KorAP: Find »[drukola/base=cursant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...347 >

8,658 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

construite în așa fel încât să maximizeze succesul (un astfel de program, bine constituit, nu trebuie să producă erori mai mari de cinci procente la cel care învață). Concluzia firească și marele avantaj al instruirii programate constă în următorul lucru: cursantul experimentează în mod constant succesul, ceea ce devine un motivator pentru învățare. Formatorul poate adăuga la acestea propriile sisteme de motivare (premii, activități dorite de către elevi), dar la un număr mai mare de unități parcurse. Programul poate fi construit și sub

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
motivare (premii, activități dorite de către elevi), dar la un număr mai mare de unități parcurse. Programul poate fi construit și sub forma unei cărți unde întrebarea se găsește pe o pagină, iar răspunsul pe verso. Printre avantajele instruirii programate remarcăm: - cursantul nu mai rămâne un observator pasiv (cum era condiționat de învățământul clasic), ci este implicat în mod activ în procesul de învățare; - instruirea este într-o mai mare măsură individualizată (spre exemplu, programul poate fi completat de către un cursant în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
remarcăm: - cursantul nu mai rămâne un observator pasiv (cum era condiționat de învățământul clasic), ci este implicat în mod activ în procesul de învățare; - instruirea este într-o mai mare măsură individualizată (spre exemplu, programul poate fi completat de către un cursant în două ore și de un altul în patru); - feedback-ul este imediat; - învățarea este motivată pozitiv; în același timp, așa cum remarcă Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994), principala problemă a instruirii programate este că unii cursanți se plictisesc: „Dacă mi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
fi completat de către un cursant în două ore și de un altul în patru); - feedback-ul este imediat; - învățarea este motivată pozitiv; în același timp, așa cum remarcă Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994), principala problemă a instruirii programate este că unii cursanți se plictisesc: „Dacă mi se mai pune o dată aceeași întrebare, o să țip!”, reclama unul dintre aceștia. 13.3. Metode bazate pe utilizarea și dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupuluitc " 13.3. Metode bazate pe utilizarea și dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupului" Ultimul continuum

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
intitulat sarcina de tip cooperare. O asemenea sarcină a constituit elementul de învățare principal, în funcție de care membrii grupului au arătat interes pentru lucrul împreună. Iată o perspectivă nouă pentru învățarea prin cooperare - să pornim în activitatea noastră nu de la gruparea cursanților, ci de la identificarea acelor sarcini care le vor motiva și direcționa o asemenea grupare. De altfel, o tipologizare a sarcinilor de acest gen este deosebit de utilă pentru a putea direcționa învățarea din perspectiva activității în grup: în literatura de specialitate

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-se regăsi, de altfel, în structura mai multor metode și tehnici de învățare). Utilizarea cooperării în învățare se bazează pe faptul că o instruire guvernată de competiție, așa cum de multe ori regăsim în învățământul tradițional, poate induce sentimente negative la cursanți, o interdependență negativă prin care un cursant nu poate câștiga decât în urma eșecului înregistrat de un coleg al său. În principiu, cursanții sunt împărțiți în microgrupuri (pornind de la două persoane, dar determinând o activitate eficientă în echipe de patru până la

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
multor metode și tehnici de învățare). Utilizarea cooperării în învățare se bazează pe faptul că o instruire guvernată de competiție, așa cum de multe ori regăsim în învățământul tradițional, poate induce sentimente negative la cursanți, o interdependență negativă prin care un cursant nu poate câștiga decât în urma eșecului înregistrat de un coleg al său. În principiu, cursanții sunt împărțiți în microgrupuri (pornind de la două persoane, dar determinând o activitate eficientă în echipe de patru până la șase cursanți) ce împărtășesc obiective comune și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
o instruire guvernată de competiție, așa cum de multe ori regăsim în învățământul tradițional, poate induce sentimente negative la cursanți, o interdependență negativă prin care un cursant nu poate câștiga decât în urma eșecului înregistrat de un coleg al său. În principiu, cursanții sunt împărțiți în microgrupuri (pornind de la două persoane, dar determinând o activitate eficientă în echipe de patru până la șase cursanți) ce împărtășesc obiective comune și trebuie să realizeze sarcini împreună. Grupurile, de obicei, sunt alcătuite din persoane cu experiență și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
interdependență negativă prin care un cursant nu poate câștiga decât în urma eșecului înregistrat de un coleg al său. În principiu, cursanții sunt împărțiți în microgrupuri (pornind de la două persoane, dar determinând o activitate eficientă în echipe de patru până la șase cursanți) ce împărtășesc obiective comune și trebuie să realizeze sarcini împreună. Grupurile, de obicei, sunt alcătuite din persoane cu experiență și stiluri de învățare diferite. În învățarea prin cooperare, participanții știu că performanța este reciprocă, în sensul că persoanele dezvoltă o

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
trebuie să realizeze sarcini împreună. Grupurile, de obicei, sunt alcătuite din persoane cu experiență și stiluri de învățare diferite. În învățarea prin cooperare, participanții știu că performanța este reciprocă, în sensul că persoanele dezvoltă o interdependență pozitivă unele față de altele; cursanții percep că își vor putea îndeplini obiectivele instructive doar dacă și colegii lor și le vor îndeplini pe ale lor. Astfel, se pornește de la ideea că un singur membru al microgrupurilor nu poate poseda toate informațiile, abilitățile și resursele pentru

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
învățării cooperative" Slavin (1995 - online) a enunțat câteva subtactici ale învățării cooperative pe care le-a intitulat „învățarea împreună”. Același autor s-a ocupat și de zona metodelor centrate pe rezolvarea de probleme, inițiind tehnica STAD. Subtacticile „învățării împreună” sunt: - cursanții vor fi organizați să lucreze în grupuri de câte patru-cinci membri, în compoziție mixtă; - fiecare elev trebuie să învețe numele altui membru din grup; - fiecare elev dintr-o echipă intervievează un membru al altei echipe, așa încât toți membrii echipei vor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Pornind de la „învățarea împreună” a lui Slavin, propunem o variație a acesteia: la nivelul fiecărei echipe, în urma interviului realizat de către membrii ei cu membrii altor echipe, se poate alcătui o bază de date cu informațiile relevante despre fiecare elev. Apoi, cursanții din fiecare echipă sunt îndemnați să apeleze, în vederea realizării propriei sarcini (sarcinile diferă de la o echipă la alta), la „consultanți externi”, cursanți din alte echipe aflați în baza lor de date, care în urma interviului au reieșit cu un anumit nivel

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cu membrii altor echipe, se poate alcătui o bază de date cu informațiile relevante despre fiecare elev. Apoi, cursanții din fiecare echipă sunt îndemnați să apeleze, în vederea realizării propriei sarcini (sarcinile diferă de la o echipă la alta), la „consultanți externi”, cursanți din alte echipe aflați în baza lor de date, care în urma interviului au reieșit cu un anumit nivel de expertiză pe o problemă aflată în discuția unei echipe sau alteia. 13.3.1.5. Tehnicile TGT și STADtc "13.3

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
echipe de câte patru-cinci persoane. După aceea, echipa astfel formată lucrează la un material pe care profesorul l-a prezentat recent în clasă, practicând diverse jocuri proiectate pentru a testa și extinde înțelegerea informațiilor. La sfârșitul săptămânii, clasa/grupa de cursanți joacă „turneul”: aceștia concurează cu reprezentanți din alte echipe, pentru puncte. În TGT, echipele sunt atent formate, pentru a include membri cu abilități/niveluri diferite, iar în turnee ei concurează doar cu cei cu abilități egale (astfel, și elevii/studenții

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de la ideea că este mai important ca persoanele care învață să își pună întrebări și să construiască multiple răspunsuri în loc să caute, cu obstinație, „răspunsul corect”; înțelegerea tinde să fie una de profunzime, participanții urmând să ajungă la aceasta prin dialog. Cursanții au posibilitatea de a examina cu toții un fragment de text, după care se pun întrebări care îi ajută pe cursanți să gândească critic, să înțeleagă multiplele dezvoltări ale textului; în seminarul socratic sunt încurajate discuțiile în detrimentul dezbaterilor. Acest lucru este

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
caute, cu obstinație, „răspunsul corect”; înțelegerea tinde să fie una de profunzime, participanții urmând să ajungă la aceasta prin dialog. Cursanții au posibilitatea de a examina cu toții un fragment de text, după care se pun întrebări care îi ajută pe cursanți să gândească critic, să înțeleagă multiplele dezvoltări ale textului; în seminarul socratic sunt încurajate discuțiile în detrimentul dezbaterilor. Acest lucru este mai bine reliefat dacă cele două variante se pun în contrapondere: astfel, prin contrast, dacă dialogul se bazează pe colaborare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
1) participanții sunt așezați în cerc, astfel încât contactul vizual să fie eficient; (2) materialul (care trebuie să fie bogat în idei și să stimuleze dialogul) va fi citit de către toți participanții (în literatura de specialitate se recomandă ca, dacă există cursanți care nu au citit materialul, aceștia să alcătuiască un alt cerc, în exteriorul celui de discuție, în genul structurii de fishbowl - discutată ceva mai târziu); textul trebuie să genereze cu ușurință întrebări, astfel încât, de cele mai multe ori, participanții să părăsească reuniunea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
textul trebuie să genereze cu ușurință întrebări, astfel încât, de cele mai multe ori, participanții să părăsească reuniunea cu mai multe întrebări decât au venit; (3) discuția, ce trebuie să aibă un caracter explorator, începe cu o întrebare de deschidere care să conducă cursanții înapoi la text pentru a specula, redefini, estima și clarifica problematica; (4) seminarul are un lider care îndeplinește atât propriul rol (își ajută colegii să rămână focalizați pe text, solicită de la aceștia întrebări care să constituie un suport pentru continuarea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
să-și clarifice poziția atunci când posedă argumente confuze etc.), cât și rolul de participant; totodată, liderul trebuie să cunoască foarte bine textul, suficient pentru a anticipa diversele interpretări oferite de colegi, și să înțeleagă posibilitățile fiecărei luări de poziții; (5) cursanții sunt îndemnați să participe la discuție în momentul în care se simt pregătiți și consideră că au ceva de spus (pentru aceasta, tăcerea nu este un lucru rău, deoarece se presupune că participanții au nevoie de timp pentru a construi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
se simt pregătiți și consideră că au ceva de spus (pentru aceasta, tăcerea nu este un lucru rău, deoarece se presupune că participanții au nevoie de timp pentru a construi ipoteze și a oferi opinii); în momentul în care un cursant își expune punctul de vedere, ceilalți sunt îndemnați să fie asculători activi. O altă manieră de seminar socratic este mai degrabă apropiată de structurarea de tip fishbowl - în momentul în care începe ora, clasa se divide în două cercuri, unul

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
o idee. În sens originar, seminarul socratic este unul înalt standardizat; elevii/studenții petrec cinci minute rearanjând băncile clasei în cerc și alegând grupurile participanților la discuție și ale observatorilor (aici remarcăm o diferență importantă față de fishbowl-ul propriu-zis, în care cursanții intrau într-o încăpere/sală de clasă unde scaunele erau așezate de la bun început în două cercuri concentrice, fiecare urmând să-și aleagă locul în care se simte cel mai bine). Prima discuție durează zece minute; după aceea persoanele din

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
să învețe de la acesta elementul de învățare nu îndeajuns de bine stăpânit până în acel moment. 13.3.1.8. Microgrupurile de mentorattc "13.3.1.8. Microgrupurile de mentorat" Microgrupurile de mentorat descriu o metodă de predare bazată pe gruparea cursanților, pe gradul de direcționare a interacțiunii lor; generarea acesteia își are fundamentarea în experiența lui Richard Light care, în calitate de profesor la Universitatea Harvard, a utilizat mici grupuri de lucru conduse de lideri cu care se întâlnea în mod regulat pentru

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
mod tradițional, în activitățile cu întreaga clasă. Aceste proceduri își regăsesc o utilitate extinsă în metoda mozaicului (Jigsaw Approach) introdusă încă din anii ’70, metodă care recunoaște atât importanța atitudinii competitive, cât și a celei cooperative în procesul de învățare (cursanții trebuie să împărtășească cu cei din grupul lor propriul efort de învățare). 13.3.1.9. Metoda mozaiculuitc "13.3.1.9. Metoda mozaicului" C.F. Herreid vorbește despre cercetările lui Harold Aarons în domeniul învățării prin cooperare, acest autor fiind

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Fiecare grup ia cunoștință și se focalizează doar pe partea care i-a fost atribuită de către instructor. În momentul în care grupurile consideră că membrii proprii au atins gradul de expertiză necesar, instructorul realizează o redispunere a întregului colectiv de cursanți: noile grupuri formate vor conține câte un „expert” din fiecare dintre grupurile anterioare (în acest mod se reasamblează problema). Așa se constituie „mozaicul”, din părți ale aceleiași probleme care trebuie, printr-un efort al noilor grupuri constituite, să se armonizeze

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
un efort al noilor grupuri constituite, să se armonizeze și să funcționeze ca un întreg. În literatura de specialitate s-au observat și variații, astfel că metoda mozaicului poate fi desfășurată pe următorii pași: a) selectarea abilităților sociale pe care cursanții trebuie să le practice (cum ar fi, spre exemplu, abilitățile manageriale); b) cursanții vor fi organizați în grupuri de trei până la cinci persoane; c) se vor distribui seturi de materiale fiecărui grup (seturile trebuie să fie divizibile la numărul de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]