5,739 matches
-
profesorul Armand Negrea. Deprimat și cu inima frântă, am decis să iau în considerare propunerea administrației Universității de a mă înscrie la Institutul de Chimie Alimentară, iar când am venit să întreb dacă sunt într-adevăr dispuși să mă primească, decanul mi-a răspuns afimativ. Am pentru tine loc la secția de morărit" a spus; "Morărit?", am repetat șovăind și, citind pe fața interlocutorului meu că într-adevăr aceasta era propunerea lui, am zis: Nu, nu vă mulțumesc! Sunt dispus să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
au lucrat în domeniul silviculturii. Am lăsat la urmă, pe cei care și-au dedicat timpul și munca în cadrul universităților, transmițând cunoștințele lor generațiilor de studenți, continuând astfel ciclul început de către predecesorii lor. Loghin Octavian, jurist, profesor doctor, a fost decanul Facultății de Drept, apoi prorectorul Universității A.I.Cuza din Iași, autorul multor cărți de specialitate și a multor poezii cu o încărcătură romantică deosebită, insă nepublicate. Sorea Niculai, pe lângă realizările din domeniul energetic a fost conferențiar dr.ing. la Facultatea de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
decanat. La vremea aceea, această funcție era ocupată de domnul profesor doctor Ioan Donisă cu care făcusem cursuri în anul II și III de facultate. Nu cred că am așteptat un minut în anticameră, pentru că a ieșit din birou domnul decan și mi s-a adresat direct: - Știi pentru ce ai fost chemată la decanat ? Firesc c-am răspuns în consonanță cu ceea ce gândeam: - Tovarășe decan, am solicitat zilele trecute, eliberarea provizorie a certificatului de naștere, fiindu-mi necesar pentru stabilirea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Nu cred că am așteptat un minut în anticameră, pentru că a ieșit din birou domnul decan și mi s-a adresat direct: - Știi pentru ce ai fost chemată la decanat ? Firesc c-am răspuns în consonanță cu ceea ce gândeam: - Tovarășe decan, am solicitat zilele trecute, eliberarea provizorie a certificatului de naștere, fiindu-mi necesar pentru stabilirea succesiunii în familie. - Așa este, însă altul este motivul prezenței tale aici. Mă uitam nedumerită, ușor confuză și-mi era teamă să nu se fi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de față la această parte a comemorării: Autoritățile, armata cu muzica militară, cetățenii botoșăneni și școlile de prin locurile megieșe. III. După amiază la orele 18, se va da la Teatrul "Eminescu" un MARE FESTIVAL. a. Dl. Const. I. Mighiu, decanul baroului, va vorbi despre: Fondul optimist al poeziei lui Mihai Eminescu. b. Elevii și elevele Școlilor secundare din Botoșani, membrii Ateneului popular Sf. Nicolae și ostașii Reg. 37 infanterie vor recita și vor cânta bucăți din Opera Marelui poet. Între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Nichita și ne-am gândit să o și spunem", declară verde-n față Editorialul suplimentului. Obișnuitele precizări biografice din deschidere aduc informații noi, unele de-a dreptul spectaculoase. N-am știut, de pildă, că bunicul poetului a fost general rus, decanul Facultății de științe a Academiei Militare Imperiale. Cititorii în stele (iar Nichita a fost stea...) ar putea conferi amănuntului oarece relevanță: poate va fi determinat picătura de sânge slav parte din generozitatea stănesciană atribuită prin tradiție popoarelor stepelor. Parcă spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să vâslească împotriva curentului (adevărat, și vremurile se mai schimbaseră). Filiala Academiei (sub semnătura lui Cristofor Simionescu) îl consideră "un om de știință de mare valoare", Universitatea, la fel ("om de știință în adevăratul înțeles al cuvântului"), Facultatea de Filologie (decan. G. Istrate) subscriind ("unul dintre cei mai valoroși specialiști"). Ba chiar și organele locale de partid (prim-secretar, Miu Dobrescu) nu se sfiesc să-l catalogheze drept "valoros om de știință". Acest ultim referat conține și o mică minciună... bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
i-l adusesem. Am încuiat și am plecat spre casă, întrebându-mă: "oare aceasta e ultima oară când mai trec pragul acestei instituții, în care-mi făuream atâtea vise?" Când coboram treptele de la ieșirea din Institut, m-am întâlnit cu decanul, Gheorghe Tincu omul care-mi fusese diriginte la Liceul "Nicu Gane" din Fălticeni, omul adus aici de la Inspectoratul Școlar și care mă prezentase rectorului Constantin Corduneanu, în 1967, la venirea mea în Institut, asigurându-l că sunt "un tânăr, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
muzeului a fost prefațat de un ansamblu de acțiuni importante. În 1967, a fost adus de la Râmnicu Vâlcea și creat la Secția Memoriale: Fondul documentar "Octavia Leca Morariu". Era vorba de averea culturală a familiei universitarului Alexandru Leca Morariu fost decan al Facultății de Litere din Cernăuți, eminescolog, istoric și critic literar, muzicolog, redactor șef al unor publicații de mare rezonanță, între care "Buletinul Mihai Eminescu", revistele "Făt-Frumos", "Fond și Formă", autor al mai multor cărți și deținător al câtorva premii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lună și se interesa de "fostul pușcăriaș" de "indezirabilul" Eugen Dimitriu pentru care, câțiva muzeografi erau solicitați și chemați în "calitatea" lor de informatori secreți, să dea note scrise periodice. Am fost unul dintre cei care, alături de directorul muzeului, fostul decan al Facultății de Istorie-Geografie, Octav Monoranu, și președintele Comitetului de Cultură și Educație Socialistă, Alexandru Toma, am încercat și cred, în cea mai mare parte, am și reușit împreună, cu autoritatea pe care-o aveam, să-l apărăm pe bădia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
275. În capulu fie-carii facultăți va fi unu decanu; profesorii facultății împreună cu decanu, voru formă consiliulu facultăți. 276. În capulu fie-carii universități va fi unu rectoru care împreună, cu toți profesorii facultatiloru acelei universități voru formă consiliulu universitaru. amp; I Decanii și consiliele facultatiloru 277. Profesorii fie-carii facultăți voru alege dintre dînșii unu decanu, care se va întări de Domnu după recomandarea ministrului. Decanulu va fi alesu pe trei ani și va fi reeligibile. Elu va ave etatea celu putinu de
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Elu va ave etatea celu putinu de treideci ani și nu se va pute alege de catu dintre profesorii numiți definitivu. 278. Decanulu represinta facultatea, are administrațiunea morale și materiale, preveghiaza esacta aplicare a legiloru și regulamenteloru facultății. 279. Funcțiunea decanului este onorifica. 280. Decanulu are inspecțiunea cancelariei facultății, reguleza esaminele scolariloru, numesce comisiunile esaminatore pentru școlari, ține corespondința cu autoritățile superiori. 281. Decanulu convoca și presideza adunările consiliului facultății. 282. În lipsă decanului celu mai vechiu dintre profesori 'i va
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
a legiloru și regulamenteloru facultății. 279. Funcțiunea decanului este onorifica. 280. Decanulu are inspecțiunea cancelariei facultății, reguleza esaminele scolariloru, numesce comisiunile esaminatore pentru școlari, ține corespondința cu autoritățile superiori. 281. Decanulu convoca și presideza adunările consiliului facultății. 282. În lipsă decanului celu mai vechiu dintre profesori 'i va ținea loculu. 283. Decanulu va reporta ministrului seu rectorelui academiei, despre ori-ce neregularități, negligente sau abateri din partea vre-unui profesore alu facultății. Ellu va ave dreptulu de a face observațiuni profesoriloru abătuți seu negligenti
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
inspecta fie-care facultate, de a asiste la cursuri, de a face observări profesoriloru și decaniloru, de a se informa despre studie și despre progresulu studentiloru, si de a informa la casu de trebuința pe ministru despre ori-ce abateri sau neregularități. Decanii voru respunde la ori-ce informațiuni se voru cere de rectore, verbale sau în scrisu. 296. Rectorele are dreptulu de a pune consiliului fie-carii facultăți, sau consiliului universității ori-ce questiuni, cari intereseza o facultate în specie sau universitatea în genere. 297
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
universității. 299. Elu va sve ori-ce alte atribuțiuni disciplinarie și de administrațiune cari i se voru da prin legi și regulamente. 300. Rectorele convoca consiliulu universitaru și'lu presideza. 301. Candu rectorele va lipsi, celu mai vechiu în funcțiune dintre decani 'i va ține loculu. 302. Corpulu universității este representatu: prin decanii facultatiloru împreună cu rectorele, ca consiliu speciale; prin toți profesorii facultatiloru, ca consiliu generale sau universitariu. În consiliulu generale voru lua parte numai profesorii titulari numiți definitivu, era profesorii numiți
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
administrațiune cari i se voru da prin legi și regulamente. 300. Rectorele convoca consiliulu universitaru și'lu presideza. 301. Candu rectorele va lipsi, celu mai vechiu în funcțiune dintre decani 'i va ține loculu. 302. Corpulu universității este representatu: prin decanii facultatiloru împreună cu rectorele, ca consiliu speciale; prin toți profesorii facultatiloru, ca consiliu generale sau universitariu. În consiliulu generale voru lua parte numai profesorii titulari numiți definitivu, era profesorii numiți provisoriu vor ave voce consultativă. 303. Consiliulu speciale se va aduna
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
cele doue reporturi, împreună cu observațiunile ce aru ave a face elu însuși. Capitolul 2 Despre numirea personalelui Instrucțiunii publice Secțiunea I Personalului Adiministratiunii speciali 352. Revisorii și sub-revisorii, directorii de scole secundarie, directricile de scole de fete, provisorii de internate, decanii facultăților, rectorii universităților și toți cei însărcinați cu administrațiunea școlăria, se vor numi sau se vor confirma de Domnu după recomendatiunea Ministrului. 353. Ei vor trebui să fie Români, născuți sau naturalisati, și deosebit, să întrunească și calitățile cerute prin
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
scole, cari au etatea de douedeci și unu ani pentru scolele primărie, de douedeci și cinci ani pentru scolele secundarie. 362. Provisorii de internate nu vor pute să cumuleze cu acestă funcțiune nici o altă funcțiune administrativă în sfera instrucțiunii. 363. Decanii facultăților și rectorii universităților se vor supune la Domnu de către Ministrul Instrucțiunii, după ce vor fi fost aleși de corpurile respective, conformu art 277 și 292. Secțiunea ÎI Despre personalul invetator 364. Numirea definitivă a invetatorilvr satesci se va face prin
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
pentru cea de dincolo de Milcovu, de litere și de sciinte, si doui sau trei membri, după trebuința spre completarea numerului de șepte, delegați din partea primăriei locali din sînul seu, sau dintre particulari numiți de ministru. 5) Pentru profesorii de Facultăți, decanul și patru profesori și facultății acelei sciinte, luați prin sorți, pentru Bucuresci de la facultatea din Iași, si pentru Iași de la cea din Bucuresci, doui membri din consiliul de Statu din secțiunea corespundetoria acelei facultăți, doui membri aleși, după natură facultății
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
politici și asimilații acestora, după caz; o) guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de bancă și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar; ... p) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Române; ... r) rectorul, prorectorii, secretarul științific al senatului universitar, decanii, prodecanii, secretarii științifici de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private; ... s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean, director de liceu ori de grup școlar, precum și director în
LEGE nr. 187 din 7 decembrie 1999 (*actualizata*) privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea politiei politice comuniste**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126257_a_127586]
-
de baza sau cu post rezervat, titularizate în învățământul superior conform normelor legale, iar dintre acestea cel puțin 20% să fie profesori universitari și conferențiari universitari. ... (5) Pentru obținerea acreditării personalul de conducere al instituției de învățământ superior (rector, prorector, decan, prodecan), precum și șefii de catedra trebuie să fie cadre didactice cu norma de baza în instituție și să aibă gradul de profesor universitar sau conferențiar universitar titular. Articolul 20 (1) Pentru obținerea autorizației de funcționare provizorie și pentru acreditare planurile
LEGE nr. 88 din 17 decembrie 1993 *** Republicat privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125878_a_127207]
-
Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani. ... (2) Organele alese, cu excepția rectorului, se confirmă de către senatul universitar. Rectorul se alege de către senat și se confirmă prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului. O persoană nu poate ocupa funcția de decan sau de rector mai mult de două mandate succesive complete. Rectorul poate fi revocat din funcție de către senatul universitar prin aceeași procedură folosită la numire. ... -------------- Alin. (2) al art. 93 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
296 din 14 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 789 din 25 noiembrie 2008. Articolul 146 (1) Instituțiile de învățământ superior sunt conduse de senate, iar facultățile și departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate de rectori, consiliile facultăților, de decani, iar consiliile departamentelor, de directori. Hotărârile senatelor, ale consiliilor facultăților și ale departamentelor se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, dacă numărul lor reprezintă cel puțin două treimi din totalul membrilor. ... (2) Instituțiile de învățământ superior pot înființa funcția de
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
României, Partea I, nr. 348 din 24 decembrie 1996. Articolul 3 Până la numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, care, potrivit legii, va fi și directorul general al societății, atribuțiile consiliului de administrație vor fi îndeplinite de către decanul de varsta al consiliului de administrație nou-ales, iar atribuțiile directorului general vor fi îndeplinite de către unul dintre directorii generali adjuncți, desemnat de consiliul de administrație. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ANDREI IOAN CHILIMAN p. PREȘEDINTELE SENATULUI CRISTIAN SORIN DUMITRESCU Anexă 1
HOTĂRÂRE nr. 32 din 8 iulie 1998 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121247_a_122576]
-
de baza sau cu post rezervat, titularizate în învățământul superior după normele legale, iar dintre acestea, cel puțin 20% să fie profesori universitari și conferențiari universitari. ... (5) Pentru obținerea acreditării personalul de conducere al instituției de învățământ superior (rector, prorector, decan, prodecan), precum și șefii de catedra trebuie să fie cadre didactice cu norma de baza în instituție și să aibă gradul de profesor universitar sau conferențiar universitar titular." ... 18. La articolul 21, alineatul (1) va avea următorul cuprins: "Art. 21. - (1
LEGE nr. 144 din 27 iulie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124943_a_126272]