1,671 matches
-
care a fost bine unsă cu unt sau margarină. Punem deasupra acestei budinci bucățele de unt din loc în loc și pătrunjel verde tocat. Servim această budincă consistentă foarte fierbinte. Rețeta nr. 10 Plachie de pește - crap, caras etc. Ingrediente: Un crap de 1 ½ - 2 kg, 2 morcovi, 1 țelină, 3 cepe tăiate peștișori, foi de dafin, piper boabe, 50 ml ulei, 1 lingură oțet, 1 pahar vin alb, 2-3 roșii, 1 lămâie, 1-2 linguri pătrunjel verde tocat. Mod de preparare: Peștele
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
bine, să facă o crustă aurie. Se poate consuma cald sau rece, după preferință. La acest miel umplut se bea neapărat un vin de Cotnari, după ce acest miel umplut l-am porționat în felii pe un platou. Rețeta nr. 47 Crap sau orice fel de pește cu sos de bere Mod de preparare: Se taie 3 cepe peștișori foarte fin, se călesc în 2 linguri de unt și se sting cu 2 pahare mari de bere blondă. Acest sos obținut se
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
iar cartofi și deasupra radem restul de caș de oi. Îi băgăm la cuptor 15 minute până devin aurii și îi servim calzi cu smântână deasupra și mărar fin tocat. Rețeta nr. 70 Plachie de pește Ingrediente: 2 kg pește crap, ½ kg ceapă dată pe răzătoare, 1 pahar ulei, 4 roșii frumoase, 1 pahar vin alb, sare, piper, 3 foi dafin. Mod de preparare: Ceapa dată pe răzătoare sau tăiată peștișori se înăbușă cu un pahar de ulei. Apoi se adaugă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
lemn. Se dau prin făină, ou și iarăși făină. Se prăjesc în ulei. Se servesc alături de un piure de cartofi și salată de castraveciori murați, și o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 72 Pește cu legume Ingrediente: 2 kg pește crap, 4 morcovi, 4 cepe, 1 pahar vin alb, ½ l suc de roșii, sare după gust, piper, 2 foi dafin, făină, ulei și o lămâie. Cum procedăm: Curățăm peștele și îl tăiem în porții de 5 cm, îl sărăm, îl dăm
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Când carnea este fiartă punem făina amestecată cu 3 linguri smântână, punem vegeta, sare după gust și mai lăsăm să fiarbă câteva clocote bune. Dăm tocana de pe foc și presărăm pătrunjel verde tocat. O servim cu mămăliguță. Rețeta nr. 94 Crap în marinată Ingrediente: 1 crap de 1 kg, 1 morcov, o ceapă uscată, o crenguță cimbru, 2 foi dafin, un pahar jumătate vin alb sec, 5 lingurițe oțet, sare și piper. Mod de preparare: Se curăță legumele, se pun să
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
făina amestecată cu 3 linguri smântână, punem vegeta, sare după gust și mai lăsăm să fiarbă câteva clocote bune. Dăm tocana de pe foc și presărăm pătrunjel verde tocat. O servim cu mămăliguță. Rețeta nr. 94 Crap în marinată Ingrediente: 1 crap de 1 kg, 1 morcov, o ceapă uscată, o crenguță cimbru, 2 foi dafin, un pahar jumătate vin alb sec, 5 lingurițe oțet, sare și piper. Mod de preparare: Se curăță legumele, se pun să fiarbă cu vinul, oțetul, sare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de mare) și cu un potențial deosebit pentru cura heliomarină, mai ales la Sulina, Sfântu Gheorghe și pe grindurile care închid
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș, sunt prețuite
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fotoliu se aude vocea lui Virgil că "manjabilă". Îmi place să gătesc și, într-o bună măsură, cred că fac lucrul ăsta cu oarecare pricepere. Gătitul mă recreează și uneori pregătesc cu pasiune pentru câțiva prieteni fie un fileu de crap în sos de vin, fie un mușchiuleț de porc cu miere și lămâie, fie, în momente de grație, picioare de broască cu sos de mentă sau smochine proaspete la cuptor cu smântână și Grand Marnier. Am de asemenea pretenția că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
masa unde era Susan. — Probabil că au fost prieteni cu Santiago, comentă Juan Lucas, referindu-se la cei patru. Nu știam că nepoțelul meu a ajuns la vîrsta chefurilor. Julius nu putu găsi nici un os În șalăul lui. În schimb, crapul lui Juan Lucas era plin de oase și a trebuit să dea la o parte șira spinării, silit să lucreze cu cuțitul mai scurt, special pentru pește, o operație pe care Juan Lucas o făcea ca nimeni altul pe lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un aer fericit. — Unchiule, spuse Julius, o dată te-ai supărat foc pe Nilda fiindcă ai găsit un os... acum o să te superi desigur foarte tare. Susan n-avea chef să rîdă, dar acum pufni În rîs, era o ocazie bună. — Crapul e una și șalăul e alta. Ce, parcă tu ai găsit oase În porția ta?... Farfuria ta e curată. — Ha, ha, poate că am Înghițit oasele. Susan Își acoperi fața. — Chelner! strigă Juan Lucas și se apropiară Îndată șeful de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
privighetoarea, fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului se întâlnesc diferite insecte, iar în unele regiuni trăiesc specii de reptile precum gușterul și șarpele de pădure. În apele râurilor și în iazuri trăiesc diferite specii de pești, în special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
era departe: ca s-o vezi era de ajuns să urci pe deal. Fără îndoială că din cauza asta preferau familiile să se plimbe duminica pe malurile canalului, cu tristețea lui agreabilă, apa calmă fiind vag tulburată uneori de coada vreunui crap mare sau de prova unei barje. Costișa era cortina unei scene, dar nimeni nu avea chef să meargă la spectacol. Fiecare cu lașitățile lui. Dacă n-ar fi existat costișa, am fi primit războiul ca pe o lovitură de bici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mii de viețuitoare, într-un deplin consens cu legile naturii, se înfulecau unele pe altele. Știuci cinice, flexibile, numite în popor și „sanitarii bălților”, căutau din priviri indivizii mai slab pregătiți și-i înșfăcau cu iuțeală, târându-i în adâncuri. Crapi maiestuoși, mușchiuloși, doldora de lapți, căutau crapi doldora de icre. Somni pe care apa abia putea să-i mai încapă, vegetau nemișcați în fundul unor gropi mâloase, visând la vremea când erau mai mici. Tineri bibani pe care nimeni nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu legile naturii, se înfulecau unele pe altele. Știuci cinice, flexibile, numite în popor și „sanitarii bălților”, căutau din priviri indivizii mai slab pregătiți și-i înșfăcau cu iuțeală, târându-i în adâncuri. Crapi maiestuoși, mușchiuloși, doldora de lapți, căutau crapi doldora de icre. Somni pe care apa abia putea să-i mai încapă, vegetau nemișcați în fundul unor gropi mâloase, visând la vremea când erau mai mici. Tineri bibani pe care nimeni nu putea să-i înghită din cauza țepilor tari din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o vedere plăcută ochiului omenesc. Căci ce poate fi mai desfătător, oricât nu ți-ar place la pipăit, gust și mai ales la miros lighioanele din apă, decât să vezi o fetiță de-o șchioapă luptându-se să apuce ditamai crapul muribund sau vreun băiețel blonziu, pistruiat, azvârlindu-se o dată cu câinele familiei pe trupul de buștean al unui somn? Acestea le vedeau moldovenii noștri, care nici n-apucară să pună piciorul pe mal, că liota de copii ai creștinului tăbărî asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să curgă mâncărurile, cei trei moldoveni și țigăncușa Cosette rămaseră literalmente cu gura căscată. Căci ce nu le văzură ochii, gustară limbile, înghițiră gâtlejurile și primiră mulțumite stomacurile? Zacuscă de morun, icre de cegă cu lapți de nisetru, plachie de crap, pilaf de scoici, țipari lungi prăjiți în ulei, știucă umplută cu obleți, raci trandafirii răposați în maioneză, chefar la grătar, friptură de somn cu salată de heringi, scrumbii afumate, rasol de șalău, o ciorbă de clean să se așeze bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se opri în fața lor. — Uite ce e, dragele mele - începu el grav. Până a fost Sima-Vodă ați făcut ce-ați vrut. Acuma Sima-Vodă nu mai e. Dacă vă mai prind vreodată că umblați lela cum făceați când era Sima-Vodă, vă crap capul, întâi ție, apoi dumneaei! S-a-nțeles! — Da - murmură soacra. — Gata, plecați la gherghef! - le expedie vel-comisul, apoi se-ntoarse către sărdar: — Cu ele am terminat. Să mergem acum mai jos, la slugi, că și astea și-o luaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Totuși, vă putem da un sfat pentru a mai atenua îngrijorarea de care sunteți cuprins: încercați să aclimatizați câteva din speciile noaste cele mai prolifice: somnul (500.000 de la o singură femelăî, știuca (600.000-700.000 icreî și mai ales crapul fitofag, care-ar putea valorifica excelent terenul pășunii, în locul ovinelor. Surorile Frida și Linda Gustafson, Malmö, Suedia: Nu Târgoviștea ci Bucureștiul este. Târgoviștea a fost până-n secolul XVI-lea. 3î Diana Oprescu, București: Faptul că după aprecierea ta O sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
replicat. Atunci nu-ți spun", zice... Cum însă vroiam să mă debarasez repede de acei saci, nu m-am mai tocmit și în aceeași zi i-am vândut unui medic, scriitor și el, un ins cu un cap ca de crap, prieten cu Miron. Nici acela nu s-a tocmit, m-am dus la el cu un taxi, șoferul m-a ajutat să-i urc în apartamentul cumpărătorului, care mi-a cerut să semnez o chitanță, fără să specific natura banilor
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mele, ca o adiere slabă, ca un tremur ușor. Apoi se întoarse Sandu crâșmarul, dădu țuicile zâmbind, dădu pacul de tutun și-și puse mânile-n șolduri: — Boierule, am pus la fript un pui, și-ți fac și o ciorbă de crap, adus din Iezer de neica Marin... Ceva ca la un restaurant, pe onoarea mea, îți spun eu... Și întinse arătătorul, ca și cum voia să mi-l dea mie. Am umblat pe baltă în sara aceea și-n multe seri următoare. Diminețile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
trei săptămâni. Cota apelor Dunării - indicator al tuturor pescarilor, tovarășii mei - era destul de scăzută. Deci, ca să răscumpăr vârtejurile reci și vâltorile de la apa Frumoasei, mi-am îngăduit puțină odihnă și răgazul necesar ca să-mi schimb uneltele; am luat undițele de crap și, cu niște buni tovarăși, m-am transportat la o baltă a fluviului. Cetățenii României cunosc Dunărea din planșele geografice sau o văd din fuga unui vaporaș. Puțini au cercetat-o în cotloanele ei misterioase. Măreața ei îmbulzeală de ape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în aburul ei apare apa morților, cu năluciri de vis. Gârlele ei au îmbrățișat, din veacurile cele mai vechi, bucăți de pământ, rupându-le și adâncindu-le într-o parte, sporindu-le cu nămoluri în altă parte, alcătuind limanuri ale crapilor. Lunca și păpurișurile par necontenit schimbătoare; dar ele nu urmează decât o rânduială periodică, în care fauna imensă a acestor ape se echilibrează în chipul cel mai armonios. Prezidează aici o înțelepciune care s-a urzit, s-a dezvoltat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]