2,854 matches
-
Șeicaru, G. M. Ivanov și mai ales de Lucian Blaga, al cărui articol din 1921, Revolta fondului nostru nelatin, va impulsiona, fără voia autorului, supralicitarea de către o anumită presă a ponderii componentei dacice din ființa națională. Convergent cu ortodoxismul lui Crainic este militantismul ortodox al lui Radu Dragnea, foarte activ colaborator al „Gândirii” în 1927-1930, susținător al ideii că întreaga cultură românească ar trebui să se întemeieze pe Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, adoptată drept catehism al ortodoxiei mondiale în
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
și a folclorului românesc cu conținut religios. Potrivit unei precizări a lui Blaga, dintr-un text rememorativ, Începuturile și cadrul unei prietenii (1940), în gruparea revistei s-au conturat încă din primii ani două poziții: una de „dreapta”, exprimată de Crainic și de ceilalți susținători ai ortodoxismului canonic, alta de „stânga”, al cărui exponent era Lucian Blaga însuși. În 1943 Blaga avea să se separe de „Gândirea”, întemeindu-și propria publicație, „Saeculum”. Concordantă cu poziția acestuia e atitudinea lui Tudor Vianu
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
pământ îngeri, înlocuiesc strigătura și chiotul cu melosul de colindă, cu formule de incantație magică. Modalitățile expresive diferă de la poet la poet, dar, mai mult decât atât, nu toți tradiționaliștii (prin sursa inspirației) urmează același principiu poetic. Unii, precum Nichifor Crainic, V. Voiculescu, D. Ciurezu, Radu Gyr, Zaharia Stancu (în primul său volum, Poeme simple), Emil Giurgiuca, Ion Buzdugan, profesează un t. integral, menținându-se în formula clasicizantă a lui George Coșbuc, Al. Vlahuță, St. O. Iosif, Octavian Goga; alții interpretează
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
ele, La pragul minunii, poate fi raportată și la gândirism. Antisămănătorist declarat, Blaga a exploatat, și în teatrul său, ca în poezie, „duhul eresului”, zăcămintele de religiozitate păgână din folclorul autohton. Cât despre eseu, poziția ortodoxă canonică, formulată programatic de Crainic, a fost susținută cu tenacitate, în numeroase exegeze și polemici teologice, de Dumitru Stăniloae. Cronicarul literar al „Gândirii”, Ovidiu Papadima, și mai ales eseiști și critici de la alte reviste tradiționaliste, precum D. Tomescu, C. S. Făgețel, Al. Dima, Ion Chinezu
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
interpretează literatura mai mult în spiritul „Sămănătorului” decât în cel gândirist. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I-III, passim; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 201-222, III, 91-118; V. Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic, G, 1935, 8; Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; Lovinescu, Ist .lit. rom. cont., 89-105, passim; Lucian Blaga, Începuturile și cadrul unei prietenii, G, 1940, 4; Vrabie, Gândirismul; Călinescu, Ist. lit. (1941), 773-802, Ist. lit. (1982), 857-886; Ion Pillat, Mărturisiri literare, RFR, 1942
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
mizantrop, CRE, 1930, 1 041; Constantinescu, Scrieri, V, 125-130; Scarlat Struțeanu, „Parodii originale”, CL, 1932, mai-iulie; Călinescu, Cronici, II, 39-45; Mihail Sebastian, „Pirin-Planina”, RP, 1936, 5 467; Ion Biberi, „Pirin-Planina”, MOM, 1936, 341; N.I. Popa, „Pirin-Planina”, IIȘ, 1936, 10; Nichifor Crainic, George Topîrceanu, G, 1937, 6; [George Topîrceanu], VR, 1937, 7 (semnează Al. O. Teodoreanu, Mihai Ralea, D. I. Suchianu); [George Topîrceanu], ALA, 1937, 858 (semnează Mihail Sadoveanu, Demostene Botez, Al. A. Phillippide, Izabela Sadoveanu, D. I. Suchianu, Profira Sadoveanu, Mihail Sevastos, G.
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
îndrumător și animator al nației sale în toate domeniile ei sufletești” (At. Necula-Vrânceanu, Eroul Nicolae Iorga). În numărul 4/1930 se anunță înființarea la Chișinău a Ligii pentru Apărarea Românismului în Basarabia, în fruntea ei aflându-se Ștefan Ciobanu, Nichifor Crainic și Gala Galaction, toți profesori la Facultatea de Teologie din oraș, precum și a filialei acesteia din Bălți. Ultimul număr găzduiește o recenzie entuziastă la Cartea misionarului, scoasă de V. Voiculescu și Gh. D. Mugur. R. P.
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
prezintă volume de I. Al. Brătescu-Voinești (În slujba păcii), Lucian Blaga (Poemele luminii), Ion Pillat (Grădina dintre ziduri), A. Dominic (Revolte și răstigniri). Sunt de semnalat ampla recenzie făcută de Ion Barbu la volumul de versuri Darurile pământului de Nichifor Crainic și alta, semnată de C.R. Ghiulea cu pseudonimul Renovatus, la Amintiri universitare de Ion Petrovici. Fără un program enunțat ca atare, dar prezentându-se drept „o revistă care corespunde noului spirit al vremii”, U. își propune să facă „o revoluție
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
passim; George Ivașcu, „Sonete”, JL, 1939, 10; Vasile Damaschin, Poetul bârlădean, SE, 1940, 745; Călinescu, Ist. lit. (1941), 573-574, Ist. lit. (1982), 646, 1013; [George Tutoveanu], „Păstorul Tutovei”, 1942, 8-10 (semnează Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Pamfil Șeicaru, D. Iov); Nichifor Crainic, Poetul George Tutoveanu, G, 1942, 9; Arghezi, Scrieri, XXVII, 404-405, XXXIII, 261-262, XLI, 453-455; [George Tutoveanu], VBA, 1942, 12 (semnează B. Jordan, Octav Sargețiu, Const. R. Crișan, Vladimir Cavarnali, B. Frunte); Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], Tinerețe fără bătrânețe, „Ancheta”, 1947
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
Isanos, Poezii, postfața edit., București, 1974; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. Petru Ursache, Iași, 1992 (în colaborare cu Petru Ursache), Arta de a muri, pref. Petru Ursache, Iași, 1993 (în colaborare cu Petru Ursache); Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, pref. Dumitru Stăniloae, postfață Petru Ursache, Iași, 1994 (în colaborare cu Petru Ursache), Puncte cardinale în haos, pref. Petru Ursache, Iași, 1996 (în colaborare cu Petru Ursache); Poezia creștină românească, postfață Petru Ursache, Iași, 1996 (în colaborare cu
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
păstrează poziția politică de afirmare hotărâtă, în afara influențelor vreunui partid, a intereselor naționale. Colaboratorii vor fi, în linii mari, selectați în virtutea acestei orientări. Printre ei, cu diverse prilejuri se vor afla Take Ionescu (1919), N. Iorga (1922), Simion Mehedinți, Nichifor Crainic, Al. I. Lapedatu, G. Bogdan-Duică, Mihail Dragomirescu, Traian Lalescu ș.a. Tradiția rubricilor fixe, săptămânale sau zilnice, redactate de scriitori ori de gazetari dintre cei mai cunoscuți, este respectată. În 1924 G. Ranetti mai publică încă, sub titlul Rime glumețe, versuri
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
vieții literare. Comentariile privind evenimentele culturale îi vor avea ca autori pe Romulus Seișanu, Dan Bălteanu, Leontin Iliescu, N. Batzaria ș.a. Din 1925 Șt. Brăiloiu îngrijește o „Pagină culturală” la care scriu Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Nichifor Crainic, Ion Pillat, I.U. Soricu, Radu D. Rosetti, Ion Sân-Giorgiu, Victor Eftimiu, Emil Isac, George Vâlsan, George Gregorian, Alfred Moșoiu, I.M. Sadoveanu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu ș.a. Din Franța, Pompiliu Păltănea trimite „Scrisori pariziene”, iar André Tardieu glosează pe marginea
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Literatură populară din Moldova, introd. edit., București, 1984; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. edit., Iași, 1992 (în colaborare cu Magda Ursache), Arta de a muri, pref. edit., Iași, 1993 (în colaborare cu Magda Ursache); Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, pref. Dumitru Stăniloae, postfața edit., Iași, 1994 (în colaborare cu Magda Ursache), Puncte cardinale în haos, pref. edit., Iași, 1996 (în colaborare cu Magda Ursache); Titu Maiorescu, O cercetare critică, Iași, 1996; Poezia creștină românească, postfața edit., Iași
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
interesul de a-l cunoaște pe Al. Vlahuță, refugiat în oraș. Începe să frecventeze ședințele de joi ale cenaclului literar ținut de poetul George Tutoveanu și de soția acestuia, poeta Zoe Frasin, la Academia Bârlădeană întâlnindu-i și pe Nichifor Crainic, și pe Victor Ion Popa. În 1919 începe să publice versuri în revista locală „Florile dalbe” sub numele I.Valerieanu și I.Valereanu, debutând cu pastelul În albastru..., urmat până la sfârșitul anului de Luntrașul, Blestemele și Un templu. Revine la
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
și publicist, și-a legat numele de organizarea Festivalului Internațional de Poezie „Europa km 0”, ținut între 1978 și 1995 la Sighetu Marmației, și a Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești (din 1979), a inițiat ziarele „Tribuna Marmației” (1989-1991), „Crainicul Maramureșului” (1992-1993), revista „Almar” (1994), Editura Echim (1995), Centrul de Studii Maramureșene „Dr. Alexandru Filipașcu” (1997) ș.a. Este prezent în mai multe antologii, iar versurile i-au fost traduse și publicate în limbile maghiară, engleză și ucraineană. S-a vorbit
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
din clasici români. Se observă o preferință pentru poezia închisorilor, paginile V. însumând în timp o adevărată antologie alcătuită din versurile lui Radu Gyr (Ne vom întoarce într-o zi, Imn morților), V. Voiculescu (Sub zodia cu ochii verzi), Nichifor Crainic (Rugăciune, Sus inima!), Dumitru Bacu ( În loc de plugușor, Iarna la Aiud), D. Iov (Chemare), Andrei Ciurunga (Țara mea de dincolo de țară), Pan Hallipa, Ion Zeana. Sunt prezenți și câțiva poeți ai exilului, printre care Aron Cotruș (Patria), Zahu Pană (Colind de
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
Teodor Bogoi, București, 1981; Autoportret în timp, Iași, 1983; Pe urmele lui George Coșbuc, București, 1986; Generația amânată, îngr. Oana Valea și Mircea Măluț, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Octavian Șuluțiu, O nouă poezie românească, „Tribuna literară” (Brașov), 1941, 2; Nichifor Crainic, [„Întoarcerea lângă pământ”], G, 1942, 9; Ion Șiugariu, „Întoarcerea lângă pământ”, RFR, 1943, 2; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, București, 1945, 125-132; Mihai Neagu, „Întoarcerea lui Don Quijote”, ST, 1972, 10; Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea lui Don Quijote”, LCF, 1973, 3; George
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
în 1973, în urma unor neînțelegeri cu noul redactor-șef. Aproape șaptesprezece ani nu ocupă nici o funcție și trăiește din scris. În 1990 fondează Editura Roza Vânturilor, specializată în publicarea unor opere fundamentale mai puțin cunoscute, aparținând lui Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Mircea Eliade ș.a. Începând din 1994 predă istoria literaturii române la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Valahia” din Târgoviște. Titularizat profesor în 1996, devine și șef de catedră. Debutează la „Luceafărul” în 1962 și mai este prezent în „Romanoslavica
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
preia conducerea periodicului „Wieș”, editat la Cracovia de Uniunea Tineretului Popular. Pe lângă o bogată activitate de poet, prozator și dramaturg, marcată în parte de expresionism, Z. se dedică transpunerii în limba polonă a operelor unor scriitori români. Prietenia cu Nichifor Crainic, din 1931 atașat de presă la Varșovia, contribuie esențial la această alegere. Va tălmăci și publica mai multe culegeri de poezii, între care Tematy rumunskie (1931) și Mihai Eminescu, Wybór poezji i poematów (1933). Apreciind „conversația” cu Eminescu ca „una
ZEGADŁOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]
-
decât cercurile unui infern. ION VLAD SCRIERI: Poezii, București, 1916; Din Țara Zimbrului și alte poezii, Bârlad, 1918; Pârgă, București, 1921; Amintiri despre Vlahuță, Slobozia, 1927; Poeme cu îngeri, București, 1927; Cartea misionarului (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Nichifor Crainic, Craiova, 1930; Chestionar folcloristic (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Craiova, 1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București, 1933; La pragul minunii, București, 1934; Toate leacurile la îndemână, București, 1935; Umbra, București, 1935; Urcuș, București, 1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Roxana Sorescu, București, 2002; Opera literară, vol. I: Proza, îngr. și introd. Roxana Sorescu, București, 2003. Culegeri: Cântece de stea, București, 1922 (în colaborare cu Gh. D. Mugur); Proverbe, București 1928 (în colaborare cu Gh. D. Mugur). Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Poeziile lui V.Voiculescu, „Neamul românesc”, 1918, 71; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 237-244; Constantinescu, Scrieri, V, 218-220; Aderca, Contribuții, II, 30; Perpessicius, Opere, III, 36-40, VI, 321-323; Tudor Vianu, „Poeme cu îngeri”, G, 1927, 5; Lovinescu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
I, 246-256, II, 353-357; Victor Ion Popa, „Fata ursului”, „Duminica Universului”, 1931, 1; P. Nicanor et Co. [G. Călinescu], Câți îngeri sunt în cer, VR, 1931, 7-8; Gib I. Mihăescu, Dramele și drama poetului V. Voiculescu, „Calendarul”, 1933, 523; Nichifor Crainic, Lui V. Voiculescu, „Calendarul”, 1933, 523; Șerban Cioculescu, „Destin”, ADV, 1933, 15; Papadima, Scriitorii, 196-217; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I. Oprișan, București, 1978, 65-68; Călinescu, „La pragul minunii”, ALA, 1934, 687; Boz, Cartea, 123-129; Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 797-800, Ist. lit (1982), 881-884; Virgil Carianopol, Cu poetul V. Voiculescu (interviu), RL, 1970, 31; [V. Voiculescu], G, 1943, 7 (semnează Nichifor Crainic, Ion Pillat, N. I. Herescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu ș.a.); Pillat, Tradiție, 300-308; Șerban Cioculescu, Portret, „Glasul patriei”, 1963, 14; Adrian Marino, Opera postumă a lui V. Voiculescu - „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de pagini sporește de la șaisprezece la peste șaizeci. Deschiderea o face Aron Cotruș, al cărui poem Părintele Damian murind se tipărește în numărul 1/1950. Dacă în numărul următor se reproduc fragmente din eseurile cu tentă religioasă ale lui Nichifor Crainic, Roma eternă, Glasul latinității, și se oferă o serie de informații despre Centrul Român de Cercetări de la Paris, ulterior în sumar intră colaborările lui Alexandru Gregorian (poema Basilica San Marco), Basil Munteanu (Patria românească văzută de Michelet), Dimitrie Găzdaru (Atitudinea
SUFLETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290017_a_291346]
-
Caragiale, Abou-Hassan, București, 1971. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Primul romancier” român, „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”, 1927, 3; Iorgu Stoian, „Aspecte literare”, „Ideea pedagogică, literară, socială”, 1928, 9-12; C.B. [Camil Baltazar], Sevastos et Co., „Tiparnița literară”, 1929, 8-10; Nichifor Crainic, „Puncte de vedere”, G, 1930, 6-7; Pompiliu Constantinescu, „Puncte de vedere”, VRA, 1930, 115; F. Aderca, Hai să polemizăm, VRA, 1931, 218; Ion Radu Tomoiagă, Divagații în marginea „Mioriței”, RFR, 1937, 7; Biberi, Études, 140-141; Călinescu, Ist. lit. (1941), 829
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]