2,383 matches
-
pionierul nepereche al poeziei timpurilor moderne", e fie "primul", fie "singurul", fie "cel mai" de pildă "cel mai de seamă presocratic al liricii tuturor timpurilor") cu unele grăbite argumente extremist protocronice (Eminescu, creatorul "cosmonautului" Dionis "călca strâns pe urmele unor ctitori ai revoluției tehnico-știintifice de astăzi"). Din fericire, Th. Codreanu temperează, măcar în parte, entuziasmul tehnico-științific al magistrului său, față de care are și avantajul lecturii unor lucrări științifice necesare în construirea modelului critic. De la G. Munteanu preia ideea "cercurilor dialectice", pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să fie împodobite cu picturi în domnia și în viața sa, înainte de năprasnica sa moarte, care l-a lovit, înaintea „curții împărătești“, la 22 iunie/2 iulie 1633. Chiar în ctitoria sa ieșeană, Adormirea Maicii Domnului (cunoscută astăzi sub numele ctitorului), ridicată și închinată la Patriarhia de Ierusalim, tabloul votiv demult s-a destrămat, iar ceea ce avem astăzi nu este decât o recompunere modernă, făcută cândva în secolul al XIX-lea2, după descrierea chipului domnului făcută de Miron Costin și după bănuite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chipului domnului făcută de Miron Costin și după bănuite asemănări cu chipurile care s-au păstrat ale contemporanilor săi. Despre vechiul portret votiv a lăsat o urmă Paul de Alep, care a scris: în naos se afla „chipul voievodului Barnovschi, ctitorul acestei • Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei, în Opere, ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 103. • Vezi Aurel H. Golimas, Domnul Moldovei Miron Moghilă Barnovschi la tricentenarul morții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Miron Barnovschi Moghilă, voievod al Moldovei, București, 1980, ilustrații nenumerotate. mănăstiri. El este <înfățișat> călare pe un cal alb. Când sultanul Murad a pus să-l ucidă, <chipul lui> s-a crăpat deodată“3. O asemenea extraordinară înfățișare a ctitorului se mai găsește în pictura medievală moldovenească doar la biserica din Lujeni (ținutul Cernăuți), acolo unde Teodor Vitold a fost zugrăvit în aceeași ipostază 4. Având în vedere faptul că Lujenii sunt așezați nu departe de Toporăuți, una dintre moșiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu moartea neîmpărtășită, ci ca floarea se veștejește și ca umbra trece“, a zidit o biserică în târgul Iașilor, cu ajutorul Maicii Domnului, căreia i-a și închinat-o, dăruind bisericii un sat de moștenire, Toporăuți, în ținutul Cernăuți. Tot acum, ctitorul își închină lăcașul „la sfântul și preaslăvitul și de viață primitorul Mormânt al lui Hristos“, la „marea biserică din cetatea Ierusalimului, unde este hramul Învierii Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, unde este începutul și capul și întărirea credinței
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la relația strânsă dintre puterea domnului și Biserică; apoi, trebuie remarcat că actul a circulat mult mai puțin chiar și decât un manuscris, fiind păstrat în lada cu hrisoave a mănăstirii, ca „temelie“ pentru stăpânirea celor două sate dăruite de ctitor. Că a fost un act de curaj este dovedit și de faptul că de la un alt domn trufaș și mândru, Vasile Lupu, pe care părea că „nu-l mai încăpea Moldova“ (tot Miron Costin o spune), nu a ajuns până la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o autoritate spirituală recunoscută care să le mărească prestigiul - instituțiile cărora le fuseseră închinate mănăstirile românești urmau să se ocupe de administrarea lor, să le asigure existența și bunăstarea acestora, să se ocupe de îndeplinirea legatelor sau clauzelor lăsate de ctitori; întrețineri de școli, spitale, aziluri etc. Pentru munca desfășurată, patriarhiile și mănăstirile din Răsăritul creștin urmau să primească o parte din venitul mănăstirilor românești închinate, acea parte care le prisosea celor din urmă, după ce se asigura întreținerea și îndeplinirea legatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
școli, spitale, aziluri etc. Pentru munca desfășurată, patriarhiile și mănăstirile din Răsăritul creștin urmau să primească o parte din venitul mănăstirilor românești închinate, acea parte care le prisosea celor din urmă, după ce se asigura întreținerea și îndeplinirea legatelor prevăzute de ctitori. Cu timpul, însă, are loc o răsturnare de situație în defavoarea mănăstirilor românești închinate, ele ajungând să fie considerate ca simple izvoare de venituri importante pentru mănăstirile mari din Balcani și Orientul creștin. Sunt neglijate lăcașurile de cult, care încep să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
izvoare de venituri importante pentru mănăstirile mari din Balcani și Orientul creștin. Sunt neglijate lăcașurile de cult, care încep să se degradeze treptat, unele dintre ele ajungând adevărate ruine; este micșorat foarte mult numărul călugărilor la mănăstirile închinate, iar legatele ctitorilor se îndeplinesc superficial sau deloc, singura intenție este ca mănăstirile românești închinate să producă cât mai mult, iar ceea ce produc să plece în afara țării. Concomitent cu situația prezentată, mănăstirile închinate nu-și mai achită obligațiile față de statul în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înscrie firma de comerț cu cereale. Satul Scobinți este menționat și la 1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea, la 6 km de Bădeni, la Râpă Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este și ctitorul bisericii din Bădeni, cu hramul „Bună Vestire”(construită în perioada 1845-1849). Biserică are forma de corabie, este zidita din piatră (zidul are grosimea de 80 cm), iar de-a lungul timpului a avut printre duhovnici pe preoții: Pralea Ilie, care
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în România. Acum, urmașilor bătrânului le pare rău. Ar fi fost mai bine pentru toată familia ca moșul să fi rămas în America. Elementul anecdotic. Plasată corect și cu măsură, anecdota constituie sarea și piperul oricărui reportaj: Despre Cuviosul Agafton, ctitorul mănăstirii, se spune că, sihăstrind prin pădurea Baisa, s-a rezemat de un stejar falnic și în interiorul lui a auzit troparul Arhanghelilor Mihail și Gavril, deopotrivă cu îndemnul de a face o biserică din trunchiul acelui copac. „E loc sfințit
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mitem, identificat în roman, este cel al coborârii schelelor. Aproape că nici nu ar mai fi necesar să amintim că, în finalul baladei, gestul voievodului de a-i condamna pe meșteri prin dărâmarea schelelor semnifică intenția de a fi considerat ctitor al unei opere unice prin măreție și frumusețe. În Patul lui Procust, relevanța mitemului s-ar susține prin intermediul efectului de iconicitate. Charles Sanders Peirce consideră că iconul conține, în principal, două funcții: simbolizarea și imitarea/asemănarea. Conform teoriei lui Peirce
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în extensie a fenomenului educațional și formularea unor concluzii pertinente, pe care le-am expus în textele din prezentul volum. Ca dascăl ce am beneficiat de o pregătire inițială de învățător la Școala Normală din Șendriceni a ilustrului profesor și ctitor de școală, C.N. Iancu, sunt legat sufletește de profesia de educator și pe care am omagiat-o în toate scrierile mele. Concluzia majoră la care am ajuns este că nu poți fi educator adevărat, cu har adică, dacă nu iubești
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
publicistică ideologică și social-politică, unde pot fi întâlnite titluri precum Despotismul democratic și Arianismul românesc. În acțiunea culturală a revistei, orientarea naționalistă se dovedește mult mai echilibrată, important fiind cultul tradiției și al valorilor acesteia. Astfel, în rubrica „Profeți, luptători, ctitori” apar număr de număr medalioane dedicate unor personalități ale istoriei și culturii românești, începând cu Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, continuând cu cronicarii moldoveni, cu Avram Iancu și Tudor Vladimirescu și încheind cu Andrei Șaguna, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
de lemn, biserica fiind înconjurată de un brâu de lemn lucrat manual. ISTORICUL BISERICII COȘEȘTI Biserica cu hramul „Sfânta Cuvioasa Parascheva” este o construcție veche din bârne de stejar cioplit cu forma de corabie datând din anii 1790-1795 și având ctitor pe Iordache Sion și soția sa Ecaterina. Biserica, ctitorie boierească a familie Sion, este așezată în partea de est a satului Coșești, sat care făcea parte din „Plasa Racova”. Numele satului provine de la familia de boieri Coșescu. Ionașcu , vechi boier
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
pereților, tavanului și bolților, fiind considerate una dintre cele mai frumoase creații ale pictorului Achițenie. Numele pictorului Petre Achițenie și al feciorului său, Ioan, au fost înveșnicite într o inscripție din catedrală, alături de numele părintelui Pavel Vuluțăc și ale tuturor ctitorilor catedralei. MEMBRII FANFAREI DIN ORAȘUL DROCHIA Anul înființării : 2007 1. Alexandru Focșa dirijor, trompetî 2. Spătaru Mihai trompetă 3. Porcesu Marin trompetă 4. Vozinschi Alexandru trompetă 5. Clipca Anatol trompetă 6. Cibotar Vasile trompetă 7. Proca Gheorghe baritont 8. Valentin
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
unei familii aromâne, deportate în Bărăgan în tipul regimului comunist din cauza afilierii ei la Mișcarea Legionară. Cunoscut pentru religiozitatea afișată inclusiv printr-un crucifix amplasat în fața casei sale (fostul sediu al ambasadei Argentinei), prin venerarea icoanelor și confesiunile publice, este ctitorul multor biserici și mănăstiri, lucru care i-a mărit cota de popularitate în sânul unui popor judecat stereotipic drept "religios". Acest amalgam de opulență, pioșenie și spirit întreprinzător i-au construit lui Becali imaginea de "bun român". Combinația fastă între
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rând, peste ființe sugerând lepădarea de sine, lângă întristați și umili Ceea ce în unul din primele volume pillatiene fusese duioasa poveste despre un Pictor ignotus "necunoscutul meșter" italian din "veacul lui Cellini", la Nicolae Dabija e Zugravul anonim, poem dedicat "ctitorilor de frumuseți nepieritoare" în spațiu moldav. Anecdota se estompează, semnificațiile trec în reverie, aceasta asimilată misterului, mitului creației; toate datele poemului converg finalmente într-o idee-boltă: anume că orice creație semnificativă în slujba unei cauze fundamentale, e într-o măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ANALELE LITERARE, POLITICE, publicație apărută la București la 1 septembrie 1921, într-un singur număr. Sunt inserate pagini de proză, portrete și dialoguri literare de I. Peltz și două poeme de Al. Macedonski, Rondelul ctitorilor și Rondelul cascadelor. Alți colaboratori: D. Karnabatt, Ionel Pavelescu, H. Blazian. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285335_a_286664]
-
manuale didactice - Compendiu de geografia Transilvaniei și Gramatica româno-germană. La București pregătise în 1822 cursuri de matematică, după Chr. Wolff și după manuale germane, interesante pentru fixarea unei terminologii de specialitate incipiente. Personalitate complexă, L. și-a împlinit vocația de ctitor al învățământului românesc, manifestându-se totodată ca autor de manuale didactice, inginer, orator, moralist și scriitor. Din perspectiva acțiunilor sale, el se înscrie printre întemeietorii culturii române moderne. A fost autorul celei dintâi programe și al celor dintâi manuale școlare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
preocupărilor dezvăluie personalitatea unui autor nutrit de bune lecturi, cu deschidere spre zone mai puțin frecventate. SCRIERI: Obsesia păsărilor, București, 1970; Mereu peregrinul, București, 1972; Țara fântânilor, București, 1972; Cuvinte de grâu, București, 1975; Rapsodii la vatra Mioriței, București, 1975; Ctitorii brâncovenești, București, 1976; Contemporan cu visul. Oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
ce vede, descoperă Închistarea și naivitatea unora, analiza lui e caustică, dar oferă și prilejul de a privi altfel ce a lăsat În urmă, firea ciocoilor lingăi, de exemplu. El este un observator-participant, În accepțiunea psihosociologiei moderne, un călăuzitor și ctitor de conștiințe. Deși are standarde sociale personale, dobândite În contextul de formare după cunoașterea altor identități, individul nu mai este atât de legat de normele constrângătoare ale grupului său și poate recunoaște valori similare sau superioare. Dacă privim la acest
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bine de un sfert de veac. Înainte de a ajunge la mănăstire, un panou te Îndeamnă să vizitezi Casa Memorială Visarion Puiu și Muzeul Mihail Sadoveanu. Găsești Întreaga atmosferă sadoveniană, știută de mult, dar o cameră, În față, e dedicată și ctitorului și proprietarului de drept al falnicei reședințe: Visarion Puiu, coleg de școală primară cu Sadoveanu, la Pașcani (au fost amândoi, probabil, elevii lui Mihai Busuioc, vestitul „Domnu trandafir”), a avut o ascensiune impresionantă În sânul Bisericii Ortodoxe, până la poziția de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
IERARHI ORTODOCȘI DIN SEC. XIX - DASCĂLI LUMINAȚI, CTITORI AI ȘCOLII ROMÂNEȘTI MODERNE Drd. Monica Marghetici (Marțincu), Cercetător la Institutul de Istorie « A.D.Xenopol « Iași Clericii români iubitori de Dumnezeu și de carte au sprijinit școlile În perioada modernă, oferind unor elevi merituoși posibilitatea de a accede material și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]