16,541 matches
-
om a căzut în deznădejde, datorită faptului că sufletul lui a fost înăbușit de patimă, amploarea maximă a păcatului. În acest mod, iadul a câștigat definitiv un suflet care nu se mai poate întoarce niciodată la Cel care L-a dăruit. Este victoria finală a întunericului veșnic asupra luminii sufletului promis eternității. Sinucigașul dă, de bună voie, ceea ce aparține Ziditorului de suflete, în mâinile pierzătorului de suflete. Își dă mântuirea pe veșnica durere. Este extreme de dificil să se prevadă un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
numele lui Iisus, repetându-l des, cât mai des. O armă mai puternică și mai plină de izbândă nu vei găsi, nici în cer, nici pe pământ”. În vremuri de ispită și necaz, nu este leac mai eficient decât rugăciunea. Dăruit cu adânc de cunoaștere a făpturii omenești, căutând cu milă spre cei aflați la nevoie care veneau la dânsul spre a-i cere ajutor, părintele Arsenie Boca îi sfătuia: “Roagă-te și nu te teme de nimic, nu te înfricoșa
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
legalitatea. În speță, Codul penal, obligatoriu într-un stat de drept, oricât de elaborat ar fi prin reglementarea unui număr foarte mare de fapte penale, nu acoperă multitudinea de păcate pe care Fiul lui Dumnezeu le-a luat asupra Sa, dăruindu-ne șansa mântuirii. Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu Însuși întrupat fiind, a cunoscut și cunoaște tot ceea ce mintea omenească, cu ajutor din iad venit, poate născoci în materie de păcat. Din clipa în care cu deget de foc a săpat
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
toleranțe aparente de jure, încetează, de facto, de a mai avea respect de sine și, în consecință, față de valorile sociale pe care ar trebui să le apere. Decalogul este perfect în alcătuirea sa, ca și Dumnezeu Creatorul care l-a dăruit omenirii prin Legământ. Legea socială, este o creație imperfectă prin natura sa. Oricâte fapte ar incrimina Codul penal în textele de lege, nu va fi atât de cuprinzător pe cât este Decalogul. Explicația constă în elementul de raportare. Decalogul se raportează
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se cununară.Serviciul de spionaj regal o informa pe regină de acest eveniment.Regina îl vesti pe rege,care supărat îl alungă pe Postumus din Britania,la Roma.Perfida regina mijloci o întâlnire secretă între cei doi soți.Imogen îi dărui lui Postumus un inel cu diamante,iar el îi dărui o brațara.Amândoi hotărâră să păstreze cu sfințenie și iubire darul celuilalt”. Nivelul 2. Dan intră în prima tavernă întâlnită în cale.Localul era plin de romulani. Aici îl întâlni
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de acest eveniment.Regina îl vesti pe rege,care supărat îl alungă pe Postumus din Britania,la Roma.Perfida regina mijloci o întâlnire secretă între cei doi soți.Imogen îi dărui lui Postumus un inel cu diamante,iar el îi dărui o brațara.Amândoi hotărâră să păstreze cu sfințenie și iubire darul celuilalt”. Nivelul 2. Dan intră în prima tavernă întâlnită în cale.Localul era plin de romulani. Aici îl întâlni pe Ioachimo,care spunea vrute și nevrute pe socoteala doamnelor.Dan o
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în bună parte rugămintea lui Postumus,dar aproape de destinație îi mărturisi prințesei tot adevărul.Imogen fu peste măsură de îndurerată. Nivelul 5.La sfatul lui Pisano,Hera se deghiză în bărbat și hotărî să pornească spre Roma. La desparțire îi dărui prințesei o sticluță de la regină în care se afla un întăritor.Regina conta că în sticluță este otravă,dar vraciul prevăzător pusese în sticluță un narcotic.Prințesa ajunse la o peșteră.Peștera aparținea lui Bellarius,un nobil alungat de la curte
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
din morți? -Un fir de nisip nu seamană mai mult cu altul - întări Cadwal... Lucius ceru îndurare pentru Fidele.Regele îl privi cu atenție pe paj și spuse: -Negreșit că l-am vazut cândva,îmi e cunoscut chipul lui... Ii dărui viața lui Fidele și-i spuse că-i va îndeplini o dorință.Imogen mulțumi regelui și ceru ca Ioachimo să fie silit să mărturisească de unde are inelul cu diamante. Romulanul rămase dezamăgit de nerecunoștința pajului. La porunca regelui,temându-se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
klingonienii. In final invită pe toată lumea la castel,unde se dădu o petrecere demnă de secolul XX. Regina și odrasla ei nu primiră invitații la simpozion”... In biroul Agenției „Eros”,Dan privește absent la DVD. Ține în mâna un CD dăruit de Cadmos,pe care este scris numele „Cymbeline”.L-a vizionat de câteva ori în compania noii asistente Angela Volbea. Asistenta este și tânără și sprințară. La fiecare minut privește galeș spre șef. E hotarâtă să-i alunge norii negri
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
le vrea. Dar atunci cu fruntea sus. Nur Iulian trăiește într-o cămăruță de pe dealul Montmartre. Stă acolo ca un sihastru. Aidoma sihastru lui Daniil, chincit ca un derviș în vizuina lui. Da, ca acel pustnic Daniil care i a dăruit lui vodă Ștefan nuci și poame și i-a tras o labă ca să-l facă să-și vină-n fire. Așa e și el, un sihastru darnic și arțăgos. Numai că el nu îndrăznește să-i tragă o labă lui
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
zbura ca fulgerul Înapoi afară.Toți ai castelului se obișnuiseră cu prezența ei și chiar se bucurau când o vedeau zburând ori Îi auzeau cântecul ei vesel. Într-o după-amiază ce se gândi Împăratul? Oare, ce ar fi să-i dăruiască ceva drag păsării?O colivie bătută toată cu nestemate? Nu. Văzându-se Închisă, ar muri de urât și supărare. O creangă de aur pe care să se așeze? Nu. Ea iubea crengile verzi cu umbra deasă.Se gândi Împăratul, se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
despre cărți și fântâni arteziene. Cel mai mult le placeă să se joace prin gradină, să alerge, să se Întreacă la povestit.Și fata Îi arătă ce dar frumos i-a făcut tatăl ei: globul de aur.Și Traian Îi dăruise fiului său ceva deosebit: o sabie. Nu știu cum se făcu, din glumă În glumă, din joacă În joacă, cei doi copii ajunseră să se certe(așa sunt copiii).La un moment dat , fiul lui Traian i-a spus aniversatei: Nu ești
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bine vreodată. Au jucat pe Întrecute, și privighetoarea le-a cântat până spre dimineață. Dragii mei, atunci când a Împărțit penajul tuturor păsărilor, Dumnezeu a rămas fără vopsele până să-i vină rândul privighetorii. Dar, ca să facă dreptate, ei i-a dăruit un glas minunat. PĂUNUL De când a ieșit din ou, toată lumea nu-i spunea altceva decât că este frumos. Rudele, prietenii, vecini, deci toate ouătoarele Îi lăudau frumusețea, Încât uneori păunul se plictisea În prezența lor, auzind mereu aceeași laudă. Cel
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a gândit El În fel și chip și-i era milă când se uita la floarea cea necăjită. Și pentru ca lumea s-o țină minte, Îi puse florii numele de Nu-mă-uita. Floarea acum este tare bucuroasă căci Îndrăgostiții și-o dăruiesc unul altuia și-și spun:”Nu-mă uita”! LEGENDA FOCULUI Soarele era un prinț care avea o mare herghelie de cai și se mândrea cu acest lucru. Erau caii soarelui albi ca spuma mării, cu potcoave de argint, cu coama
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Și a explodat mămăliga! Pe 21 decembrie eram în Piața Palatului. Îl vedeam la Balcon, alături de "Cabinetul 2" și de alți "siniștri", dorindu-mi ca Balconul să se prăbușească. Am fost prins în învălmășeala care a urmat și m-am dăruit evenimentelor cu toată ura, înverșunarea și tinerețea mea. Eram la Universitate, la Intercontinental, după baricadă... Când au apărut forțele de ordine n-am fugit, nu m-am ascuns. Am fost înșfăcat alături de alții, de polițiști, lovit, târât până la o dubă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care nu trebuie nimeni să uite! Am să revăd Luvrul, pe Mona Lisa, să aflu, la vârsta mea, ce impresie îmi mai face. Mai vreau să-i văd pe impresioniști, pe moderniști, să văd tabloul lui Matisse cu ia românească dăruită de Pallady, să mă plimb pe la Barbizon, pe urmele lui Grigorescu și Andreescu... Doamne, dar câte nu sunt de văzut... Apoi la Grand Palais, la Rodin și, din nou, la Brâncuși, la Centrul Pompidou... Aș mai vrea să mă plimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
bine, mi-a lăsat mesajul ametistului. Să mă bucur de viață. Așa cum i-am spus eu în Cișmigiu, când ne-am logodit și i-am dat inelul, că ametistul poartă noroc... Da, acesta era mesajul ei de dincolo. Mi-a dăruit iubirea până la moarte. Și dacă așa a fost să fie, dacă așa a vrut Dumnezeu sau ea, eu să pot trăi mai departe cu bucuria că am o familie pe care mi-am dorit-o. Și atunci am înțeles mesajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și, cu permisiunea acestora, am fost și noi prezentați "Familia mea". Parcă eram niște statui, nu ne venea a crede când am dat mâna cu ei. Am fost și noi felicitați pentru tot ce-am făcut și ce i-am dăruit "maestrului" și, emoționați, ne-am retras protocolar. Cu Mihai și Beatrice am trecut drumul la Hilton, unde Mihai reținuse o masă, pentru a sărbători cu familia. Personal stilat, lumânări, meniu ales cu grijă... La masă, bună dispoziție, ca-n familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nu știam sau nu prea aveam ce să ne spunem. Pentru mine a fost totuși ceva minunat, ca o adiere proaspătă de primăvară simțită în viața aridă și monotonă pe care o duceam. Mulțumesc pentru clipele ce mi le-ai dăruit fără să știi și fără să vrei, din care o să-mi făuresc o vreme vise. Nu credeam că te mai pot iubi cu atâta tărie și dăruire, dar asta e! După despărțirea noastră cu ani în urmă, nu doream să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
până atunci. Adevărat! Nu și le mai recunoștea. Avusese altfel de mâini. Tot dibace, dar altfel. Eu, tată, spuse Ana, mă văd atrasă de pictură, dar mi-ar place să devin și eu bijutier. Am văzut, la mama, un inel dăruit de tine cu mulți ani în urmă Era o lucrătură extrem de fină, un inel foarte frumos, la care mama ține foarte mult. Întotdeauna m-am întrebat dacă eu aș putea face așa ceva. Dacă tu m-ai îndruma... Ai putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Mușat (1375-1391) a înlesnit organizarea bisericii ortodoxe în Moldova, iar Mănăstirea Probota avea să fie printre primele, dacă nu chiar prima biserică ortodoxă din Moldova (1391). La 18 aprilie 1409, satul Heci, situat la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, era „dăruit Mănăstirii Sf. Nicolae din Poeana”, ceea ce înseamnă că satul exista la acea dată, de cel puțin trei generații (sec. al XIII-lea), după cum susține profesorul arheolog V. Chirica, în „Monografia orașului Pașcani”, 2000, pag. 24. Există un document de la 2
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
că satul exista la acea dată, de cel puțin trei generații (sec. al XIII-lea), după cum susține profesorul arheolog V. Chirica, în „Monografia orașului Pașcani”, 2000, pag. 24. Există un document de la 2 iulie 1398, când domnitorul Ștefan I Mușat, dăruiește Mănăstirii Poeana (Probota) „un sat Bodino și altul mai sus de acesta ... hotarul se începe de la Coman și până la... movila lângă drum”. După Mitropolitul Dosoftei „satul de mai sus” era Tătărușiul, iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-un document la 18 aprilie 1409, când domnitorul Alexandru cel Bun dăruiește Mănăstirii Sf. Nicolae „Balta Șomuzului, începând de la gura bălții și până la hotarul cu Hetce” (Arhivele Istorice, B.P. Hașdeu; I, part. II, pag. 12). Acest act este primul care pomenește numele satului Heci și care dovedește vârsta de 600 de ani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
două unități școlare. În școală au mai existat un atelier de tâmplărie, o bibliotecă cu 1249 de volume (în anul 1935), un punct farmaceutic, un punct de observare meteorologică, o cooperativă școlară și o pepinieră, o parte din puieți fiind dăruiți absolvenților claselor terminale și membrilor Societății Culturale. Populația școlară a cunoscut o creștere constantă, ajungându-se ca, în anul școlar 1934-1935, să se învețe în două schimburi: - dimineața clasele a VI-a și a VII-a îndrumate de învățătorul Gheorghe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În iunie se împlinesc 120 de ani de la nașterea, într-una din suburbiile Odessei, în familia unui ofițer superior de Marină, a Anei Gorenko, care va deveni foarte repede sub pseudonimul Ahmatova cea mai mare poetesă pe care Rusia a dăruit-o omenirii. Sunt prea zgârcite rândurile pe care le poate oferi această pagină pentru o cât de succintă biografie. Este vorba de un roman, asemănător prin tragismul și măreția lui cu biografiile marilor scriitori ruși, exterminați de regimul totalitar comunist
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]