8,648 matches
-
istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... Citește mai mult Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
și ... Citește mai mult Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești.Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... XXXIII. ROMĂ, LATIUM - DOUĂ ETIMOLOGII., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014. Proveniență toponimului Romă nu este pe deplin elucidata
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
serie întreagă de ideologi radicali ca Alexandru-Vaida Voievod, A. C. Cuza, Octavian Goga la început, Nichifor Crainic se lipesc de ideologia lui și o sanctifică. România Mare n-a diminuat tensiunea naționalismului, dinpotrivă a sporit-o. Acum se face apel la daci și la romani ( apar Dacia preistoriă, Getica, Blaga cu Zalmoxe etc.) Acerst tip de naționalism își află figura simbolică în Mihai Eminescu. Punctul culminant a fost când legionarii îl pune pe Eminescxu lângă Corneliu Zelea Codreanu, făcându-l profet și
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul Copt-ai grâul, frământat-ai pâine Alinat-ai, tandru, plânsetul În descântecul limbii române Nu-i în lumea ast-atâta foc Jar de maci în
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
neamul sărac, cât de tristă e țara Ciocoii cei noi se-mbuibară pe rând Din pântecul ei, i-au lăsat doar povara, Bir greu, umilință și pruncii plângând. Doamne, te rog, ocrotește-mi meleagul Țâșnească din stâncă iar spirit de daci Deschide-ne poarta, ne-arată drumeagul Căci demni am rămas, chiar de suntem săraci! SUNTEM... Suntem vremelnici pe acest pământ - Suflete caste pe altar de fluturi Sau poate frunze rătăcite-n vânt În toamnele brumate de pe ciuturi, Fulgi osteniți când
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Acasa > Versuri > Istorie > PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
prin suferință, Să izbăvim al neamului blestem. Vom aștepta... Cândva vom trece Prutul, Capul de lup pe steagul tricolor Va re-ntregi pământul vechii Dacii, Nemuritor, cu noi spre viitor. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
iubire și pentru asta viața și-au jertfit . Cu fier ei au clădit pe tare stâncă măturisirea dragostei de glie sădită-n inimi pură și adâncă , nemuritoare pentru o Românie . Privind la ea , vezi faptă și credință . Vezi moșteniri de daci păstrate-n vreme , puterea de a aduce biruință . Iar patria nu are a se teme ! Dușmanilor ! Să vă apuce frica de sacrificiul dat de neamul meu , că pe român nu-l sperie nimica avându-L aliat pe Dumnezeu . Tu ! Cruce
CRUCEA DE PE CARAIMAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370459_a_371788]
-
cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu pădure cu tot sunt averea inalienabilă și veșnică a Patriei noastre binecuvântată de Cel Care ne-a dăruit-o. La împărțitul țărilor de pe pământ, spune legenda, Dacii au făcut atâta chef, nu arseseră via, că s-au trezit abia după amiază, târziu, când toți își primiseră țara și plecaseră s-o ia în stăpânire. Când apostolul Andrei i-a spus Mântuitorului Hristos că dacoromânii sunt necăjiți tare
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
rămas din biata Pădure străbună: „...cu concursul politicienilor actuali, ni se fură bucată cu bucată. Iar lemnul se taie fără nici o socoteală, pentru ca unii să se îmbogățească prin jaf.”( Călin Kasper-De la inimă spre cer. Ed. Virtuală, Botoșani, p. 424) Dacul a fost înzestrat de Atotcreatorul să trăiască în armonie, în simbioză, în înfrățire cu întreaga Natură, cu pământ și codru cu tot. „Țăranul român, spunea marele filosof Ernest Bernea, nu se poate izola de natură. Mentalitatea și structura lui intimă
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
liniște... și nici un bai...Albastrul Terrei cel mai purDin apă i se trageReflexii calde de azurși sute de catarge...Luciri imense o îmbracăDe ape strânse în oceaneCu țărmuri multe... și o arcă...Superbă robă cu volane!... XXIX. FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC!, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015. Fă-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
sute de catarge...Luciri imense o îmbracăDe ape strânse în oceaneCu țărmuri multe... și o arcă...Superbă robă cu volane!... XXIX. FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC!, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015. Fă-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
imense o îmbracăDe ape strânse în oceaneCu țărmuri multe... și o arcă...Superbă robă cu volane!... XXIX. FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC!, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015. Fă-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund să-mi fac Pentru
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC!, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015. Fă-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund să-mi fac Pentru trup sicriu Dar cu spirit viu! 02.06.2015 ... Citește mai mult Fă-mă, Doamne, dac!Fă
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund să-mi fac Pentru trup sicriu Dar cu spirit viu! 02.06.2015 ... Citește mai mult Fă-mă, Doamne, dac!Fă-mă, Doamne, dacCu moartea să mă-mpac,Să-mi iubesc străbuniiși lupii cântând lunii!Fă-mă, Doamne, dacCa să știu să tac,Să-mi încleștez pumniiSă nu cad pradă urii!Fă-mă, Doamne, dacScut rotund să-mi facPentru trup
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
o vrea careva să-i dea o mamă de bătaie? Sau cu cine s-o fi certat, și cui i s-o fi pus capsa pe el, să-l bată? Care-o fi năcazul zăpăcitului ăsta al meu? Dar na!, dac’ o trebui să-l apăr, să mă bat pentru el, fac asta, că doar îi de-al meu, nu? Că mă bătui eu pentru Monica, până veni băiatu’ ăla cu pretenii lui, nu?’’ În timp ce gândea așa, îl privea atent pe
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
era mai tot timpul supărat pe ea și o înjura, din cauza Marioarei lui dragi. Pepsi îl privea atent și observând schimbarea prietenului său, încetă și el. - Păi ..., ce-ai acum? Până mai-nainte râdeai de te spărgeai, și-acum... - Ei, dac’ ai ști tu! Fără să-și dea seama prea mult de ce, Pepsi tăcu și-l privi în continuare câteva minute. Gândurile lui Vasile plecaseră înapoi în timp, unde se reîntâlni cu o fată frumoasă,Tanța, de care se îndrăgostise și-
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
vene urlă lupii și mă strigă străbunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Port semn de săgeată pe ramul crescut. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Din amintirea unui sfârșit și nou început. Prin vene urlă lupii și mă strigă străbunii Cetățile renasc din întuneric și din ruini Ostași cu sică de-argint răsar în aura lunii Un steag cu dragonul lup
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
Suntem apă și ram, piatră și rodnic pământ. Port semn de săgeată pe ramul crescut, Mi-e frate bun gorunul și șoimul în zbor. Renasc primăvară cu verdele falnic și crud Suntem fără moarte, copacii nu mor. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe O rugăciune crescută din florile de mai. Un clopote sună, străbunii ne dau binețe Sunt ram milenar de stejar, un cântec de nai. Din amintirea unui sfârșit și nou început, Un chip de dac nobil, încrestat
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
chip de dac nobil, încrestat cu blândețe O rugăciune crescută din florile de mai. Un clopote sună, străbunii ne dau binețe Sunt ram milenar de stejar, un cântec de nai. Din amintirea unui sfârșit și nou început, Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Port semn de săgeată pe ramul crescut Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe În catedrala cu sfinți în lumina genunii Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar Prin vene urlă lupii și mă
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
000 de ani. Acolo anumite urme fosilizate au dat posibilitatea arheologilor să descopere că acești oameni primitivi își îngropau morții în ghirlande de flori, fapt care arată că ei vedeau probabil moartea ca o ocazie de sărbătoare (vezi și exemplul dacilor !), de celebrare - ca o trecere a mortului din această lume în următoarea. Într-adevăr, morminte din cele mai timpurii civilizații de pe tot cuprinsul pământului aduc dovezi în legătură cu credința în supraviețuirea omului peste moartea trupească.” Raymond Moody a întâlnit un mare
VIAŢA NOASTRĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370542_a_371871]
-
de locuri întărite, ... am constatat că Phrateria se suprapune pe Grădiștea - Vâlcea ...”. Succesiunea scenelor de pe Columnă, ar indica faptul ca o parte din legiunile romane, spre Sarmisegetuza, ar fii trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia. Acest lucru este ilustrat de scenele 94 - 98 de pe Columna Traiană. Din păcate, Cetatea dacică de la Grădiștea, nu a reușit să atragă interesul specialiștilor, dovadă
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
elene: „Muză! Ce lui Omir odinioară / Cântași Vatrahomiomahia, / Cântă și mie, fii bunișoară, / Toate câte făcu țigănia...”. Șapte decenii mai târziu, Mihai Eminescu dedică numeroase articole celor două opere homerice - după modelul cărora a încercat să scrie o epopee despre daci și țara lor -, considerându-l pe Homer dăruit de zei, ales între aleși, capabil de transcendere a lumii: „Nu-i acea altă lume a geniului rod,/ Căreia lumea noastră e numai un izvod?/ Frumoasă, ea cuprinde pământ, ocean, cer/ În
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este cel mai vechi tip de moară apărut pe teritoriul țării noastre, răspunzând unei necesități vitale și anume asigurarea pâinii de toate zilele, contribuind la obținerea aurului și argintului de către Daci. Romanii, la ocuparea Daciei au capturat și transportat la Roma peste 150 000 kg aur și 115 000 kg argint. Apoi ei au continuat exploatarea zăcămintelor aurifere din Munții Apuseni și după ocuparea Daciei [...]» (p. 5). Apoi, fără a ni
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]