1,476 matches
-
sarmalele în foi de viță sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, plăcinta dar și prăjiturile "ardelenești". Bucătăria românească a suferit în timp multe modificări,în perioada fanariotă spre exemplu,au fost aduse în Țările Românești foarte multe preparate cu specific turcesc, domnitorii aducându-și din țările de proveniență uneori bucătarii. Unul
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
densitatea nucleului este de 10 ori mai mare decât densitatea atomului. Descoperirea electronului a fost prima indicație că atomul are o structură internă. La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea modelul acceptat de atom a fost „cozonacul cu stafide” al lui J.J. Thomson, în care atomul era considerat o bilă mare încărcată pozitiv, în care erau incluse mici sarcini negative. În scurt timp, fizicienii au descoperit, de asemenea, și trei tipuri de radiații provenind din atomi, pe
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
descoperirea, mai târziu, a neutrinului. În aceeași perioadă Ernest Rutherford a realizat un experiment remarcabil în care Hans Geiger și Ernest Marsden, sub supravegherea lui Rutherford, au bombardat cu particule alfa (nuclee de heliu) o foiță subțire din aur. Modelul „cozonacului cu stafide” prezicea că particulele alfa ar fi trebuit să iasă din foița de aur pe o traiectorie, eventual, puțin curbată. Ei au fost șocați să descopere că unele particule au fost împrăștiate sub unghiuri mari, în unele cazuri chiar
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
Primăvara se consuma, pe lângă produse lactate și legume conservate, came de vită, păsări, oua, came de miel si de oi, cu salate sau ceapă verde, apoi paste făinoase, etc. La sărbători se fac colaci din faină alba, sau "cernuta", apoi cozonaci cu mac, nucă. În zilele de sărbători se mai fac și diverse fripturi din came de păsări, de vită sau de porc. Din ce în ce mai rar se fac gogoși, întorsuri, pancove, pogacele si altele. Ca băutură se folosește
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
cu „tocană” (mămăligă) fiartă în lapte dulce, cu brânză de oaie, smântână și jumări, o porție de sarmale umplute cu păsat și un codru de pâine coaptă pe vatră, un pahar de horincă, iar ca desert o plăcintă creață sau cozonac cu nucă - ar putea reprezenta specialitatea casei pentru bucătăria tradițională din Maramureș. Arta gastronomică locală nu excelează prin finețuri și combinații sofisticate de alimente și mirodenii (precum alte bucătării latine - franceză sau italiană). Este mai degrabă sobră și extrem de ecologică
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
împreună cu un pahar de apă rece. Această tradiție este însă din ce în ce mai rară, rahatul fiind astăzi servit de unul singur, odată cu schimbarea culturii cafelei. Mai mult, rahatul a fost introdus în bucătăria tradițională românească - una din rețetele cele mai folosite de cozonac încorporează bucăți de rahat în compoziție.
Rahat () [Corola-website/Science/313275_a_314604]
-
4.142.│Pompe din tablă pentru ulei │ 3 1.4.150.│Rulete de 10-20 m cu bandă metalică și bolț alamă │ 5 1.4.163.│Suluri din lemn pentru întins aluat │ 2 1.4.167.│Tăvi din inox pentru copt cozonaci │ 5 1.4.168.│Tăvi din inox pentru copt friptura │ 5 1.4.169.│Tăvi din oțel inoxidabil pentru servit │ 5 1.4.170.│Tăvi din tablă emailată pentru autoservire │ 2 1.4.171.│Tăvi din tablă neagră pentru copt
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
5 1.4.168.│Tăvi din inox pentru copt friptura │ 5 1.4.169.│Tăvi din oțel inoxidabil pentru servit │ 5 1.4.170.│Tăvi din tablă emailată pentru autoservire │ 2 1.4.171.│Tăvi din tablă neagră pentru copt cozonaci │ 2 1.4.172.│Tăvi din tablă neagră pentru copt friptura │ 1 1.4.176.│Tigăi din teflon, ceramică, inox cu coadă │ 5 1.4.177.│Tigăi din tablă neagră cu coadă │ 1 1.4.178.│Tigăi din ceramică, teflon
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
4.142.│Pompe din tablă pentru ulei │ 3 1.4.150.│Rulete de 10-20 m cu bandă metalică și bolț alamă │ 5 1.4.163.│Suluri din lemn pentru întins aluat │ 2 1.4.167.│Tăvi din inox pentru copt cozonaci │ 5 1.4.168.│Tăvi din inox pentru copt friptura │ 5 1.4.169.│Tăvi din oțel inoxidabil pentru servit │ 5 1.4.170.│Tăvi din tablă emailată pentru autoservire │ 2 1.4.171.│Tăvi din tablă neagră pentru copt
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
5 1.4.168.│Tăvi din inox pentru copt friptura │ 5 1.4.169.│Tăvi din oțel inoxidabil pentru servit │ 5 1.4.170.│Tăvi din tablă emailată pentru autoservire │ 2 1.4.171.│Tăvi din tablă neagră pentru copt cozonaci │ 2 1.4.172.│Tăvi din tablă neagră pentru copt friptura │ 1 1.4.176.│Tigăi din teflon, ceramică, inox cu coadă │ 5 1.4.177.│Tigăi din tablă neagră cu coadă │ 1 1.4.178.│Tigăi din ceramică, teflon
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
La Paris". Familia regală a plecat de la Versailles spre Tuileries. Un mit susține că Maria-Antoaneta, pe când aceasta privea, pe 5 octombrie 1789, mulțimea de parizieni răsculați adunați sub ferestrele palatului de la Versailles, a declarat „ Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!” Singura referire existentă se găsește în Cartea a VI-a din Partea I din "Visările unui hoinar singuratic" , opera autobiografică a lui Rousseau, în care scrie : "„Îmi adusei aminte de răspunsul unei prințese care, când i se spusese că țăranii nu
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
VI-a din Partea I din "Visările unui hoinar singuratic" , opera autobiografică a lui Rousseau, în care scrie : "„Îmi adusei aminte de răspunsul unei prințese care, când i se spusese că țăranii nu au pâine, a spus că pot să mănânce cozonac.”" Nu există nici o rațiune documentară să se considere că „prințesa” din textul rousseauist este Maria-Antoaneta. Ajuns la Paris, regele s-a considerat prizonier al gloatei pariziene și prin urmare dezlegat de tot ce fusese silit să accepte. Când parizienii s-
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
care se încheie în ziua de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnații, chișca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboșul și nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun. Nașterea lui Isus în artă
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Pomul de Crăciun, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalației electrice, nu
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
a "aduce lumina" în casele și apartamentele lor. Se spune și că lumânările aprinse opresc fulgerul și tunetul de la rănirea oamenilor pe drumul spre casă. Odată ajunși acasă, românii continuă sărbătoarea tradițională, cu o masă care include specialități ca pască, cozonac, drob (măruntaie de miel tocate, amestecate cu verdețuri și condimentate), friptură de miel, brânzeturi sau pandișpan (pain d'Espagne). Măiestria încondeierii ouălor de Paști este o tradiție din cele mai vechi timpuri ale românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți "sfinți", "mucenici" sau "brădoși". În Moldova, mucenicii, numiți sfințișori, au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă. În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. În Muntenia
Mucenici () [Corola-website/Science/298267_a_299596]
-
și cotidienele "Dneven Trud" și "24 Ceasa". Bucătăria bulgărească este similară celor din alte țări balcanice și prezintă o puternică influență turcească și grecească. Printre cele mai importante produse culinare locale se numără iaurtul, lukanka, banița, salata șopska, liutenița și cozonacul. Sunt prezente și alte feluri de mâncare orientale, cum ar fi musaca, ghiveci și baclava. Consumul de carne se află sub media europeană, fiind preferate diverse salate. Rachiul este băutura alcoolică tradițională din fructe, consumată în Bulgaria încă din secolul
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
crește spontan în abundență în depresiunile intramontane. Semințele chimionului se prăjesc în unsoare încinsă pentru supe ("köménymagleves" „supă de semințe de chimion”). Un rachiu secuiesc popular e asezonat de asemeni cu semințe de chimion. Tipic pentru secui e și "kürtőskalács", cozonacul secuiesc făcut din aluat răsucit pe forme tronconice și copt deasupra cărbunilor încinși. Etnografie Istorie Studii Presa română despre secui Portaluri Comunități
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
de vită, pui, oaie sau miel, precum și carne de vânat. Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt mâncăruri precum cârnați, caltaboși, piftia, cozonacul,sarmale. Mesele principale sunt micul dejun, prânzul și cina. Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, șuncă, slănină; ouă preparate fierte, omletă, ochiuri sau în
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
adaugă la masa de prânz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însoțite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau preparate cu brânză, plăcinte, merdenele, pateuri, și se adaugă un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prăjituri, torturi, brânzeturi cu fructe. Pentru copii în perioada de creștere (2-8 ani), adolescenți (15-18 ani) și persoanele în vârstă (66-100 plus) conținutul meselor de peste zi se suplimentează cu o gustare la ora 10 dimineața, constând dintr-un pahar cu
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
este o companie de morărit și panificație din București . Compania produce pâine și specialități de panificație, dar și cozonaci, prăjituri sau checuri . Pe piată produselor de morărit este prezent în special cu mălaiuri, atât pentru consum cât și pentru uz industrial . Lujerul face parte din compania "Overseas Group", cu afaceri de aproape 100 milioane euro anual, care mai deține
Lujerul () [Corola-website/Science/318805_a_320134]
-
un sobor de preoți oficiază liturghia pe o scenă aflată în curtea bisericii, din cauza faptului că nu există spațiu suficient în interiorul sfântului lăcaș. După liturghie, se face o slujbă pentru cei adormiți, iar rudele decedaților împart săracilor ouă, pască și cozonac, pentru odihna sufletelor celor plecați la Domnul. Biserica de lemn din Cârlig este construită din bârne de stejar, căptușită cu scândură în interior și exterior. Ea se sprijină pe o temelie de piatră cu înălțimea de aproximativ 0,75 m.
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Există și o perioadă de post culinar și spiritual ce se ține înaintea Crăciunului,timp de șase săptămâni sfârșindu-se în noaptea de Crăciun
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
un șofer de la Avicola, urmează să livreze un camion cu găini în Portul Constanța. Pe drum se oprește la o cabană să mănânce. Patroana cabanei, Camelia, încearcă să se aprovizioneze cu ingrediente pentru sărbători și, printre altele, cere ouă pentru cozonaci și pască. În bucătărie se află cu o persoană care îi spune că ar putea face rost doar de două cofraje. Grigore intră în bucătărie și dă pipotele pregătite "pachet" în cazul în care este oprit de Miliție pe drum
Amintiri din Epoca de Aur 2: Dragoste în timpul liber () [Corola-website/Science/326089_a_327418]
-
Cozonacul secuiesc (germană "Baumstriezel", maghiară "Kürtőskalács"), este un preparat alimentar specific sud-estului Transilvaniei. Atât sașii din Țara Bârsei, cât și secuii din județul Covasna revendică originea acestui preparat vechi de mai multe secole. În întreaga Românie, acest preparat a devenit cunoscut
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]