2,381 matches
-
onora un loc de frunte. În familia lui Nicolae Petrașcu se realiza familia legionară - românească și creștină - așa cum o preconizase Căpitanul, căreia nu s-ar fi putut să nu-i corespundă sora Comandantului legionar Ion Banea, numărat și acesta printre ctitorii Legiunii, prin încrederea și libertatea de acțiune pe care i le acordase fără rezervă Căpitanul. De altfel întreaga familie Banea, țărani neaoși cu nouă copii, a fost un permanent rug de jertfă pentru neam, țară și Legiune. La numai câteva
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
par să provină din rândul liceenilor dispuși să-și sacrifice virtualele gloriole juvenile pentru a se manifesta în deplină libertate și a-și pregăti terenul în vederea unor eventuale evoluții ulterioare. Cercetări târzii au izbutit totuși să deconspire numele câtorva dintre ctitorii publicației: Eugen D. Siegler (viitorul Eugen Relgis), Albert Schreiber (alias A. Iecarim, cum va semna peste doi ani în „Versuri și proză”) și Carol Steinberg (M. Almory, prezent în aceeași revistă). „Programul” preconizat de aceștia transpare din cele două texte
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
să devină militanți ai partidului și să se răfuiască cu cei ce nu respectă principiile „eticii și echității socialiste”. Revistele erau concepute ca „reviste de organizație”, având ca țintă să aprindă o torță solară pentru un „va fi” luminos, de ctitor al comunismului. O modalitate de impregnare timpurie, cu un model sociocognitiv fără alternative, reușea până la urmă să se insinueze ca model și ideal social. Această „impregnare” a individului, de către context, realizată prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicare socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Din an în an, Chișinău, 1973; Țara izvoarelor, Chișinău, 1973; Scrieri, I-II, pref. V. Coroban, Chișinău, 1975; Viața dragostei, Chișinău,1977; Cântec nou, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: V. Coroban, Prefață la Petrea Darienco, Scrieri, I-II, Chișinău, 1975, 3-22; Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 62-78; Mihail Dolgan, I. Ciocanu, V. Senic, Creația scriitorilor moldoveni în școală, Chișinău, 1987, 144-197. I.C.
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj). Debutul său editorial îl reprezintă studiul monografic Zaharia Bârsan (1978), o biografie și o evaluare a activităților variate (actor, regizor, animator și autor de teatru, poet) ale celui ce este considerat „ctitorul Teatrului Național din Cluj”. Accentul principal al cercetării cade pe opera complexă a omului de teatru, studiată din perspectiva contribuției sale la „afirmarea condiției estetice a teatrului”, atât în perioada eroică a mișcării teatrale românești din Transilvania, anterioară Unirii din
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
la statutul animalului. Astfel de puncte de vedere au avut, de-a lungul Evului Mediu, o imensă influență, contribuind decisiv la cristalizarea unui sistem simbolic bine pus la punct, în care figura animalului ocupa o poziție privilegiată. Philon din Alexandria, ctitor al acestei metode alegorice de interpretare a Bibliei, vorbea despre animale ca despre niște ajutoare pe care Dumnezeu i le-a trimis omului în năzuința acestuia de a cunoaște adevărul și de a se perfecționa: "Fiarele nu sunt numite ajutoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căci lor, numai, li se înșira o dată cu scuteala lor, toate dările și angariile ce se plăteau la țară." „Cele mai vechi știri le avem în actele de scutiri acordate mănăstirilor. Ele fiind primele așezăminte organizate în țară, avându-și de ctitori Domni, ele vor căpăta privilegii de la domni de a li se da lor anumite venituri pe satele închinate lor și voievodul donator nu uită să înșire anume ce scutiri dă mânăstirilor, înșirând dările ce satele nu vor avea a plăti
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndestulau visteria. După Foaia oficială din 1832 (Uricarul, vol. XII, p.32) sameș la Ținutul Tutova era Scarlat Plitos, la Vaslui - Costache Bălșucă, iar la Fălciusluger Costache. De orașul Vaslui și Eforia locală este legat numele lui Ștefan Angheluță (1799-1876), ctitorul și deschizătorul la 1857 a școlii catehetice de la Chițoc, proprietarul moșiei de aici, dar și a mișcării progresiste din zonă. „În jurul acestui Ștefan Angheluță s-a grupat tot spiritul nou de democrație, de emancipare: G. Petala, C. Sion, M. Kogălniceanu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
despre care scrisese favorabil, și nu a acceptat să intre în corul detractorilor. O explicație o oferă reputatul critic, după mai bine de un deceniu, în prefața la cea de-a treia ediție din Contradicția lui Maiorescu (pp. 8-9):. „Despre ctitorul criticii românești se vorbește prea puțin. Ultimele studii care i-au fost consacrate în deceniile din urmă sunt mai degrabă contestatare (Al. Dobrescu, M. Ungheanu) [...]. Și G. Călinescu și Al. Dobrescu și alții au dreptate să pretindă că, în sens
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înscrie firma de comerț cu cereale. Satul Scobinți este menționat și la 1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea, la 6 km de Bădeni, la Râpă Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este și ctitorul bisericii din Bădeni, cu hramul „Bună Vestire”(construită în perioada 1845-1849). Biserică are forma de corabie, este zidita din piatră (zidul are grosimea de 80 cm), iar de-a lungul timpului a avut printre duhovnici pe preoții: Pralea Ilie, care
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
catolici, îi consideră pe români slavi, deoarece "alegând ortodoxia înseamnă că instinctele noastre profunde își au rădăcinile în slavism, ortodoxia fiind mai ales religia rasei slave" ( Politică și ortodoxie). Adepții Gărzii de fier îi proclamau pe Burebista, Decebal drept adevărații ctitori ai nației. În fond, prin această teorie se manifestau tendințele antieuropene: prin renegarea originii latine tracomanii căutau să izoleze țara de universul latin, acesta este în bună măsură sinonim cu ideea europeană, căruia românii îi aparțin prin tradiție istorică. În
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
devine bun prin aceea că-i național". Cu o asemenea axiomă poetul național nu putea fi sensibil la protocronism. Tracomanii invocă predilecția poetului pentru temele dacice. Și, într-adevăr între poeziile sale găsim titluri Rugăciunea unui dac, Sarmis, presupus rege ctitor al Sarmisegetuzei; acțiunea poemului postum Gemenii, construit pe tema romantică a dublului, se petrece în capitala lui Decebal. În Memento mori episodul Dacia este cel mai dezvoltat. Din manuscrise se vede că Eminescu proiecta scrierea unei epopei dacice - există și
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
GLAS DE ÎNGER CTITORULUI SMERENIEI Binecredincios să fii, Ștefane, fiu din Bogdan vodă și Doamna Oltea Maria înălțând spre dăinuire cupole de veac la locuri de plecăciune: Voroneț, Putna, Tazlău, Pângărați, Dobrovăț, Războieni, Iași... Mare, în micimea ta de pământean să fii Ștefane luptând
Glas de înger cititorului smereniei. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Barbu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2348]
-
Așa se face că va afla cîte ceva despre Vlad Țepeș și ministrul Agaton, via Dracula parc, despre dinamicul primar Traian Băsescu în război cu buticurile improvizate și cîinii vagabonzi, despre Hagi, “Maradona al românilor”, ori amănunte despre cuplul Ceaușescu, “ctitorul” Bucureștiului desfigurat. Remarcabilă este capacitatea lui Lionel Bourg de a reuni toate aspectele unei realități mizere, sordide, descompuse, nu pentru a întocmi un rechizitoriu, ci pentru a se situa față de o lume parcă suprareală cu un punct de vedere intens
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
deștept în starea cea mai normală (...), în toată virtutea minții (...) ce o are, ca toți ceilalți oameni, de-a dreptul de la Dumnezeu". A trăit într-o epocă de mari prefaceri și puțini îi contestă astăzi privilegiul de a fi fost ctitorul culturii moderne românești. Totuși, o "curbă biografică" este înregistrată chiar de mecanismul atît de subtil al gîndirii eminesciene. De aici, poate, prejudecata perenă a unui dualism ce scindează patetic existența cărturarului în două epoci distincte: de pînă la 1848 și
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
care este suprapusa monograma lui Iisus Hristos, iar în dreapta, de mitra Episcopiei Râmnicului. Anul emisiunii, "2003", este menționat în partea inferioară a aversului. Pe reversul monedei este reprodusa stema Episcopiei Râmnicului, având în centru chipul Sfanțului Ierarh Calinic de la Cernica, ctitorul Catedralei Episcopale de la Râmnic. Inscripția "500 ANI DE LA ÎNFIINȚAREA EPISCOPIEI RÂMNICULUI" este gravata circular, urmând circumferință monedei. Anii "1503-2003", care marchează momentul aniversar, sunt amplasați în partea inferioară, între două ornamente cruciforme. Articolul 3 Monedele din argint, ambalate în capsule
CIRCULARA nr. 27 din 9 septembrie 2003 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint cu valoarea nominală de 500 lei, dedicata aniversarii a 500 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ramnicului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152175_a_153504]
-
Alte informații 3. Statut de proprietate 3.1. Actualul proprietar 3.2. Proprietarul originar 3.3. Proprietarii anteriori 3.4. Utilizatorul 4. Datare 4.1. Data inaugurării 4.2. Alte informații 5. Persoane și evenimente asociate istoriei monumentului 5.1. Ctitorul/finanțatorul 5.2. Autorul 5.3. Istoric 6. Descriere 6.1. Zona și așezarea 6.2. Descrierea obiectivului individual 6.3. Elementele de construcție 6.4. Materialele și tehnicile de construcție 6.5. Componentele artistice 6.6. Inscripțiile 6.7
NORME TEHNICE din 29 aprilie 2004 (*actualizate*) privind înfiinţarea şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157807_a_159136]
-
fotografii ale imobilului; b) obținerea de informații de la autoritatea administrației publice locale în legătură cu: ... - regimul juridic al proprietății, actual și anterior; - planul cadastral al imobilului; - reglementările urbanistice în care se înscrie imobilul; c) obținerea de informații bibliografice și de arhivă: ... - stabilirea ctitorului, a finanțatorului sau a autorului, după caz; - stabilirea lucrărilor anterioare de restaurare; - analiza proiectelor anterioare de restaurare; - cercetarea altor surse de documentare. Articolul 5 (1) Fișa de evidență a unui monument istoric se redactează astfel: ... a) înserarea codurilor anterioare; ... b
NORME METODOLOGICE din 13 iunie 2003 de clasare şi evidenta a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150566_a_151895]
-
fotografii ale imobilului; b) obținerea de informații de la autoritatea administrației publice locale în legătură cu: ... - regimul juridic al proprietății, actual și anterior; - planul cadastral al imobilului; - reglementările urbanistice în care se înscrie imobilul; c) obținerea de informații bibliografice și de arhivă: ... - stabilirea ctitorului, a finanțatorului sau a autorului, după caz; - stabilirea lucrărilor anterioare de restaurare; - analiza proiectelor anterioare de restaurare; - cercetarea altor surse de documentare. Articolul 5 (1) Fișa de evidență a unui monument istoric se redactează astfel: ... a) înserarea codurilor anterioare; ... b
ORDIN nr. 2.682 din 13 iunie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenta a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice şi a Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150565_a_151894]
-
metocuri de călugărițe sau a schiturilor și a metocurilor de călugărițe în schituri și metocuri de călugări se aprobă de către chiriarh, aducându-se la cunoștința Consiliului eparhial. (3) În mânăstirea, schitul sau metocul date în folosință prin sfințire, niciunul dintre ctitori, donatori și binefăcători nu are vreun drept de proprietate, folosință sau amestec în conducerea, administrarea și viața spirituală a acestora. ... Articolul 76 Potrivit menirii sale, fiecare mânăstire sau schit, prin organismele sale de conducere, are datoria: a) să-și rânduiască
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
Alte informații 3. Statut de proprietate 3.1. Actualul proprietar 3.2. Proprietarul originar 3.3. Proprietarii anteriori 3.4. Utilizatorul 4. Datare 4.1. Data inaugurării 4.2. Alte informații 5. Persoane și evenimente asociate istoriei monumentului 5.1. Ctitorul/finanțatorul 5.2. Autorul 5.3. Istoric 6. Descriere 6.1. Zona și așezarea 6.2. Descrierea obiectivului individual 6.3. Elementele de construcție 6.4. Materialele și tehnicile de construcție 6.5. Componentele artistice 6.6. Inscripțiile 6.7
NORME TEHNICE din 29 aprilie 2004 (*actualizate*) privind înfiinţarea şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218286_a_219615]
-
Alte informații 3. Statut de proprietate 3.1. Actualul proprietar 3.2. Proprietarul originar 3.3. Proprietarii anteriori 3.4. Utilizatorul 4. Datare 4.1. Data inaugurării 4.2. Alte informații 5. Persoane și evenimente asociate istoriei monumentului 5.1. Ctitorul/finanțatorul 5.2. Autorul 5.3. Istoric 6. Descriere 6.1. Zona și așezarea 6.2. Descrierea obiectivului individual 6.3. Elementele de construcție 6.4. Materialele și tehnicile de construcție 6.5. Componentele artistice 6.6. Inscripțiile 6.7
NORME TEHNICE din 29 aprilie 2004 (*actualizate*) privind înfiinţarea şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218283_a_219612]