2,677 matches
-
mov și de roz, auriu sau verde, un ecleraj teatral și elegant în același timp. Nu fără maliție, criticul Bachelin sugerează și similitudinea cu lenjeria intimă "a frufruurilor multicolore, a jupoanelor elegante și a desuurilor parfumate dezvelite cu cochetărie" a damelor de consumație. Din accentele coloristice rezidă o exuberanță particulară, criticul îl acuză însă de manierism, de pastișă după decorativismul secesionist, și ezitant, de o influență münchenează, ceea ce înseamnă din nou Secession, Böcklin și peisajele filozofic-evocatoare din pictura simbolistă germană. Această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
marele magnat, actori, poeți, scriitori, artiști intrați în circuitul monden etc. În prim plan se află figurile grotești ale unor bancheri purtând melon unul dintre ei are o figură de buldog, cu trabucul înfipt între buzele cărnoase -, și a unei dame foarte corpolente. În fundal stau câteva "păsări de noapte", dame de consumație, printre care un nud întors cu spatele; femeia și-a păstrat însă ciorapii negri și pălăria. Poza aduce cu desenele lui Félicien Rops, incisive și nervoase, cu aspectul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
etc. În prim plan se află figurile grotești ale unor bancheri purtând melon unul dintre ei are o figură de buldog, cu trabucul înfipt între buzele cărnoase -, și a unei dame foarte corpolente. În fundal stau câteva "păsări de noapte", dame de consumație, printre care un nud întors cu spatele; femeia și-a păstrat însă ciorapii negri și pălăria. Poza aduce cu desenele lui Félicien Rops, incisive și nervoase, cu aspectul lor erotizat-macabru, de sarcasm blasfemic. Frivolitatea constituie libretul întâlnirilor mondene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-l exercită aceste nuduri asupra spectatorului. "Din pictura lui exhală un parfum subtil de artă, de artă rafinată. Nudurile lui te captivă, te îngenunchiă, așa cum nu te poate îngenunchia de cât frumosul ca să'l admiri"610. În Pe sofa, o "damă" îmbrăcată într-un compleu alb și cu ciorapi negri se odihnește pe sofa picior peste picior. La picioarele ei se află un evantai negru, nu doar obiect de întrebuințare mondenă, ci și un derivat al măștii. Ca și la țigăncile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Rime of the Ancient Mariner (1797) a lui Samuel Taylor Coleridge, femeia-vampir din Cristabel, The Old Woman of Berkeley (1798) a lui Robert Southey, The Vampyre (1810) a lui John Stagg, The Eve of St. Agnes, Lamia și La Belle Dame sans Merci ale lui John Keats și, evident, Carmilla lui Le Fanu, vam-pirița lesbiană, precursoare a lui Dracula. Personajul lui Oscar Wilde, Dorian Gray, și Morella și Berenice ale lui Poe sunt foarte apropiate de tipul vampirului; chiar și Frankenstein
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
spus că are, dar tatăl lui i-a ascuns, ca să nu meargă la examen. De multe ori a venit tatăl lui la școală, beat, cu biciul, să-l ducă înapoi la coada vacii. Atunci noi îl ascundeam în closetul de dame până pleca tatăl lui. A ajuns cel mai bun elev al clasei, îndeosebi la matematici și fizică, și a devenit specialist în fizică nucleară. Cum pregătiți un film? Cât și cum vă documentați? Sunt situații foarte diferite. În cazul filmelor
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
căzuseră din avioanele vrăjmașe. Dar, iată lista, cu un ultim obiect extrem de ilar: „...una plapumă de lână - lei 2500; una pereche de ghete bărbătești - 1500; un costum haine lână bărbătesc - 5000; două costume haine femeiești - 3000; una pereche pantofi de damă - 1200; cinci lăvicere de lână - 1500; două mindire de pae - 1000; două butoaie de stejar pentru murături - 800; una masă de brad - 600; un chiup mare pentru umplut borș (subl.ns.) - 40”. Prin urmare, cu tot cu chiupul pentru borș, paguba cinstitului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
3. Mark N. Franklin, "Effects of space and time on turnout in European Parliament elections", in Wouter vad der Brug et Cees van der Eijk, European elections and domestic politics. Lessons from the past and scenarios for the future, Notre Dame, University of Notre Dame Press, 2007, pp. 13-32. Mattew Gabel și Simon Hix, "Defining the EU Political Space: An Empirical Study of the European Elections Manifestos, 1979-1999", Comparative Political Studies, Vol. 35, 2002. Wojciech Gagatek (ed.), The 2009 Elections to
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Effects of space and time on turnout in European Parliament elections", in Wouter vad der Brug et Cees van der Eijk, European elections and domestic politics. Lessons from the past and scenarios for the future, Notre Dame, University of Notre Dame Press, 2007, pp. 13-32. Mattew Gabel și Simon Hix, "Defining the EU Political Space: An Empirical Study of the European Elections Manifestos, 1979-1999", Comparative Political Studies, Vol. 35, 2002. Wojciech Gagatek (ed.), The 2009 Elections to the European Parliament. Country
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
2003, pp. 191-202. Simon Hix, "What to expect in the 2009-2014 European Parliament: Return of the Grand Coalition?", European Policy Analysis, SIEPS, august 2009. Cees van der Eijk și Wouter Brug, European Elections and domestic politics, Indiana, University of Notre Dame, 2007. Liesbet Hooghe și Gary Marks, "A Postfunctionalist Theory of European Integration: From Permissive Consensus to Constraining Dissensus", în British Journal of Political Science, Vol.39, nr. 1, Ianuarie 2009, pp. 1-23. Simon Hug, "Selection effect in Roll-Call Votes", Centre
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Michael Marsh, "European Parliament Elections and Losses by Governing Parties" in Cees van der Eijk și Wouter van der Brug (ed.), European Elections and Domestic Politics: Lessons from the Past and Scenarios for the Future, South Bend: University of Notre Dame Press, 2006. Guillaume Marrel și Renaud Payre, "Des carrières au Parlement européen. Longévité des eurodéputés et institutionnalisation de l'arène parlementaire", în Politique européenne, nr. 18, 2006, pp. 69-104. Andreas Maurer, "The legislative powers and impact of the European Parliament
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Eijk, Mark Franklin (ed.), Choosing Europe? The European Electorate and National Politics in the Face of Union, University of Michigan Press, Ann Arbor, 1996. Cees van der Eijk și Wouter Brug, European Elections and domestic politics, Indiana, University of Notre Dame, 2007. Steven Van Hecke, "Democracy, Power and Europarties: plus ça change, plus ça reste la même chose", Lucrarea prezentată la conferința "Elections 2009: Challenges pour un système politique européen", Universitatea din Luxembourg 11-12 decembrie 2009. Guy van Oudenhove, The political
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
28 Mark N. Franklin, "Effects of space and time on turnout in European Parliament elections", în Wouter vad der Brug et Cees van der Eijk, European elections and domestic politics. Lessons from the past and scenarios for the future, Notre Dame, University of Notre Dame Press, 2007, p. 14 (pp. 13-32). 29 Date disponibile pe site-ul Parlamentului European, http://www.elections2009-results.eu/fr/new parliament fr.html 30 În 2007. 31 În 2007. 32 Simon Hix și Michael Marsh, "Punishment or Protest
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Effects of space and time on turnout in European Parliament elections", în Wouter vad der Brug et Cees van der Eijk, European elections and domestic politics. Lessons from the past and scenarios for the future, Notre Dame, University of Notre Dame Press, 2007, p. 14 (pp. 13-32). 29 Date disponibile pe site-ul Parlamentului European, http://www.elections2009-results.eu/fr/new parliament fr.html 30 În 2007. 31 În 2007. 32 Simon Hix și Michael Marsh, "Punishment or Protest ? Understanding European Parliament Elections
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Michael Marsh, "European Parliament Elections and Losses by Governing Parties" în Cees van der Eijk și Wouter van der Brug (ed.), European Elections and Domestic Politics: Lessons from the Past and Scenarios for the Future, South Bend: University of Notre Dame Press, 2006. 89 59% conform Eurobaromerrului din aprilie-mai 2007, www.ec.europa.eu/public opinion/archives/eb/eb67/eb67 bg nat.pdf 90 "Избори без предизборна кампания ", Сега, 11.5.2007, ("Alegeri fără campanie electorală", Sega), http://www.segabg.com/online/article.asp
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de chine, lenajuri, imprimeuri garantate la spălat, ciorapi de mătasă mată” sau „mătăsuri, țesături moderne pepita și ecoseuri, pânzeturi simple și duble”. Pentru sezonul de primăvară-vară a anului 1934, magazinul „Monna Lisa” punea în vânzare „asortimente bogate în stofe de damă, pentru pardesie, tailleur-uri, rochii, în cele mai variate și moderne țesături”, precum și mătăsuri „ultima creație”. Haine de gata, cizmulițe pentru doamne și domișoare, șoșoni și galoși marca Cislaved puteau fi procurate de la magazinul „Ruleta de Aur”, patronat de H. Guttman
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de lumină, raze ultraviolete -, tratamente de îngrijire și văpsire a părului, machiaj special pentru baluri și alte noutăți cosmetice din capitala europeană a rafinamentului și bunuluigust. Un alt salon de coafură era Pompeia. Aici era angajat un „bun coafeur de dame”, din Budapesta, „specialist în cele mai noi coafuri din străinătate, precum și în ondulațiuni cu apă și vopsitul părului”, în vreme ce frizeria Lux avea angajată, începând cu anul 1930, o „coafeuză din Drezda, specializată în ondulațiuni cu apă și ondulațiuni perfecte cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
femenine”, evident, n.a.), a fost realizat, elevii săraci au fost ajutați cu 44 perechi pantaloni, care s’au comandat la un meseriaș (tot evreu, desigur, n.a.)”. Autorul raportului n-a uitat să scrie că în urma unui ceai dansant organizat de damele din secție „femenină” la data de 8 martie 1947 (Ziua femeii), „...a rezultat suma de 8.175.000 de lei (puternic devalorizați!, n.a.)”. Chiar și așa, spunem noi acum, măcar a contat intenția și în final, scopul: ajutorarea propriilor comunitari
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai probabil fusese vorba despre o familie întreagă!), Anastasia Martinova, Ciobanu Vladimir, Statchievici Iosif, Nicolaide Olga, soții Mihail și Maria Verniogora, ș.a. Prefectura județului Dâmbovița, stătea mult mai prost la capitolul „fugiți cu tot cu bani, bocanci, cămăși, ghete și pantofi de damă”, dispărând nu mai puțin de 98 de „vajnici” și „mândri” cetățeni sovietici: soții Mihail și Nina Kukilin, Arnaliuc Timofei, Cuzmin Andrei, Cuzmin Maria, soții Gheorghe și Zenovia Ira, soții Ion și Eugenia Damian, soții Gheorghe și Valeria Chiriac, Cipipenco Teodor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cele mai recente dezbateri filosofice și științifice, avid de cunoaștere, Titu Maiorescu trebuie să fi suferit un adevărat șoc la întâlnirea cu reala stare culturală a așa-zisei intelectualități ieșene. Căci intelectualității, fie ea alcătuită la un moment dat din "dame amabile și gentile" sau din elevi emoționați precum George Panu, i se adresa tânărul prelector, în încercarea sa de a "povesti" celor din sală lucrurile nemaiauzite pe care, la rândul său, le auzise în străinătate. Iată de ce, prelecțiunile populare au
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
XIX: Deși prelecțiunile aceste erau numite populare, ele n-aveau nimic popular, nici ca subiect, nici ca expunere, nici ca public. Ele erau frecventate de tot ce societatea ieșeană avea mai ales și mai distins; jumătatea sălei era ocupată de damele cele mai elegante, restul din personagiile principale; prințul bezedea Grigore Sturdza se așeza în fața oratorului, stând foarte des în picioare [...] Ca public, pe lângă cel arătat mai sus, restul era format din profesori, preoți, elevi de la universitate și de la liceu"4
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
lei pe lună". Atenția pe care Caragiale o acordă reacției de răspuns la opiniile despre propria operă e vizibilă și în cazul farsei D-ale carnavalului, citită în casa lui C. Nottara, autorul întrerupînd lectura pentru a apostrofa sever o... damă: "Nu permit manifestații d-astea anti-comice nici chiar reginei Elisabeta care totuși are scuze că nu este obișnuită cu quiproquourile limbei românești. Dar noi mitocnii get-beget știm să învîrtim limba noastră în orice fel voim." În 1864, Caragiale se adresa
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și plăceri", fapt pentru care caută parale, sfătuindu-și prietenul asupra mijloacelor verificate în capitala valahă "Găsește pe cineva să-l tapezi", căci "adevărata filozofie e asta, banul"; în Țara Românească totul i se pare mizerabil pe motive foarte întemeiate: "damele fine sînt inaccesibile" și "mă așteaptă examenul de drept"; fiind la vîrsta marilor hotărîri ia așadar "o decizie irevocabilă: nu mai dau examenul" deoarece "nu sînt sclavul Universității"; eliberarea din sclavia almei mater nu îi îmbunătățește însă situația căci "Bucureștii
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de vitalitate, însă în schița O conferință (1909) o regăsim într-o altă postură: este prezidenta Societății Protectoare a Muzelor Daco-Romane, a devenit venerabila madam Trahanache, trăiește mai mult la Paris, și în afară de asta este [...] ramolisită. Pentru postura ei de damă bună mai sugestivă ar fi raportarea la un Jupiter în fustă (Joe > Joițica), stăpînă într-un Olimp caricatural, balcanic și dîmbovițean, plasată ea însăși în postura inferiorității ce nu are acces la bios viața superioară. Selectez și trei nume din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
anumite segmente, naratorul (Mateiu) și Gore Pirgu (Ion Luca) alcătuiesc familii spirituale. La 16 ani, Mateiu observă cu răutatea (încă) infantilă că o fată tînără e "urâtă ca o focă" iar alta e categorisită "jidoafcă infectă"; anul următor visează la "dame fine" și e hotărît să-i propună unei domnișoare "o întrevedere diplomatică unde să discutăm chestiunea copulațiunei" și îi recomandă amicului din Paris să frecventeze muzeele pentru că acestea nu sunt decît "niște case de rendez-vous patronate de stat". Îi urează
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]