3,585 matches
-
noroi. Sa-mprospatezi cu flori de iasomie a tinereții glastra, Petale de frumos s-asterni pe-a timpului câmpie pârjolita. S-adapostesti în colivia inimii, o pasare albastră Când din înalt, cu cioburi de cuvânt, se-ntoarce ostenita. Și să croiești cărări de maci, aprinși într-o văpaie jucăușa, Cu-al buzelor balsam să vindeci poveștile gravate pe obraz. Să mă găsești în jarul ce-a ars bezmetic și-acum este cenușă Să răscolești cu teamă norii și să dezlegi al
SCRIE-MI... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375758_a_377087]
-
Beletristica > ÎNDEMN Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Îndemn Să îndrăznești să mergi mereu doar înainte, Far' a privi noroiul de pe tălpi! Pășește peste spini cu pasul tău cuminte, Cărare să croiești printre-ai durerii stâlpi. Nu te-ntrista când călci pe pietre colțuroase, Tu uită-te la florile din câmp! Să nu renunți nicicând pe cai anevoioase, Chiar de îți pare greu al vieții anotimp.. Să nu te înspăimânte nici viscol
INDEMN de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375762_a_377091]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DISTANȚA DINTRE NOI Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017 Toate Articolele Autorului Distanța ce se risipește între noi Nu se măsoară-n fapte sau în ani, Croind perdea de vise sau de ploi Dansăm îmbrățișați peste cărunți castani... Nu se măsoară-n fapte sau în ani O depărtare care azi ne mai desparte; Nici în clepsidre-uitate printre bolovani Sau pagini risipite dintr-o carte. Croind perdea de
DISTANŢA DINTRE NOI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375773_a_377102]
-
în ani, Croind perdea de vise sau de ploi Dansăm îmbrățișați peste cărunți castani... Nu se măsoară-n fapte sau în ani O depărtare care azi ne mai desparte; Nici în clepsidre-uitate printre bolovani Sau pagini risipite dintr-o carte. Croind perdea de vise sau de ploi, Uităm distanța care ne separă. Alături, lângă noi, pentru-amândoi Arcușul se alintă pe strune de vioară. Dansăm îmbrățișați peste cărunți castani Croind perdea de vise sau de ploi. Nu măsurăm în fapte sau în
DISTANŢA DINTRE NOI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375773_a_377102]
-
desparte; Nici în clepsidre-uitate printre bolovani Sau pagini risipite dintr-o carte. Croind perdea de vise sau de ploi, Uităm distanța care ne separă. Alături, lângă noi, pentru-amândoi Arcușul se alintă pe strune de vioară. Dansăm îmbrățișați peste cărunți castani Croind perdea de vise sau de ploi. Nu măsurăm în fapte sau în ani Distanța ce se risipește între noi... Referință Bibliografică: Distanța dintre noi / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2330, Anul VII, 18 mai 2017. Drepturi de
DISTANŢA DINTRE NOI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375773_a_377102]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului De Ziua ta, România Azi, de Ziua ta te poartă Cioclii,-n straie noi, curate, Ca pe o măicuță moartă; Dar speranța mai răzbate: Să-ți croiești o altă soartă! Azi îți sunt în doliu zorii Sub lințoliul ca o zdreanță: Te-nmormântă trădătorii; Dar mai licăre-o speranță: Să-ți întorci colindătorii! Azi te poartă la paradă Toți groparii, ca pe moaște, Prădătorii ce te pradă
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
hotărâte din veci participând cu fior, cu însuflețire, cu voie bună, cu dragoste și frumos, la Viața Mântuitorului atât în cer cât și pe pământ. Mai întâi Cerul s-a primenit cu totul pentru Întruparea Logosului dumnezeiesc: Tatăl și-a croit veșmânt împărătesc din porfiră verde. Duhul Sfânt din porfiră Albă, apoi au ales pe cei mai iscusiți Luceferi să scrie Poemul Nașterii Celei mai presus de toate. Au făcut soarele mai strălucitor, iar stelelor mai îndepărtate le-a dat mai
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
este-n lumea toată, Cerurile s-au închis, Apele-s întunecate, Dorul este necuprins. Plânge lumea la fereastră Pentr-o rază de lumini, Soarele să se ivească Peste cerul plumburiu. Cerurile să renască În izvoare de lumini, Steaua lumii să croiască Nouă eră printre spini. Elena TRIFAN 27.03.2015 Referință Bibliografică: DORINȚĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DORINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374203_a_375532]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PAȘTELE Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului PAȘTELE O Isuse Domnul meu, ascultă ruga mea! În orice seară o cuvânt din toată inima. Croiește-mi drumul prin pădure, ajută-mă să văd! Mai pune pace-n suflete, că-n lume e prăpăd! Atâția oameni au uitat la Tine să se roage; Și-n fiecare Sărbătoare mai mult țin la podoabe. Cred că prea mulți
PAȘTELE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362261_a_363590]
-
au suflet?! Aproape că nu a dormit în noaptea aceea. O tulburase dispariția surprinzătoare a celui ce-i fusese soț, ce-i fusese tată lui Renée... Zăbovise ceasuri întregi, neștiind cum să-i spună vestea fetei! Se plimbase prin casă croind la fraze cât mai potrivite, când telefonul îi stopă gândurile. De la celălalt capăt, Renée o anunța că va sosi a doua zi la prânz în București și se scuza că sunase atât de târziu. Venea s-o vadă. Îi era
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
care menține să "ardă în suflete pașnic căminul..." În ziua omagierii poetei supranumite și poet european, pentru activitățile pe care le desfășoară având statutul de membru al Consiliului Europei, îmi exprim admirația pentru realizările și putința Domniei Sale de a -și croi calea care va fi predestinată artei și frumosului. Cu acest nume, am întâmpinat poezia adolescenței și liniștea zorilor, imensitatea cerului și seninul ochilor mamei, mi-am ținut drumul spre școală și am simțit nostalgia așteptării toamnelor. Din an , în an
OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378666_a_379995]
-
împiedicată. Până ieri pe pași cătat-am Dragostea ce mi-a fost dat, Azi o caut cu privirea, Că-ai mei pași i-am terminat. Dac-ar fi pe-această lume Înc-odată să mă nasc, Drum pe ape mi-aș croi Să-mi înec urma de pas. Nici o urmă nu-mi rămână Pe cărările de suflet, Sub desculț numai o dâră, Plânsă-n hohot de-al meu umblet. Referință Bibliografică: CĂRĂRI DE SUFLET / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CĂRĂRI DE SUFLET de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378687_a_380016]
-
soare... Cine te prețuiește oare? Te uiți în timp și-n alt răstimp sub ploaia unui anotimp stau trântorii la înghesuiala au parlament și au guvern legile lor un fel de mântuiala mașina de spălat le spală, Trântorii cu aripi,croi de gală.... tu zbori mereu din floare în floare muncești în fiecare zi, sârmana ta agoniseală În fiecare zi se va mici... Tu zbori mereu din floare în floare Albina unui stup vândut Trântorii au stupii în depărtare Mierea ta
ALBINA de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378714_a_380043]
-
membrii adunării ignoranți și proști; militarii cu epoleți goi incapabili să tragă sabia. Divizările culturale și politice se mai traduc, în această primă jumătate a secolului al XIX-lea, prin alegerea simbolică a straielor și a felului de viață. Hainele croite după moda occidentală sînt numite "ale egalității". La 23 iulie 1823, prințul Țării Românești, Grigore Ghica, dă, la ordinul Constantinopolului, un decret care interzice purtarea hainelor franțuzești. Costumul european se impune în anii 1830. Saint-Marc Girardin notează astfel în Souvenirs
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vedetă a Hollywood-ului putea concura atunci această eroic maiestuoasă talie... Ostașul român arată oarecum altfel după '89. Aproape am și uitat ținuta soldatului, a ofițerului dinaintea războiului, pînă să dea peste ei hoardele altaice, pînă să-i îmbrace cu haine croite în taiga slugile de-aici ale rușilor, aproape am uitat ce vestoane, ce chipie, ce mantale purtau tații și bunicii noștri, atît de multă vreme netrebnică a trecut și peste armia română. Imediat după '89 au apărut semnele schimbării, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comuniste postbelice, eminențele formațiunii încearcă plasarea acesteia în, mde, efortul menținerii unui obligatoriu pol de stînga. Dacă i-am crede pe atleții iliescianismului reanimat niște suavi naivi, atunci lucrurile ar fi simple. Diversiunea polului de stînga însă îmbracă purtatul costum croit în croitoriile Kremlinului. Anecdotic, ne vine mult mai ușor să-i recomandăm cîte unui amic rămas după lungul interstițiu comunist tot adept consecvent al polului de stînga: Ce pol, bre?; fumează și tu un Pall Mall! 14 februarie E de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
socotesc a fi în bună stare”, iar ca model servea drumul militar Silistra - Iași - Sculeni sau Silistra - Bârlad - Fălciu, care a fost lărgit ,,șânțuit, îndreptat”, toate podurile vopsite etc. Manolache Drăghici a notat că, în epoca administrației ruse, „s-au croit apoi și drumurile cele mari a poștelor prin ingineri ruși, însămnându-să cu șanțuri și cu punturi sau taruri (țăruși ?) de lemn la toate 5 verste, din care unele s-au îndreptat numai spre a se așterne cu prund, rămânând operația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dunării, după părerea lui Stein, trebuia să-și extindă atribuțiile, să devină un stat în stat, având să se ocupe de probleme ale muncii, ale relațiilor de muncă, ale ipotecilor, pentru a ridica producția Moldovei și a Valahiei, spre a croi drum „capitalurilor europene”. Aceste atribuții urmau să formeze „misiunea internă” a comisiei, înfăptuirea sarcinilor ei ar fi fost mult înlesnită prin aceea că „aici Austria este chemată să ia în mâinile sale în mod preponderent misiunea Europei”; viitorul apropiat va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vînt, Se aplecară-n jos către adîncuri două nări, Si o a cincea vîrstă se-ncheié și-o groaznică durere. Bolnavă-n cruntă suferință, năuntrul coastelor umplute-n jur cu aer, 240 O peșteră flămînda, rîvnitoare. De-aici gîtleju-i se nalta Croit aidoma unui canal; apoi, precum o roșie văpaie, o limbă-a foamei Și a setei se ivi, si o a șasea vîrstă se-ncheié, de groaznică durere. Turbat și-înăbușit de chin, el brațul drept și-l aruncắ spre miazănoapte, Si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zăpadă, legați în lanț de căsnicie, Un dans grozavnic începură. Și vînturile dimprejur pe steiuri 35 Ca niște lilieci se așezară fără număr, gata să zboare-n depărtări. Gemetele lui Enitharmon zdruncina cerurile, Pămîntul truditor, Pîn' ce din inima-i croindu-și cale, un groaznic prunc 130 sări nainte Prin tunete și sfara și mohorîte vîlvătăi, urlete, furie și sînge. Curînd după ce Ochii-i arzători fost-au deschiși peste Abis, 40 Ale adîncului îngrozitoare trîmbiți mugiră cu amărăciune. Enormii Demoni se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i era truda, fără sfîrșit călătoria; se străduia 75 În van, căci iezme-ngrozitoare ale-adîncurilor cumplit îl tulburau Cu șolzi și-arípi de fier și-aramă, cărarea dinaintea-i devorînd-o. Neîncetata era lupta. Nainte pașii istoviți și-i aplecă Un văd croind spre-ntunecata lume-a lui Urthona; suí Plin de durere pe munții cei grozavi și coborî plin de durere 80 Și văzu cruntele lor frici și de priveliște-ai săi ochi fost-au tulburați: Urletele, scrîșnete, gemete, țipete, zguduituri, suspine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ce-s mînioase, se varsă-n rîuri. Sfîntul ulei190 se mînie prin toate hrubele de stîncă; sălbatice văpăi Pe rîuri și pe stînci dansează; vuind și beți de furie Plugul vremurilor și grapa cea de aur191 cu greu drum își croiesc prin cîmpuri 15 De sînge închegat; sămînță cea nemuritoare pentru măcel este hrănita. Taurii lui Lúvah, foc respirînd, mugesc pe pajiști care ard În jurul groaznicului Orc, a' cărui crunte mădulare azvîrlă roșu fum și foc, De care Urizen nu se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Omenirii cea mai încîntătoare desfătare! Enitharmon, în umbră ascunzîndu-te În tainice cotloane în care nici un ochi calea ta reavăna nu poate s-o urmeze, Te-am găsit? te-am găsit? de teama tremuri 225 Din cauza lui Orc? căci și-a croit haotic drum Din pîntecele-ți dulci a' fericirii? roșu îți curse sîngele, Palida ți se făcu față, fulgere-n juru-ți se jucară, plutiră tunete Deasupră-ți, și-ngrozitorul Orc haotic drum croitu-și-a de tine despărțindu-se; Dar următoarea-ți bucurie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de teama tremuri 225 Din cauza lui Orc? căci și-a croit haotic drum Din pîntecele-ți dulci a' fericirii? roșu îți curse sîngele, Palida ți se făcu față, fulgere-n juru-ți se jucară, plutiră tunete Deasupră-ți, și-ngrozitorul Orc haotic drum croitu-și-a de tine despărțindu-se; Dar următoarea-ți bucurie va fi în dulce amăgire, 230 Și nașterea-i, în amețire 202, somn și-amăgiri dulci ale lui Vala". Umbră lui Enitharmon răspunse: "Groaznică Umbră, Te-ai așezat deasupra dulcelui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rînd, cînd ei în noi, cînd noi în ei Trăit-am, Bînd bucuriile Firii Universale Omenești. Într-o îngrozitoare dimineață Asculta, O, viziune-a Încîntării! Într-o îngrozitoare dimineață de sînge închegat Fost-a dezbinata firea omenească, fiindcă gíngașele pasiuni croindu-și văd 280 Prin labirinturile infinite ale inimii, ieșind prin nări În parfumata uluire, statura înaintea Ochilor Omului, Femeie luminoasă. Stat-am lîngă întunecoasa-mi nicovala și un morman De fier scînteietor ardea, pentru lopată și brăzdare pregătit: deodată jos
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]