206,013 matches
-
fermitate. Știu ce spun, pentru că manevrele și presiunea exercitate asupra unor astfel de instituții sunt enorme, ele venind, îndeobște, din partea unor veleitari bine înșurubați în sistemul de relații și corupție al țării. Ar fi cu totul contraproductiv să se amestece criteriile. Ar fi de dorit ca o "Minervă" renăscută să funcționeze într-un cadru strict delimitat legal. Ar trebui renunțat la practica introducerii, pe ușa din dos, a unor autori îndoielnici, sub motivarea că ei sunt, încă în timpul vieții, niște "clasici
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
fără îndoială fascinant să cauți adevărul muzical, să poți auzi muzica așa cum a imaginat-o cu secole în urmă compozitorul și cum au auzit-o contemporanii săi, chiar dacă multe sunt elementele trecutului care ne scapă; dar confruntarea cu trecutul după criteriile sale expresive, în concretețea lui sonoră - așa imperfectă și parțială cum este - rămâne una dintre cele mai pasionante perspective spirituale la încheierea unui mileniu.
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
a cunoașterii umane - chiar dacă știe că nu se mai află în "Timpul Biblic: Creație, Revelație, Mîntuire", iar separația dintre religios și politic s-a realizat, nu uită că o metafizică a politicului sau o antropologie filosofică este posibilă în redescoperirea criteriilor de valoare, de principii și demnitate umană. Cîrtițelor care au împînzit subteranele Secolului al XX-lea ar fi trebuit să li se spună cuvintele adresate de Isus către Iuda: Ceea ce vrei să faci, fă-o repede!"
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
ediția se intitula, tot polemic, Poezii complecte. Dar nu se înregistrează, consultînd-o atent și comparativ, decît cîteva completări, nu toate semnificative, iar textul era doldora de greșeli de tipar. Și nici nu se adopta, cum voia să spună prefața, un criteriu cronologic pentru organizarea sumarului. Apoi editorul, eliminînd prefața, a abandonat-o în grija editorilor (frații Șaraga) care au desfigurat-o rău de tot. Apoi, în 1894, intervine Matei Eminovici (semna tot Eminescu) care, printr-o notă inserată în Monitorul Oficial
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
strămoș de frunte în ale naționalismului). Sumarul înscria 100 de poezii, toate, anunțate, ca respectînd forma lor manuscrisă. Evident, în prefață, se lua distanță față de toate edițiile precedente, pretinzînd, pentru sine, calitatea de ediție critică (și nu era!), adoptîndu-se, drept criteriu de ordonare a materiei, unul mixt (cronologic și psihologic), de o efectivă extravaganță clasificare. De-abia în 1910, selectîndu-și ediția, îi dă titlul știut din proiectul eminescian Lumină de lună. Ediția, socotită integrală, (Opere complete) o publică, în 1914, la
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
cele 43 caiete Eminescu de la B.A.R. (Inițial, ediția trebuia să poarte și semnătura lui Ibrăileanu, dar criticul ieșean îmbolnăvindu-se grav totul a fost înfăptuit de G. Botez). Ediția M. Dragomirescu din 1937, foarte personală și polemică, înlocuiește criteriul cronologic cu cel estetic. A reținut numai 69 capodopere, cele socotite de talent le-a expediat la anexe. Prin această extravaganță care stătea la baza sistemului său estetic trihotomic, ediția lui Dragomirescu e bizară și inconcludentă, stîrnind puternice - îndreptățite - obiecțiuni
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
edițiile Maiorescu, Ibrăileanu și Botez și consideră că ideea că s-ar putea alcătui o ediție în spiritul lui Eminescu e o imposibilitate pentru că originalele s-au pierdut. De altfel, o ediție critică Eminescu se poate înfăptui numai pe temeiul criteriului estetic. Rar și în subsolul paginii sînt incluse succinte comentarii strict utile, ediția avînd deci parte de un aparat critic. Ediția Ion Crețu, cu atribut de integrală, din 1938-1939, în patru dense volume (poezie, proză, articole politice și de alt
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
lasă puterile ochilor pe editor (în 1952 apare al patrulea volum). De semnalat este faptul că în 1963 D-tru Murărașu publică în colecția "Scriitori Români" a E.P.L. ediția sa, în trei volume, din lirica eminesciană, ordonată (antume sau postume) pe criterii strict cronologice care corectează și unele lecțiuni ale ediției Perpessicius. Și, în sfîrșit, memorabilă e ediția din 1978 a lui Petru Creția la Ed. Cartea Românească, în două volume, avînd ca text de bază ediția Perpessicius, cu unele lecțiuni ale
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
în mare măsură, neargumentată printr-o analiză care să-i cerceteze, pe întreg parcursul operei, motivațiile de adâncime - și este situația care l-a îndemnat pe Al. Cistelecan - cum ne mărturisește în Introducere - să caute "unde anume e stabilit acest criteriu de coerență, la ce nivel al operei, și dacă el poate fi problematizat". Este vorba, tot în expresia sa, de "un element de coerență care ignoră directivele premeditate, fie ele sugestii sau inițiative propriu-zise", de un "centru coagulant", de un
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
și al fluidității ca și acvatice a timpului: în casă, timpul e și acvatic și teluric, este, ca să spunem așa, trecere recuperată anamnetic, rememorată, fixată, așadar, - însă ca trecere. Al. Cistelecan comentează amplu ceea ce numește "cooperarea principiului acvatic și a criteriului vegetal" (p. 173), după ce vorbise despre "timpul acvatic" și despre "vegetalul (care) nu e doar agentul acestei permutări a timpului în cicluri repetitive", ci și "cheia de acces spre durata ritualică, văzută ca ritm manifestat al eternității", dar pare a
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
și responsabilizant al operei în anii șaizeci-optzeci este un fapt istoric. Aceasta este provocarea: dislocăm o secvență din istorie, cu tot potențialul ei explicativ, sau încercăm să regândim conceptul, în dinamica și în funcționalitatea lui? Nu se poate anula retrospectiv criteriul literaturii române moderne, care a fost, ne place sau nu, ideea de operă. Autoritatea lui s-a prelungit, la noi, mai mult decât în alte culturi și de aceea ni se pare acum foarte demodat. Tocmai această prelungire trebuie analizată
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
tip liberal. Dar sunt și multe descoperiri proprii (e vorba de o mișcare liberă în interiorul paradigmei moderne), descoperiri greu de sistematizat, ce-i drept, pentru că, spre deosebire de postmodernism, ironia șaizecistă nu este uniformă. Una din bătăliile câștigate a fost tocmai impunerea criteriului liberal al originalității în fața celui socialist al consensului. Alta a fost constituirea unei contramitologii, mult mai elaborate și mult mai subtile decât cea impusă de propaganda comunistă. Dată fiind natura ei polemică, fiind construită pe un dispozitiv ironic, ea poate
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
s-au smuls din ispita și confortul și siguranța formulelor de-a gata ale literaturii comuniste, s-au despărțit de drum, spărgând burțile ideologice ale epocii, uneori cu prețul propriilor burți, și și-au individualizat căutările ca vis de lumină. Criteriul moral al generației șaizeci este refuzul eșecului: Adevărata măreție a lui Iona - nota Nicolae Manolescu într-o cronică din 1968 - este de a fi luat cunoștință de sine, de forța sa: de aici înainte, el va putea fi ucis, dar
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
linii, liniile mari, fondatoare ale acestei culturi a vieții normale în condiții anormale. Mai sunt și altele. Foarte important este și romanul de problematică, romanul ca documentare amplă, poate mai puțin inovator în plan formal (nu e cel mai important criteriu) dar care a pus întrebările grele ale conștiinței, ținând loc și de istorie și de jurnal de actualități. Acolo s-a dus războiul cel mai dur cu cenzura. Sigur că deceniile de comunism au însemnat restricții, frică, suferință, martiraj, nevoie
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
în capcana lor și, pe cît îi stătea în puteri, le reamintea localnicilor de oriunde de întregul din care fac parte. Poate din acest motiv construia paradoxuri adesea spectaculoase, iar în călătoria sa prin literatura română a introdus decada, drept criteriu de distincție între promoțiile literare, termen inventat de el, pentru a nuanța între generațiile literare. Asta l-a făcut să aibă și în literatură o, să-i zic, hartă personală, pe care a construit-o încetul cu încetul, potrivit acestor
Ulici al meu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16603_a_17928]
-
de distincție între promoțiile literare, termen inventat de el, pentru a nuanța între generațiile literare. Asta l-a făcut să aibă și în literatură o, să-i zic, hartă personală, pe care a construit-o încetul cu încetul, potrivit acestor criterii care i-au adus prieteni care se simțeau promoționați de el, dar care l-au părăsit ori s-au răcit de el atunci cînd nu se mai simțeau bine în cutare promoție, ci se considerau membri cu drepturi depline în
Ulici al meu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16603_a_17928]
-
nimeni, pe cei la care nu se așteaptă nimeni să-i premiem pentru a demonstra cât de obiectivi suntem. Scriem împotriva parti-pris-urilor, în timp ce le facem noi înșine. Parti-pris-ul nu e niciodată al nostru! Bagatelizăm marile succese ale celorlalți arătând șubrezimea criteriilor: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea lor. Supraevaluăm micile noastre reușite arătând dificultatea demersului nostru: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea noastră. Ne revizuim când argumentele noastre sunt în pericol de a fi demontate
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
se estima (la p. 522) că au rămas pe dinafara ediției aproximativ o sută de poezii din diverse perioade de creație, cele mai multe din anii liceului năsăudean. Mircea Popa își propune, după propria mărturisire, să facă un bilanț al restituirilor coșbuciene: "Criteriul general care ne-a folosit ca îndreptar a fost acela ca ele șpoeziileț să nu fi fost cuprinse până acum într-una dintre edițiile poetului, nici în cele antume și nici în cele postume" (p. 13). Cea mai importantă contribuție
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
vine greu a admite o "curiozitate exploratoare", un demers creator într-o diversitate de direcții, opunîndu-le un veto scolastic. Și încă, în derivație, o remarcă interesantă a autorului în discuție. în pofida aparențelor liniștitoare, calitatea de critic și istoric literar presupune "criterii nefixate", fiind omisă din lista profesiilor, listă care îndrituiește o poziție pe scala socială și o remunerație. Ar fi un soi de balet al gratuității, atît în sens estetic-moral cît și, vai, în cel pecuniar: Deocamdată însă, sociologic vorbind, meseria
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
Eu sunt prea cinstit, de asta am și probleme cu anumiți regizori. Se stabilește o comunicare, vezi oamenii profunzi, vezi dacă poți colabora cu ei sau nu. Nici până acum n-am văzut filmul lui Nicolaescu. A.O: Pe ce criterii îți alegi rolurile? A.V: Se întâmplă ceva foarte ciudat. Până acum n-am refuzat decât vreo două roluri, am acceptat aproape tot ce mi s-a propus, cu gândul că nu se fac. Dintr-o nevoie de a mă
Actorul care joacă și se joacă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11888_a_13213]
-
întovărășiți de invidie, indiferent cât de străluciți ne vom dovedi. (...) Nero a fost întotdeauna regretat de către perverși: noi trebuie să acționăm astfel încât să nu se ajungă să fie regretat chiar și de oamenii cinstiți. Cel mai sigur și mai eficient criteriu în distingerea celor bune de cele rele este să te gândești ce ai aprobat și ce ai condamnat sub domnia altui principe. Nu ne aflăm în situația altor popoare guvernate de regi unde familia domnitoare constituie stăpânii, iar ceilalți sclavii
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
Internet, telefonie mobilă - care impun rapiditate și limite de spațiu în comunicare. Descoperim deci periodic noutăți, unele dînd semne destul de clare de impunere, mai ales în limbajul tinerilor. Încercări de descriere sistematică și de ordonare a materialului pot folosi diferite criterii formale sau funcționale: modul de formare (inițiale, fragmente de cuvînt), tipul de material lingvistic de la care se pleacă, sursa preponderent scrisă sau orală, gradul de adaptare morfologica etc. Se vorbește, în consecință, de abrevieri, sigle, apocope, trunchieri etc. Abrevierile instrumentale
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
Acesta e progresul, sau pasul pe care nu l-au făcut nici comuniștii, nici pesediștii. Dar iată, când nu mai era... nici o speranță, acest lucru îl reușește actuala guvernare. Să fie vreo măsură impusă de UE, NATO, sau FMI ? -E criteriu, mă!, îmi zice prietenul. l În conformitate cu știrile de la telejurnale, în curând se va reglementa problema medicamentelor gratuite și compensate, adică se vor distribui doar câteva zile pe lună, ceea ce înseamnă că unii bolnavi s-ar putea să urmeze gândul celor
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]
-
Am bănuit de multă vreme că trebuie să fii oareșcum într-o doagă pentru a intra într-un partid precum "România Mare". Am ridiculizat, ca mulți alții, pretențiile patrioților cu pumnale-n dinți și neobosita lor sete de scandaluri pe criterii etnice. Dar n-aș fi bănuit niciodată că voi avea o confirmare "la vârf" a ceea ce știau mulți români. Ei bine, a furnizat-o însuși Corneliu Vadim Tudor, în conferința de presă în care și-a luat adio de la partid
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
costul integrării în UE... Uraaaa! a exclamat electoratul cu lacrimi în ochi, pătruns fiind de responsabilitate patriotică. Adevărul e că ardeam cu toții de nerăbdare să fim implicați direct în procesul integrării, să nu ni se tot ce greu e, ce criterii, ce capitole, ce... Acum domnul președinte ne-a spus direct, așa ca întotdeauna când e vorba să mai fim jupuiți cu câte o nouă... fonciire. Apoi ne-am mai liniștit descoperind că mai aveam nevoie de încă o gaură la
Optimi, mocirlă și-o piscină by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11962_a_13287]