4,021 matches
-
critică, Oradea, 1999; Opera literară a lui Pavel Dan, București, 1999; Templul de vise, Oradea, 1999; Eminescu în orizontul criticii, Pitești, 2000; Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001; Absent din agora, Deva, 2001; Romancierul Rebreanu, București, 2001. Antologii: Antologia basmului cult românesc, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Constantin Călin, Constantin Cubleșan, „Nepăsătoarele stele”, ATN, 1968, 9; Al. Căprariu, „Miniaturi critice”, TR, 1969, 43; Petru Popescu, „Clopotele de apă”, VR, 1970, 8; Nicolae Baltag, Etica vieții, etica muncii, LCF, 1974, 5; Al. Covaci
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
distinge ediția critică G. Bacovia (2002). O ediție Ion Creangă, în trei volume (1991-1993), pornește de la cea din 1890. C. a mai publicat texte din opera lui Petre Țuțea (Lumea ca teatru. Teatrul seminar și Filosofia nuanțelor) și Istoria poeziei culte românești (1570-1830) de Al. Alexianu (I-IV, 2001). În fine, editează romanele lui Liviu Rebreanu (Opere, I-III, 2001). SCRIERI: Coordonate bârlădene (în colaborare cu Ștefan Secară), Bârlad, 1969; Ion Barbu-Dan Barbilian. Biografie documentară (1564-1925), București, 1989; Climate, Bârlad, 2002
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
seminar, pref. edit., București, 1993, Filosofia nuanțelor, pref. edit., postfață Sorin Pavel, Iași, 1995 (în colaborare cu Sergiu Coloșenco); Ion Barbu, Opere, I-II, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997-1999, Opere, I-II, introd. Eugen Simion, București, 2000; Al. Alexianu, Istoria poeziei culte românești (1570-1830), I-IV, cu un Cuvânt de prețuire de I.C. Chițimia, București, 2001 (în colaborare); Ion Barbu, Opere, I-II, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997-1999, Opere, I-II, introd. Eugen Simion, București, 2000; Liviu Rebreanu, Opere, I-III, pref. Eugen
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
biografia lui C. Dintre ei, activistul cultural, poet și prozator, care scria conform imperativelor anilor ’48-’55 este astăzi uitat. La începutul deceniului șase are loc o cotitură esențială în viața scriitorului: contactul cu basmul de pe toate meridianele, popular și cult. I se relevă astfel un spațiu al exercitării libere a imaginației și posibilitatea de a descoperi funcționarea perenă a structurilor arhetipale. Nu va mai părăsi tărâmul imaginației și va profita din plin de libertățile genului fantastic pentru a scrie o
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
București, 1951; Cormoranul pleacă pe mare, București, 1951; În spatele frontului, București, 1951; Soarele răsare în Deltă, București, 1951; Basme, București, 1953; ed. 5, București, 1979; Nemaipomenita bătălie dintre Papură-Împărat și Pintilie, București, 1953; Toroiman, București, 1954; Problemele și drumurile basmului cult, București, 1955; Torpilorul roșu, București, 1956; Poveștile celor trei mincinoși, București, 1956; Zece povești pitice, București, 1957; Basmele Omului, București, 1958; Întoarcerea pescărușului, București, 1959; Legendele Țării lui Vam. O mitologie a Omului, București, 1961; A zecea lume, București, 1964
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
sau chiar basm (motivul mioritic, căsătoria fratelui cu sora ș.a.). Marea varietate melodică se datorează păstrării melodiilor arhaice și adaptării unora mai noi, de origine liturgică. În ziua de Crăciun începe c. „Cu steaua” - prin excelență religioasă și de origine cultă -, cu variantele ei locale „Globul” sau „Luceafărul”, care se cântă până la Bobotează. Colindătorii poartă cu ei o stea împodobită cu hârtii colorate și iconițe cu scene biblice. În ajunul Anului Nou se colindă fie c. de la Crăciun (fetele și femeile
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
existența, în profunzime, a unei revolte perpetue și a geniului reprezintă un argument de autoritate. În forul intim, C. avea un orizont mult mai larg. Un personaj al său, căruia îi împrumută mult din propria-i biografie, închină un adevărat cult marilor poeți, de la Leopardi la Mallarmé. De altfel, el a intuit de timpuriu talentul lui Arghezi, pe care l-a proclamat cel mai mare poet român, înainte ca acesta să-și fi tipărit vreun volum, dar și al altora, a
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
relațiile rimei cu accentul și prezentarea unor tipuri de rime, ca „rima minus” și „rima zero”, a căror frecvență vădește „primatul acordat de estetica folclorică sensului”. În Lectura textului folcloric (1986), autorul face mereu trimitere, prin opoziție, la textul literar cult, pentru a demonstra că poezia folclorică își are un mod propriu de existență, un statut diferențiat, aparținând unui tip de cultură „puternic semiotizată”, ale cărei note caracteristice (tradiționalitate, oralitate, variabilitate, anonimat) fac din ea o „formă specifică” de creație sincretică
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
folosită ca mijloc de exprimare literară și artistică. C. este și autor al unui mic îndreptar de prozodie, Meșteșugul stihurilor românești, în cuprinsul căruia se arată interesat de conținutul și de tehnica versificației. Semnează, singur sau în colaborare, primele comedii culte din istoria literaturii române, având ca obiect al demonstrației satirice aspecte din realitatea vremii sale, considerată critic sub raport social și moral. Aceste texte, care „nefiind teatru, s-au giucat la păpușării”, au meritul de a încerca trasarea unor caractere
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
T. Maiorescu, V. Burlă, A. Lambrior, I. A. Rădulescu-Pogoneanu. Continuând orientarea celor mai multe din publicațiile anterioare, C.l. a avut în vedere în mod deosebit folclorul, considerat ca expresie a caracterului național. De aici, tendința de a-l așeza la temelia literaturii culte și a limbii literare. Prezența lui V. Alecsandri a stimulat interesul, deja existent, al convorbiriștilor față de creația populară, în care ei vedeau și un bogat izvor de inspirație, așa cum reiese din ampla prezentare pe care Maiorescu o face volumului lui
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
publicate în „Macedonia”), B. a scris versuri în manieră populară, cu prozodie caracteristică și tematică specifică. Unele se apropie de cântecele „de dragoste” sau de „înstrăinare”, altele aduc mult cu balada (Curnicea, de exemplu, seamănă cu Miorița). Anecdotica de tip cult este puțin prezentă, precum în Ficiorul crescut tu pădure; predomină succesiunea imagistică particulară doinei, precum în Călugărița, Dudia sau Picuraru cătră vruta lui. Renumele lui B. printre poeții dialectali a fost consolidat de poezia Dimândarea părintească; însuflețite de un acut
BELIMACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
a folclorului, precum și modalitățile specifice de interpretare a lui. Preluând o idee a lui D. Caracostea (care încă din 1915 atrăgea atenția asupra necesității de a introduce în evaluarea creației folclorice alte criterii decât cele folosite curent în aprecierea creației culte), B., fără să nege utilitatea anumitor „jaloane” ale esteticii „academice”, accentuează ideea că „folclorul posedă frumuseți care rezistă acestui examen” și cere cercetătorului creației populare un gust estetic special, apt să surprindă realitatea sincretică a fenomenului și valoarea artistică inefabilă
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
ca traducătoare. Colaborează ani de-a rândul cu poeta Else Kornis, atât în domeniul traducerilor, cât și al creațiilor originale destinate cititorului tânăr. Unele traduceri le semnează împreună cu Rudolf Lichtendorf. Atrasă de fabulația basmului popular și de cea a basmului cult de inspirație folclorică, B. realizează o serie de traduceri, preocupându-se vreme mai îndelungată de transpunerea în germană a textelor lui Petre Ispirescu. Un filon poetic pe care îl explorează ani de-a rândul este fabula românească: transpune în germană
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
invers. Prin șlefuire îndelungată, multe metafore au căpătat valoare de simboluri. Asemenea descântecului, b. prezintă de multe ori un limbaj aproape cifrat, în care simbolurile, convertite în imagini plastice, amintesc de credințe arhaice. Înrâurirea b. se resimte și în literatura cultă. Poeți ca G. Coșbuc, I. Pillat (Bocetul), V. Voiculescu (Patru brazi), Adrian Maniu (Înmormântarea feciorului de domn) preiau din b. nu numai concepția filosofică populară asupra morții, ci și elemente stilistice și compoziționale specifice. B. este cultivat și astăzi, viabilitatea
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
însușiri supranaturale. Dimensiunea, amploarea epică diferențiază b. de alte specii ale prozei populare, precum legenda, snoava și povestirea, și îl apropie de narațiunile populare în versuri cântate, cântece bătrânești sau balade, pe de o parte, și de romanul din literatura cultă, pe de altă parte. Apropierea de roman a fost menționată încă de B. P. Hasdeu și fixată într-o formulare memorabilă de G. Călinescu: „Basmul este un gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, observație morală etc.
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
după ce b. popular a fost descoperit, cules, publicat și comentat de oamenii de cultură ai vremii. Aproape simultan cu culegerea b. populare, a început și prelucrarea acestora de către scriitorii vremii, b. devenind astfel o specie de sorgine populară a literaturii culte. Chiar dacă încercări vor fi fost și înaintea lui, M. Eminescu are meritul de a fi creatorul primului b. cult izbutit, original, remarcabil din literatura română, Făt-Frumos din lacrimă (1870). Îi urmează Ioan Slavici cu Zâna Zorilor (1872), A. I. Odobescu cu
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
fel ale contemporanului Ion Creangă, într-o mai mică măsură, poate, Povestea lui Harap-Alb, sunt narațiuni realiste, care comunică, s-a observat, cu proza memorialistică din Amintiri din copilărie. Mai puțin constrâns decât povestitorul popular să respecte modelul tradițional, scriitorul cult are libertatea de a se distanța de acesta până într-atât încât cititorul sau criticul literar să se întrebe dacă narațiunea respectivă mai este sau nu un b. În raport cu viziunea scriitorului, accentul se poate muta de pe eroic pe etic, de pe
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
respectivă mai este sau nu un b. În raport cu viziunea scriitorului, accentul se poate muta de pe eroic pe etic, de pe aventură pe meditație, ajungându-se până la parodie și antibasm. Dar tocmai această libertate a creatorului-scriitor în raport cu modelul tradițional face ca b. cult sau „de autor” să fie o specie încă vie a literaturii române, răspunzând nevoii de adevăr, de bine și de frumos, acut resimțite și în lumea contemporană. Surse: Arthur și Albert Schott, Walachische Märchen, Stuttgart, Tübingen, 1845; Emeric Basiliu Stănescu
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Aiglon d’Or” (1980). După război, colaborează mai ales la reviste pentru copii și tineret. Acestui public îi este destinată, cu precădere, mare parte a lucrărilor autoarei: Domnița Ruxandra (1969), roman istoric, în descendență sadoveniană, Aurora, mireasa soarelui (1969), basm cult, în care se resimte influența scrierilor lui Andersen, Mirela cu vocea de aur. Glorioșii (1981), cuprinzând povestiri variate tematic, cu personaje desprinse fie din realitatea înconjurătoare și proiectate într-o lume fabuloasă, fie din istorie, de la Burebista până la Ioana d
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
Feu-Follet” și la „L’Echo de Genève et du Léman”. Descins pe malurile Senei, își găsește timp să publice în „La Libre parole”, „La Brise du soir”, „L’Intransigeant”, „Le Figaro”, „Le Gaulois”, „Le Gil Blas”, „L’Echo de Paris”. Cult, spiritual, cu o înfățișare atrăgătoare, B.-P. se simte bine - și se formează - în atmosfera artistică a Parisului simbolist și decadent. Motivele exacte ale expulzării lui din Elveția și din Franța nu sunt clare. În dosarele poliției geneveze era notat
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
voința de a trăi, capacitatea de a cunoaște, dorul, solarul și nocturnul, tragicul. La scriitori din diferite perioade sunt analizate modalitatea de construire a epicului, tipologia personajelor, raporturile dintre tradiție și inovație, tehnica artistică și cunoaștere, dintre folclor și scrisul cult, dintre particular și universal, dintre balcanism, românism și europenism. Liniile sugerate de Personalitatea..., în capitolele corespunzătoare, sunt dezvoltate în monografiile dedicate operei eminesciene și sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite „arhetipuri și metafore fundamentale”, în al doilea - „fascinația tiparelor originare
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
oficialități există mărturii despre privațiunile materiale ale familiei Cantemir și despre marea suferință a principelui la moartea Smaragdei. Țarul îi acordă privilegii meritate, dar funcționarii amânau sine die aplicarea lor. Enciclopedismul său a stârnit animozități și opoziții în rândul păturii culte a societății ruse. Alte știri despre viața privată a lui C., dar și despre prezența lui în viața publică, despre vizitele pe care i le făcea suveranul rus, întârziind ore întregi în dialoguri particulare, se găsesc în jurnalul secretarului personal
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
a fi exterminat. Titlul atrage atenția asupra încifrării figurative a realității, iar subtitlul anunță structura clasică („în douăsprezece părți împărțită”) și inserțiile gnomice („cu 760 de sentenții frumos împodobită”). Știind că utilizează un procedeu cu totul nou în literatura română cultă, C. însoțește textul propriu-zis al romanului de două prefețe și o postfață către cititor, texte prin care atrage atenția asupra noutății literare, substituirilor alegorice, structurii etc. Romanul mai are și alte două elemente de paratext; pentru traducerea neologismelor, o „scară
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
n-a venit. Da' stați numa și căutați la ceriul vostru, e aer, nemica alta decât aer, mă înțelegeți? Pământul e-un trup solid din care cresc oameni, plante, momițe, curechi și, peste el, ceriul, ce se numește în limba cultă atmosferă, aer... ei, acuma n-o înțelegeți?... e clar ca ziua. Vezi domnia-ta, continuă el, oamenii sânt un feli de animale răpitoare care, și îmblînzite, nu lasă natura lor; ei sânt mai răi decât fiarele, căci chiar tigrul iubește
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
carte și de analiști, arbitrariul și lipsa de formă a unui trup de stat care se lupta să răsară din începuturi crude, lipsa de interes pentru asemenea stări primitive la străinătatea cu mult mai înaintată, dar totuși numai pe jumătate cultă: toate acestea la un loc ne esplică tăcerea istoriei despre dezvoltarea vieții statului și a celei cetățenești în acest Principat în vremea ce urmă imediat după descălecarea statului moldovenesc. Tot lucrul acesta se poate dovedi și în privirea puținelor știri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]