
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
Parohiei Botoșani (unde păstorea pr. Wilhelm Clofanda). În anul 1940, locuitorii germani au emigrat în Germania, comunitatea catolică locală scăzând la un grup de 6-8 familii. În anul 1946, biserica romano-catolică din Hârlău a devenit filială a Parohiei romano-catolice din Cotnari (localitate aflată la 10 km distanță). Liturghiile erau celebrate prin rotație de un preot care vine de la Cotnari. Conform datelor furnizate de Episcopia Romano-Catolică de Iași, în anul 1950 a fost construită o nouă biserică. În perioada comunistă, s-au
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
locală scăzând la un grup de 6-8 familii. În anul 1946, biserica romano-catolică din Hârlău a devenit filială a Parohiei romano-catolice din Cotnari (localitate aflată la 10 km distanță). Liturghiile erau celebrate prin rotație de un preot care vine de la Cotnari. Conform datelor furnizate de Episcopia Romano-Catolică de Iași, în anul 1950 a fost construită o nouă biserică. În perioada comunistă, s-au stabilit în oraș și alte familii de religie catolică, astfel încât comunitatea locală a crescut ușor: 18 familii cu
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
familii cu 50 credincioși (1979) și 25 familii cu 45 credincioși (1994). În anul 1964, lângă biserică a fost construită o fabrică de pâine, care este astăzi în ruine. La 8 februarie 2004, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Cotnari, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghia în biserica din Hârlău și s-a întâlnit cu credincioșii filialei. Biserica a fost consolidată și renovată în perioada iunie-iulie 2010 cu fonduri de la un donator din Germania. S-a construit
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]