2,528 matches
-
Provența franceză are văzduhul încărcat de parfumul lanurilor de lavandă, Creta miroase a cimbru, doar că acesta, spre deosebire de lavanda provensală, este în devălmășie cu florile de cîmp și foarte rar cultivat. Așa am făcut cunoștință cu mierea de cimbru, specifică Cretei. Miere doar de cimbru, provenită din rarele culturi de cimbru, evident foarte scumpă, mai ales la magazinele grecești de la Paris; miere de cimbru și de portocal, din sezonul portocalilor în floare; și mierea de cimbru și flori de cîmp, cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
-o cu miere de cimbru, ca să potolesc hemoragia. În țară, am continuat să o spăl zilnic cu ceai de cimbru, să înlocuiesc stripurile care mai cădeau și să o oblojesc cu miere de cimbru, pînă la vindecarea completă. Binecuvîntată fie Creta, cu satele și bisericile ei albe și albastre și cu cimbrul ei neprețuit care face să mă regăsesc sub soarele Mediteranei ori de cîte ori gust din mierea lui parfumată! ................................ În schimb, cîte locuri nu numai lipsite de verdeață, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Pe cel mai Înalt tei din Copou Iubitele lui fugare Îmi lovesc geamul Cu gleznă fulguranta a inocentei Florile sângelui Și tot ce auzeam Era doar vârful ochilor mei. Abia Începusem să cunosc niște lucruri uitate Filosofia șotronului scrisă cu creta pe asfalt În clipa această Cântă picioarele vântului alizeu. Ascult cu urechile pământului Bătut de ploi și mângâiat de flori. Pădurea este o fiara cu brațele pline de drumuri O femeie guraliva și indiscreta Trupul fecioarei rămâne Înfiorat de neatingere
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Nu eram Înțeleși să chiulim, dar nici să stăm o oră Întreaga În clasa cu ,,Pătrațel”, nu aveam chef. Era primăvară și afară și În sufletele noastre. Eu am plecat să ud buretele, iar tu să cauți o bucată de cretă. Nu știu cum s-a făcut că n-am reușit să ne Întoarcem În clasa decât după terminarea orei. Fără Malin nu mai simt gustul libertății, nu mai am chef să chiulesc. Fără el nu mai plecăm În călătorii imaginare, nu ne
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vecini și prietenii lui, că fuseseră desfășurate sub amenințări. Un fost primar țărănist relata că la locul de votare, în școală, votul nu a fost secret și că persoanele care votau cu alte partide decât comuniștii erau ușor marcați cu cretă și apoi bătuți bine, la prima oră, încât oameni speriați au votat cum le spuneau străinii ce, chipurile, păzeau urnele. După aceea, a venit rândul Regelui să fie alungat și poate nu este greșită impresia că ocupanții s-au rezumat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
față, de un galben ca urina, apar benzi luminoase atunci când mașinile ies sau intră în parcare. Poți urmări, de exemplu, din bandă în bandă, mașina doctorului Sinus urcând de la subsolul al patrulea până la ieșire. Alături apar, scrise de mână cu cretă albă, câteva fraze precizând scopul și durata prevăzută ale fiecărei ieșiri. Sunt ieșiri lungi și ieșiri scurte. Doctorul Sinus iese întotdeauna flancat de gărzi de corp care, în timpul "ieșirilor lungi", îi filmează acțiunile și gesturile. Poți vedea atunci, pe peretele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
luă spre bucătărie să se informeze. Să nu ceri meniul, Filip, aici mănânci ce ți se dă, adică ce mănâncă și patronii. Și plătești la sfârșitul lunii sau când poți... El e un flăcău de pe-aici, Panaiota e din Creta. A venit să se trateze la sanatoriu. Tratamentul, de care încă mai are nevoie, a ținut-o pe loc și, în vremea asta, s-a măritat cu Grigore. O să vezi, șchiopătează ușor. Între timp, Panaiota, cu un șorț legat peste
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se trăiește oarecum ca în familie." Cu părul ei negru, ondulat, pe care îl împletea în jurul capului, și nasul grecesc, Panaiota semăna cu o statuie antică. O statuie căreia i-ar fi răsărit niște tuleie de mustață. Ai vești din Creta, mi se pare, spuse învățătorul. Da, cu vaporul care a venit cu ulei și măsline. Totul e bine deocamdată, slavă Domnului. Părinții mi-au trimis mandarine de la ferma noastră, o să vă dau după." Ai o inimă de aur, Panaiota. N-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vă văd. Și de Crăciun o să trimit un butoi de vin." Dacă sunt pe-aici, să nu uiți că îmi place vinul cu aromă de absint, preciză Panaiota. Dacă nu mai ești aici, o să ți-l trimit cu vaporul în Creta, vameșul cel gentil o să mă scutească de taxe." Cuvântul accentuat de fată stârni un hohot de râs. Devenind brusc absentă la ceea ce se petrecea în jurul ei, Panaiota începu să fredoneze o melodie făcută din melancolie și violență. Se simțea în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
chinuiau în zadar s-o descifreze, dar pe care fiecare o purta, fără să știe, în el ca pe o moștenire redutabilă. Când se stinse, odată cu ultimele note ale melodiei, viziunea acestui tărâm lăuntric, care poate că nu era decât Creta eternă, cu spirala vertiginoasă a patimilor nebune și a ispitelor de neînchipuit, mesenii, stânjeniți să se vadă atât de tulburați, se feriră să se uite unii la alții. Constantin, care deținea secretul de a relaxa un grup împietrit într-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bunul simț al fetei a apărut o primă falie. "Nu suspectăm niciodată suficient Muzica", observă în chip enigmatic și cam intempestiv învățătorul. Grigore preferă să dea o interpretare simplă emoționantului intermezzo al soției sale: "Trebuia să facem o vizită în Creta!" Când pendula începu să bată miezul nopții, învățătorul sună și el retragerea, mai ales că Nel refuza să se ducă la culcare (" Încă puțin, mami, mâine e duminică!"). Toată lumea se ridică. "Așteptați, așteptați, nu puteți pleca așa, strigă Caterina, trebuie
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pentru această sarcină, penei verișoarei ei, Stela. Constantin aducea scrisorile, depuse de poștaș, și aștepta, trist și răbdător, ca nevastă-sa să le deschidă. Știrile erau invariabil aceleași. Panaiota îi anunța că nu avea noutăți. Nici din Basarabia, nici din Creta. Într-o zi, Constantin s-a întors cu un plic deja deschis, ceea ce însemna că de data aceasta destinatarul era chiar el. Se uită în dreapta și stânga să se asigure că nicio urechiușă nu asculta prin apropiere și îi dădu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
drepturi depline - m-a înscris în clasa I. Domnul Caia m-a învățat să citesc, să scriu și să socotesc. Să scriu pe o tabliță. O tablă mică, dreptunghiulară, din gresie, cu ramă de lemn, pe care scriam cu o ”cretă” specială, pe care o ”culegeam” dintr-o lutărie. Scrisul pe o astfel de suprafață se putea șterge ușor dacă nu erai atent. Un adevărat chin. Tot domnul Caia este cel care îmi cerea să aduc la școală vergele lungi și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ne uitam nedumeriți unii la alții în timp ce "bomba care a dărâmat Kremlinul" se rezolva cu atâta naturalețe la tablă, iar "rezerva antitanc" ne scotea pe fiecare din bucluc. „Problemele nu erau sănătoase la minte“, iar amenințarea "vezi că-ți vâr creta pe gât" ne aducea doar zâmbete pe buze. Nu fizică am învățat de la domnul profesor Forțu, ci tot ce poți citi acum în cărțile moderne de comunicare și dezvoltare personală. Ce viziune a avut omul acesta de a putut să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
figura, probabil, ca valet al Voievodului, era în realitate omul de încredere, ce „veghea clipă de clipă asupra stăpânului său”. La școală, suna de intrare și de ieșire, administra materialele didactice, epidiascopul, ținea scriptele clasei, avea grijă de burete și cretă. Cei doi ofițeri din garda Voievodului Mihai (D. Dămăceanu și M. Tomescu) puteau să asiste la ore, dar o făceau sporadic. La unele ore, elevii au fost vizitați de regele Carol al II-lea „fără anunțuri speciale; fără suită; fără ca
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cea mai veche Facultate de Medicină din lume, creată de Hippocrate, apoi termele. La 5 august au vizitat câteva bazilici de pe insulă. Duminică, 6 august - joi, 10 august. Duminică dimineața, au ridicat ancora din Insula Kos și au plecat spre Creta. La ora 1830, au intrat în portul Herakleion. Luni, 7 august . Au vizitat un vas de război britanic aflat în port, apoi au vizitat Cnossos (Palatul lui Minos), dar fără Duduia, Mihai și Costache Malaxa. Marți dimineață, 8 august, au
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ambrozie și aromă de budincă, preparat, în întregime, din cereale. Se servește rece, ceea ce i sporește gustul delicios. Peștele „takabe” cu carnea galbenă este servit cu „hajikami” și „ghimbir” murat în oțet. Alt pește, consumat în această lună, este „Kisu” („cretă”), cu carnea albă, foarte gustos. Poate fi consumat sub formă de „sashimi”, dar și de „tempura”. Acum poți scoate din congelator cupele brumate cu flori de gheață în care să torni sake-ul. Cupele răcite îi vor da o savoare
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Îmbătrânite, integrarea cromatică și protejarea peliculei de culoare, cu Vernice Damar, concentrație de 20%. Pregătirea suprafețelor pentru completări prin aplicarea unei soluții de clei de pește, concentrație 5%. Integrarea cromatică, a zonelor completate cu clei de pește și praf de cretă purificată, s-a realizat prin retuș În tehnica velatură, utilizând culori acrilice și culori de verni, până la obținerea unui ansamblu unitar cromatic. Acoperirea găurilor mari din lemn cu o pastă din rumeguș, aracet, clei de pește, chituirea și șlefuirea suprafețelor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și rod al lucrării Sfântului Duh. Sfântul Ioan Damaschin, mare apărător al icoanelor amintește: Date generale ale icoanei, Icoana „Maica Domnului cu Pruncul” având dimensiuni / Atelier - influență școală rusă, pictură culori tempera, pe suport de lemn, cu preparație praf de cretă și clei de iepure, clei care de obicei este folosit În legătoria de carte deoarece este mi flexibil, plasează icoana ca fiind executată În prima jumătate a secolului al XIX-lea. Deoarece nu am găsit informații din care să putem
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
iepure, acest clei este mai flexibil și este folosit numai la Încheierea cărților În legătorie, În majoritatea cazurilor folosindu-se cleiul de oase, cel mai adesea, sau cleiul de pește. Aplicarea straturilor succesive de clei de iepure și praf de cretă pentru stratul de preparație, care În timp datorită variațiilor factorilor de microclimat, umiditate și temperatură, au declanșat deteriorări fizicochimice În lanț prin desprinderi În profunzime a stratului de preparație cu tot cu pictură, fenomen care a trebuit stopat prin aplicarea prin pensulare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
clei de iepure cald apoi bucățele dezlipite și greutățile cu săculeți de nisip. Zonele lipsă au fost degresate și pregătite pentru integrare cromatică, prin aplicarea unui strat de clei de iepure și a patru straturi de clei cu praf de cretă purificată, până la obținerea aceluiași nivel. După consolidarea preventivă cu cea definitivă insistându-se pe zonele cu dificultăți, a urmat o curățire a picturii, curățire mecanică cu tampoane de vată, curățire care s-a efectuat În două etape: o emoliere cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bodo Îl iubea ca pe copilul lui. Urs Îi povesti În puține cuvinte ceea ce tocmai aflase: Bodo căzuse Într-o capcană și acum zăcea grav rănit la mânăstire la Sfântul Petru. — Nu pricep de ce treaba asta trebuie să rămână se cretă, spuse el. Curierul m-a conjurat să nu spun nimănui nimic. În același timp, părintele stareț mă roagă să mă duc acolo, În cea mai mare grabă, dar În mare taină. În grabă, da, dar de ce În mare taină? Cine
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aminte de Constantin Noica și Al. Paleologu, care de la înălțimea prestigiului lor m-au onorat cu o caldă, cumva părintească prietenie? În ultima vreme, mă gîndesc că dacă apuc să mă pensionez, peste vreo patru ani, mă pot stabili în Creta, unul din puținele locuri în care mai scriu poezii în ultimii vreo zece ani. Se scrie o literatură excelentă, cred că sîntem într-un moment al literaturii române comparativ cu cel interbelic A.B.Domnule Liviu Antonesei, ne-am revăzut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai mult de făcut, pentru că, între timp, s-au mai făcut legiuni de tîmpenii. De asta, uneori, mă bîntuie gîndul desțărării. În ultima vreme, mă gîndesc că dacă apuc să mă pensionez, peste vreo patru ani, mă pot stabili în Creta, unul dintre puținele locuri în care mai scriu poezii în ultimii vreo zece ani. Cît ar părea de curios, din țară aș pleca ușor, îmi vine mai greu să plec din Iași! A.B.Se mai scrie literatură, poezie? Aveți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lucruri care e posibil să fie contradictorii! Pe de o parte, aș vrea să depășesc alegerea și să mă apuc de unul dintre romanele visate. Pe de alta, aș vrea să se facă cît mai repede 20 august, ca să regăsesc Creta mea iubită. Acolo, n-am scris decît poezii pînă acum, așa că îmi este dificil să cred că ar putea să se suprapună cele două dorințe... (Iunie 2014, Iași/Galați) Leo Butnaru Vorba e că poezia îmi secunda preocupările de copil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]