3,441 matches
-
încuscrirea cu împăratul Robert. Numai dușmănia {EminescuOpXIV 110} izbucnită în intervalul acesta între cei doi împărați grecești, Vatatzes din Nicea și Theodor din Epir, scuti șovăitorul tron din Constantinopol de un imediat atac din partea celui dintâi monarh, care era ambițios, cunoscător întru ale războiului și pândea cu lăcomie un pretext de luptă. Alianța, apoi ostilitatea între Ioan Asan și, împăratul Theodor Comnen. Preste tot vorbind, raportul între Epir și Nicea devenea tot mai complicat și mai problematic ruptura neapărată. Despotul din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-au prins un fel de autoritate. Între acestea e și sentința cea adesea pronunțată cumcă Seydelmann ar fi un actor adânc cugetător, reflectător, nu însă și genial. Cei ce vorbesc astfel se fac totodată c-un chip foarte ieften și cunoscători adânci. Genialitatea apoi o confundă aicea cu nemijlocirea simțirei, pe care noi am pus-o-n stadiul întîi. Cumcă însă Seydelmann au trecut demult și 363r peste stadiul reflexiunei și nu se află preocupat în dualismul de simțire și reflexiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin toate tonurile nu numai că va conserva vocea, ci va da și reprezintațiunei un farmec deosebit. Însă pe cântătorul de flaut trebuie să-l lăsați acasă daca numai vă aduceți aminte de sensul acestei deprinderi pe tribuna oratorică". Marele cunoscător al artei declamațiunei orale concepe aicea niște punte de vedere foarte importante. Schimbul vocei prin urcarea și coborârea ei nu numai că e importantă pentru cultura tonului, dar încă servă într-un mod deosebit declamațiunei artistice. Baza acestei scale ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât în cea mai strânsă comunitate cu credincioșii; tot astfel nu constituiesc învățații spiritul științific al națiunii, ci numai întregul număr al celor culți prin știință. Și înălțimea artistică a unui popor nu se măsură numai după artiști, ci după cunoscătorii și protectorii artei. Pe pomul cunoștinței, care crește din pământul spiritului național, știința se poate compara cu acele intime puteri agente cari, sugând și alăptând, scot sucul din adâncimile izvoritoare și-l trimit modificat în toate ramurile; trunchiul și rădăcinile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
treia, cap. 3, în Filocalia, vol. IV, p. 26 footnote>”, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce se complac în patimi și se tăvălesc în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
determinării elementelor teroriste, prin negocieri, să înceteze acțiunea întreprinsă, să elibereze ostatecii și să se predea. Acțiunea de convingere se desfășoară de către echipele de negociatori, formate din psihologi, sociologi, cadre de informații specializate în luptă antiteroristă, analiști de specialitate și cunoscători de limbi străine. Pe timpul desfășurării acțiunilor de negociere, se urmărește și obținerea unor date și informații referitoare la: numărul teroriștilor, naționalitatea, apartenența politică și religioasă, scopul acțiunii întreprinse, numărul și identitatea ostaticilor, modul de dispunere a teroriștilor și ostaticilor în
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
anume de paltin, ci de alte soiuri de copaci (castan, păr). Și chiar dacă textele respective nu fac parte propriu-zis din literatura folclorică, ci din cea cultă. Este vorba de texte semnate de Alecu Russo și Vasile Alecsandri, ambii foarte buni cunoscători ai folclorului românesc. În amintirile sale din anii copilăriei (Amintiri, 1855), deci dintr-o epocă ante- rioară plecării lui în Elveția (1829), Alecu Russo ne dă următoarele informații prețioase de dendromitologie populară : „Părul din mijlocul satului era odinioară : când divanul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tezeu” (Pausanias, Călătorie în Grecia, III, 18, 7). Excludem posibilitatea unei confuzii (eventual dintre Minotaur și Taurul de la Marathon), pentru că atât sculptorul care a executat lucrarea (Bathycles din Magnesia), cât și scriitorul care a descris-o (Pausanias) erau foarte buni cunoscători ai tradiției și mitologiei elene. Un alt argument care înlătură posibilitatea unei confuzii este faptul că, cel puțin din punct de vedere iconografic, cei doi monștri răpuși de Tezeu se diferențiază în mod frapant, fiind deci inconfundabili. Pe de altă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
justificarea acestei neînțelegeri ? între biogra- fiile și personalitățile lui Pausanias și Bathycles există destule puncte comune. Atât unul, cât și celălalt sunt originari din aceeași regiune a Asiei Mici (Lidia). Amândoi s-au stabilit în Grecia. Amândoi sunt intelectuali, buni cunoscători ai mitologiei grecești și amândoi s-au străduit, unul ca istoric, celălalt ca sculptor, s-o imortalizeze. Ceea ce îi deosebește flagrant este epoca în care au trăit : Bathycles - în secolul al VI-lea î.e.n., Pausanias - în secolul al II-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Noi [= David și Solomon] am fost învățați limbajul păsărilor și noi ne-am împărtășit dintru toate ; cu adevărat, aceasta este mărinimia manifestată”, stă scris în Coran (XXVII, 15-16). De aici s-a născut tradiția sufi medievală referitoare la regele Solomon - cunoscător al „limbii lui Dumnezeu” și care poate comunica cu păsările. Vezi celebra lucrare a lui Farid-ud-din Attar (cca 1120-1220), Conferința păsă rilor (Manteq at-tair) (23, pp. 164-165). Oricare a fost - conform diver selor tradiții - personajul biblic inițial cu care s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
opera cugetării sale nu era decât filigran subțire și frumos lucrat. Nu mari erau adevărurile sau neadevărurile pe cari avea a le spune, dar erau atât de îngrijit spuse și formau o țesătură atât de fină de argumentări încît asupra cunoscătorului produceau farmecul ce-l are dantela veritabilă pentru femei. Ei, nu mai e. De astă dată d. Boerescu a vorbit mult și rău. O jumătate a discursului a fost procesul făcut lui 2 mai, crimei de la 2 mai, cum o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că publicul său propriu, pentru care sunt menite, cel românesc, n-a dat atenția cuvenită activității sale literare. E înainte de toate un autor pe deplin sănătos în concepție; problemele psihologice pe cari le pune sunt desemnate cu toată finețea unui cunoscător al naturii omenești; fiecare din chipurile cari trăiesc și se mișcă în novelele sale e nu numai copiat de pe ulițele împodobite cu arbori 84 {EminescuOpXIII 85} ale satului, nu seamănă în exterior cu țăranul român, în port și în vorbă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
veacuri de către rasa veche a izraeliților făceau din admiterea ei la cetățenie un pericol pentru exitența unui popor tânăr și neesperimentat ca cel românesc. Prin atitudinea sa în această cestiune își atrase atenția a d-lui Ion Brătianu, un fin cunoscător de oameni, care nu-l mai slăbea de atunci cu invitările la via Măgura, până ce în sfârșit îl atrase în cabinet c-un portofoliu ministerial, unde intră asemenea ca reprezentant al liberalilor moderați din Iași. Dar moderații erau o piedică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țineau și ei, și-i înseamnă pe Asanizi ca vlahi, nu ca bulgari. E înainte de toate necesar de-a privi mai de aproape darea de seamă a Choniatului, de vreme ce-a fost contimporan cu răscoala vlahilor și de vreme ce, ca cunoscător eminent al evenimentelor din timpul său, merită o deosebită recunoaștere. El cunoaște așezările lor, zice că sunt mysii, moesianii de odinioară, numește pururea vlahi pe frații Petru și Asan, amintește cauzele răscoalei lor, destinge pe bulgari de vlahi, pe cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt dar acelea al căror fir se urmează acum prin România în Orient: metropolitul romano -catolic din București este, întocmai ca prezidentul Comisiunii Mixte, un agent al puterii austro-maghiare. Domnul Kallay, unul dintre cei mai însemnați oameni politici ai maghiarilor, cunoscător al stărilor de lucruri din Orient, ne-a spus acum câteva zile că poporul maghiar este menit a fi mijlocitor între Apus și Răsărit. Ideea nu e nouă, nu pentru întîia oară emisă. Acum vo cincizeci de ani, "cel mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să se apere de furia unui atac simultan din părți. Sări exact atât cât era necesar pentru a lovi simultan bărbiile celor doi călugărilor. La aterizare, singurul sentiment al lui Rim era că pe Vechea Terra nu se afla nici un cunoscător adevărat, în măsură să aprecieze grația cu care lovise. Sălbatici. Spre marea uimire a lui Rim, călugării nu se dădură bătuți după prima ciocnire. Deși mâna dreaptă-i șiroia de sânge, primul dintre ei se năpusti spre quint, sperând să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a acestei percepții, iar punctul lui de vedere poate fi ulterior înregistrat și de către cititor, deși doar într-o formă destul de vagă. James oferă numeroase exemple în acest sens în romanele și povestirile sale. Forma unei asemenea perspective duble a "cunoscătorului" și a "vorbitorului" care a atras atenția cel mai mult se numește "stil indirect liber". Voi avea ocazia să analizez această formă a narațiunii în repetate rînduri în capitolele ulterioare ale acestei cărți. Despre lucrările timpurii care reflectă teoriile punctului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
semiotic. Relațiile spațiale și limitarea perceptuală a cunoașterii legate de lumea narată devin mai semnificative pentru cititor. În acest sens, contrastul dintre perspectivism și aperspectivism este de asemenea inclus în opoziția perspectivă internă-perspectivă externă. Distincția dintre punctul de vedere al "cunoscătorului" (al subiectului percepției) și acela al "povestitorului"262 este alt aspect important al narațiunii implicat în problema perspectivei. Această distincție prezintă rareori dificultăți în relație cu o perspectivă internă, întrucît este aplicabilă doar formei cvasi- autobiografice a narațiunii la persoana
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
problema perspectivei. Această distincție prezintă rareori dificultăți în relație cu o perspectivă internă, întrucît este aplicabilă doar formei cvasi- autobiografice a narațiunii la persoana întîi. În acest caz, este echivalentă cu distincția dintre eul narator ("povestitorul") și eul care trăiește ("cunoscătorul"). Este adesea mai dificil, totuși, să trasăm o linie de demarcație între cei doi într-o narațiune dominată de perspectiva externă. Aschenbach din romanul lui Thomas Mann Moarte la Veneția este "cunoscătorul" pentru cea mai mare parte a reprezentării lumii
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dintre eul narator ("povestitorul") și eul care trăiește ("cunoscătorul"). Este adesea mai dificil, totuși, să trasăm o linie de demarcație între cei doi într-o narațiune dominată de perspectiva externă. Aschenbach din romanul lui Thomas Mann Moarte la Veneția este "cunoscătorul" pentru cea mai mare parte a reprezentării lumii interioare și exterioare. Totuși, punctul său de vedere nu coincide întotdeauna cu acela al "povestitorului", al naratorului auctorial. Mai precis, aceste două viziuni sînt din ce în ce mai divergente pe parcursul narațiunii, punînd cîteva probleme dificile
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
i te sustragi". Kant nu vorbește tehnic, dar o presupune atunci cînd la întrebarea Ce sînt luminile?, răspunde: "folosirea publică și liberă a propriei noastre rațiuni" (1784). "Înțeleg prin folosirea publică a propriei noastre rațiuni, precizează el, ceea ce te face cunoscător în fața întregului public cititor." Folosirea tiparului, construind o reciprocitate posibilă și cu dreptul cîștigat al autorilor și cititorilor (fiecare cititor fiind un autor potențial și invers), delimitează o sferă de circulație egală a opiniilor luminate, spațiul dezbaterii publice. Aici fiecare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
rațională adresîndu-se altor ființe raționale. Prințul poate fi analfabet fiindcă aparține sferei private a autorității: îi este suficient să vorbească pentru a se face ascultat datorită calității sale. Cetățeanul e o persoană fără calități care își dă liber adeziunea în calitate de cunoscător, căruia îi este suficientă facultatea scrisului și a vorbitului. Actul publicării este cel care determină ieșirea din anonimat, privativ și arbitrar, acest domeniu al ne-schimbului (în care plebea se regăsește alături de autorități). "Opinia publică" nu e deci poporul. Ea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
treia, cap. 3, în Filocalia, vol. IV, p. 26 footnote>”, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce se complac în patimi și se tăvălesc în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
nu e foarte sigur (ar apărea în picturi de Rembrandt, Vermeer). Inhalează praf de sticlă fiind ocupat cu șlefuirea lentilelor; a moștenit proasta constituție pulmonară a mamei sale. Moartea sa (prematură) a fost subită și misterioasă. Era inteligent și cultivat, cunoscător al ebraicii și filosofiei medievale a neamului său. Contestă unele elemente doctrinare și intră în conflict cu comunitatea evreiască. Este victima unei tentative de asasinat, ocazie cu care părăsește Amsterdamul. Este excomunicat pentru "opinii dăunătoare" "comportament incalificabil", "erezii îngrozitoare" și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
treia, cap. 3, în Filocalia, vol. IV, p. 26 footnote>”, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce se complac în patimi și se tăvălesc în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]