3,503 matches
-
pentru examenul citologic în situații în care clinica și celelalte explorări nu tranșează diagnosticul. Are valoare orientativă, examenul de certitudine este cel anatomo-patologic din biopsia ganglionară. 3. Studiul cariotipului și examene derivate Cariotipul reprezintă analiza microscopică a numărului și structurii cromozomilor (Fig. 83). Se realizează pe culturi celulare din măduva osoasă, sânge, ganglioni, care sunt prelucrate după tehnici speciale. Este indicat pentru diagnosticul leucemiei mieloide cronice (LMC), aprecierea prognosticului hemopatiilor maligne. Metodele derivate de hibridizare aprofundează studiul anomaliilor de cariotip. 4
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și peroxidazo (-) în timp ce mieloblastul este peroxidazo (+) (Fig. 90, Planșa III) - examene imunologice (citometrie în flux, imunfenotipare) - dau certitudinea diagnosticului și a gradului de maturare a celulelor - examen citogenetic și de biologie moleculară permit identificarea diverșilor markeri, depistează modificări la nivelul cromozomilor, unele specifice pentru un anumit tip/subtip de leucemie acută. Principii generale de tratament 1. Premisele tratamentului sunt: - recunoașterea curabilității bolii - recunoașterea capacității limitate de eradicare a bolii cu monoterapie - utilizarea acelor citostatice care, individual, sunt capabile să inducă remisiune
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
diferențiere și maturare. Reprezintă 10-20% din cazurile de leucemie, apare în jurul vârstei de 55-60 de ani, cu o ușoară predominanță la sexul masculin. Fiziopatologie În majoritatea cazurilor este întâlnită o anomalie citogenetică a celulei stem hematopoietice cunoscută sub numele de cromozomul Philadelphia (cr Ph1). Rezultă o genă aberantă bcr/abl care este și marca leucemiei mieloide cronice (LMC). Consecința este intensificarea activității unei proteine (tip tirozin-kinază) care stimulează creșterea, diferențierea și apoptoza (moartea programată) patologică a celulelor ca răspuns la o
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
diagnosticul fazelor de accelerare și acutizare. 3. Teste esențiale pentru diagnostic fosfataza alcalină leucocitară absentă - exprimă faptul că celulele mature sunt nefuncționale, deci enzimele celulare sunt deficitare sau absente. Este criteriu diagnostic! - test citogenetic (cariotipul medular) evidențiază în mod specific cromozomul Philadelphia (Fig. 93) în 90% din cazuri. Este de asemenea criteriu diagnostic! - test de biologie moleculară (prezența genei aberante bcr/abl) - caracteristică pentru diagnostic în 100% din cazuri 4. Alte teste: hiperuricemie, creșterea LDH, hipoglicemie (consum crescut de către neutrofile), hiperpotasemie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
etc), prezența anticoagulanților circulanți (Ac antifactori de coagulare, anticoagulantul lupic etc). HEMOFILIA Definiție, noțiuni generale Este o anomalie a coagulării determinată de deficitul de factor VIII (hemofilia A) sau factor IX (hemofilia B), cu transmitere ereditară autosomal recesivă legată de cromozomul X. Afectează numai sexul masculin, incidența este de 1:5000. Sexul feminin este întotdeauna purtător de boală. Hemofilia A este cea mai frecventă (85%). Severitatea afecțiunii (blândă, moderată, severă) este condiționată de intensitatea deficitului factorului de coagulare. Deficitul este constant
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
o mutație spontană este răspunzătoare, iar restul ar avea de fapt un istoric familial ignorat, datorită unui debut tardiv, forme fruste, penetranță incompletă sau doar datorită unei anamneze deficitare. Gena răspunzătoare pentru polipoza adenomatoasă familială (gena APC) este situată pe cromozomul 5 având localizare 5q21; gena APC este o genă clasică cu rol în supresia tumorală prin intermediul inhibiției beta-cateninei. O mutație la nivelul APC determină o expresie exagerată a beta-cateninei, care are ca rezultat hiperproliferarea epiteliului și apariția polipilor adenomatoși. Defecte
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
urmă cu o decadă, Lynch et al. descria o polipoză adenomatoasă familială cu polipi plani, ca pe o formă aparte. Recent s-a demonstrat că acest tip de polipoză este o manifestare atenuată a aceluiași defect genetic situat tot pe cromozomul 5, la nivelul genei APC. Caracteristicile specifice acestei forme atenuate sunt: 1) număr mai mic de polipi (sub 100, chiar sub 30); 2) distribuție proximală, majoritatea polipilor fiind situați la nivelul colonului drept, rectul putând fi cruțat; 3) polipii sunt
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
externi, care se traduc la nivelul colonului, prin modificări de la mucoasa normală, la adenom, cancer in situ, culminând cu cancerul invaziv (fig.15). În peste 85% din cazuri, mutația inițială apare la nivelul genei APC (adenomatous polyposis coli) situată pe cromozomul 5, urmând apoi mutații la nivelul sistemului K-RAS, DCC și p53 (tumor suppressor gene) întro ordine variabilă. 2) CCR ereditar nonpolipozic (hereditary nonpolyposis colorectal cancer-HNPCC), sau sindromul Lynch, reprezintă cea mai frecventă formă de CCR familial; mutațiile sunt la nivelul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
zi (în boli moderate, osteopenie); - acid ursodeoxicolic 1315 mg/kcorp/zi (în boli ușoare). III. HEPATITE CRONICE DE CAUZE METABOLICE HEMOCROMATOZA Hemocromatoza este cea mai frecventă boală ereditară din Europa, afectând 1din 200-300 de persoane. Defectul este situat la nivelul cromozomului 6, gena HFE. Pacienții homozigoți prezintă o supraîncărcare cu fier predominant în ficat, pancreas, piele și alte țesuturi manifestată prin ciroză, diabet zaharat, artropatii, insuficiență cardiacă, hiperpigmentare, disfuncții sexuale. DIAGNOSTIC Diagnosticul se bazează pe un grad mare de suspiciune. Hemocromatoza
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
definit ca o condiție familială benignă, caracterizată de hiperbilirubinemie neconjugată modestă (15mg/dl) care nu se datorează hemolizei și se însoțește de teste hepatice și histologie hepatică normale. Prevalența în populație este de circa 5%. Defectul genetic este situat pe cromozomul 2 și se transmite autosomal dominant cu penetranță variabilă. Patogenia sindromului Gilbert nu este pe deplin descifrată, mai multe mecanisme concurând: hemoliză minoră, supraproducție, activitate enzimatică scăzută, deficite membranare care determină scăderea influxului intrahepatic. Simptomatologia pacientului poate fi absentă, cu excepția
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ceea ce sugerează persistența unor alterări ale funcției celulelor beta la aceste femei. Deși există studii ce au sugerat că funcția anormală a celulelor beta pancreatice în sarcina complicată cu DG s-ar datora unor mutații la nivelul genei glucokinazei de pe cromozomul 7 (glucokinaza este enzima propusă a fi senzorul glicemic și generatorul semnalului metabolic în celulele beta și hepatocit), alterarea funcțiilor celulelor beta nu poate fi atribuită doar acestor mutații. Insulele Langerhans suferă în timpul sarcinii, normale sau complicate cu DG, modificări
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
hepatic pentru amiloidul A este moleculă tanis și ea produsă în ficat, a cărei expresie este reglata de glucoză (121, 234). 3.4. Tanis Genă tanis (alcătuită din 6 exoni și 5 introni formați din 1155 nucleotide și localizați pe cromozomul 15q26.3) exprimă un peptid alcătuit din 189 ĂĂ, având caracteristicile unui receptor celular de suprafață, posedând o singură ansa transmembranară în vecinătatea NH2-terminal (AA26-48). Moleculă peptidică tanis posedă regiuni posibile de fosforilare și glicozilare (234). Genă tanis este exprimată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
poate fi o citokină protectoare (imunomodulatorie) în diabet și în alte domenii ale biologiei vasculare (70, 89). Ea pare a fi protectoare pentru efectul de relaxare vasculara dependența de NO (83). Datele noastre arată că două polimorfisme ale genei ÎL-10 (cromozomul 1q31-q32) și anume ÎL-10-819C și 592A, au o transmitere mare la diabetici (T1DM) versus nediabetici, putând contribui la autoimunitatea anti-β-celulară (89). Recent s-a deschis un circuit imunoregulator ÎL-10/ ÎL-12 (Th2/Th1) cu rol în apariția bolilor autoimune, inclusiv în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
lanțul β hidrolizează legătură 14-15 (gly-arg) desprinzând un fragment de 14 aminoacizi denumit fibrinopeptidul B. Pe lanțul ? trombina nu acționează. Fibrinogenul este sintetizat în ficat independent de vitamina K. Sinteză fiecărui lanț este sub controlul unei gene localizate pe cromozomul 4. Sinteză lanțului Bβ este punctul de limitare a procesului influențat de ÎL-6 (interleukina 6) (13, 243). Astfel nivelul plasmatic al fibrinogenului este determinat genetic dar și de factori de mediu. Nivelul plasmatic al fibrinogenului crește cu înaintarea în vârstă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
Creșterea concentrației plasmatice sau locale a unui factor de creștere în endoteliu vascular sau în țesutul conjunctiv a fost pusă în legătură cu complicațiile cronice, macro și microvasculare. Toate structurile proteice sunt realizate sub controlul unor gene specifice, distribuite pe mai mulți cromozomi. Defecte în transcrierea genelor (bolile genetice) sunt urmate de defecte în structura hormonilor, enzimelor, factorilor de coagulare etc. Ele stau la baza unor tulburări specifice, dar încă incomplet cunoscute. Dificultatea înțelegerii acestor tulburări derivă din faptul că o singură genă
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
lipoproteinele plasmatice). Studii efectuate pe șobolani au permis identificarea unei activități specifice HL și extrahepatic: glande suprarenale și ovare, unde accelerează furnizarea de colesterol lipoproteinic utilizat ca substrat în steroidogeneză (52). Gena HL umană este localizată pe brațul lung al cromozomului 15, mai exact în regiunea 15q 15-22. Structura primară a proteinei este reprezentată de o regiune alcătuită din 476 secvențe aa. precedată de o regiune semnal care este constituită din 23 secvențe aa. (47). Au fost izolate patru posibile locusuri
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
și înregistrează nivele mai scăzute la nivelul intestinului subțire, glanda adrenală, rinichi și inimă (22, 71). Gena CETP umană cuprinde 16 exoni, pe o întindere de 25kb, și este localizată aproape de locusul genei LCAT (lecitin colesteryl acyl transferase) (13) pe cromozomul 21 (16q21) (2). Enzima este o glicoproteină intens hidrofobă alcătuită din 476 secvențe aminoacidice în care sunt cuprinse 4 locusuri de N-glicozilare (37). Proteina mediază schimbul de esteri de colesterol și triacilgliceroli între particulele de HDL, LDL pe de o
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
și factorul de necroză tumorală (TNF), factorii de creștere (growth factors - GF) constituie marea familie a citokinelor - care sunt mediatori solubili antigen-nespecifici secretați de diferite populații celulare cu rol biologic complex. Sinteza lor este sub controlul unor gene localizate pe cromozomi diferiți (4, 8). Termenul de factor de creștere este folosit generic pentru orice substanță capabilă să inducă diferențiere și proliferare celulară și cuprinde un număr în continuă creștere de peptide care se găsesc atât în circulație cât și în diverse
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
de hidrogen. Au fost identificate cinci subtipuri de schimbători de ioni sodiu-hidrogen (NHE-1 - NHE-5), mai importante fiind NHE-1 și NHE-2. NHE-1 este cel mai bine studiat. Este răspândit ubicuitar și este sintetizat de o genă localizată pe brațul scurt al cromozomului 1. Are roluri extrem de importante în trei evenimente celulare majore: reglarea pH-ului intracelular, controlul volumului celular precum și răspunsul celular la diverși stimuli și proliferarea celulară. NHE-2 este exprimat pe membrana apicală a epiteliului tubular și este implicat direct în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
aceste proteine cu funcție cunoscută au o mare probabilitate de a interveni în producerea susceptibilității genetice față de boală și poartă numele de gene candidate. Prin această metodă au fost identificate principalele locusuri de susceptibilitate pentru T1DM: IDDM1 - Regiunea HLA de pe cromozomul 6p21 [17,65,83], ulterior localizat la genele DRB1, DQB1 și DQA1 [81,90,92] și respectiv IDDM2 - Regiunea genei insulinei de pe cromozomul 11p15 [6,40], ulterior localizată la nivelul minisatelitului genei insulinei - 5’ INS-VNTR [7]. 2) Screening-ul întregului genom
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
candidate. Prin această metodă au fost identificate principalele locusuri de susceptibilitate pentru T1DM: IDDM1 - Regiunea HLA de pe cromozomul 6p21 [17,65,83], ulterior localizat la genele DRB1, DQB1 și DQA1 [81,90,92] și respectiv IDDM2 - Regiunea genei insulinei de pe cromozomul 11p15 [6,40], ulterior localizată la nivelul minisatelitului genei insulinei - 5’ INS-VNTR [7]. 2) Screening-ul întregului genom (Genome Wide Scan). Metoda se bazează pe existența microsateliților (markerilor) care sunt secvențe DNA repetitive ale unui „bloc” de baze azotate (di, tri
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
diferitelor gene iar funcția lor nu este încă elucidată. Ei se află în „asociere disequilibrium” (se transmit în bloc) cu anumite alele ale genelor situate în imediata lor vecinătate. Secvența de baze azotate a microsateliților precum și localizarea lor pe diferiții cromozomi au devenit accesibile în urma proiectului genomului uman. Screening-ul întregului genom se bazează pe alegerea unor microsateliți repartizați în mod uniform pe toți cromozomii și testarea pe un lot de familii a tuturor acestora. Asocierea unor alele ale unui anumit microsatelit
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
genelor situate în imediata lor vecinătate. Secvența de baze azotate a microsateliților precum și localizarea lor pe diferiții cromozomi au devenit accesibile în urma proiectului genomului uman. Screening-ul întregului genom se bazează pe alegerea unor microsateliți repartizați în mod uniform pe toți cromozomii și testarea pe un lot de familii a tuturor acestora. Asocierea unor alele ale unui anumit microsatelit cu boala indică că în regiunea respectivă a cromozomului implicat se află un locus/genă de asociere cu boala. Studiile efectuate la om
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
întregului genom se bazează pe alegerea unor microsateliți repartizați în mod uniform pe toți cromozomii și testarea pe un lot de familii a tuturor acestora. Asocierea unor alele ale unui anumit microsatelit cu boala indică că în regiunea respectivă a cromozomului implicat se află un locus/genă de asociere cu boala. Studiile efectuate la om pe loturi mari de familii „diabetice” aparținând mai multor grupuri etnice [12,14,19,24,39,58,94] au identificat cel puțin 18 situsuri asociate diabetului
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
loturi diferite au fost desemnate de către Human Gene Mapping Nomenclature Comittee ca IDDM și au primit numere (de la 1 la 18): IDDM1, IDDM2, IDDM3, ...IDDM13, IDDM18. Prezentăm în Tabelul 1 lista principalelor locusuri asociate cu T1DM. Pe brațul scurt al cromozomului 6 (6p21) se află un segment de 3500 kilobaze (kb) ce conține un grup foarte dens de peste 150 de gene implicate în reglarea răspunsurilor imune și care poartă numele de Complex Major de Histocompatibilitate (Major Histocompatibility Complex - MHC). Principalul grup
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]