10,827 matches
-
aproximativ 25% (EAD diminuat). Articol 3b Nume Elaborarea prognozelor - platforme, modele, sisteme de suport decizional, interfețe (inclusiv componente hardware și software) - componentă a proiectului WATMAN II Cod M41-RO44 Obiectiv Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II. Descriere funcțională · Platforma Națională de Prognoză Hidrologică (P.N.P.H.) care urmează
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
sensibilitate, evaluare a performanței). - conectarea prognozei cu hărțile de impact: ar trebui să existe proceduri și o funcționalitate pentru a efectua monitorizarea și evaluarea evenimentului de inundație (este, de asemenea, Articol 3b Nume Elaborarea prognozelor - platforme, modele, sisteme de suport decizional, interfețe (inclusiv componente hardware și software) - componentă a proiectului WATMAN II Cod M41-RO44 Beneficii legată de măsura 3a și 4b). Trebuie definite locațiile de ieșire, precum și pragurile aferente pentru avertizări. Toate acestea ar trebui incluse în sistem. - PNPH ar
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
datele privind situația și evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, se sintetizează măsurile întreprinse și se dispun măsurile necesare pentru diminuarea efectelelor negative a evenimentelor înregistrate. · Serviciul Dispecerat asigură, prin tehnica din dotare, fluxul informațional operativ decizional, colectarea informațiilor, validarea și centralizarea acestora, ce caracterizează starea Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, răspunde de informarea zilnică și operativă a conducerii Administrației Naționale „Apele Române”- A.B.A. - S.G.A./S.H.I. și a autorităților publice centrale și locale și dispune măsurile necesare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Național de Gospodărire a Apelor, răspunde de informarea zilnică și operativă a conducerii Administrației Naționale „Apele Române”- A.B.A. - S.G.A./S.H.I. și a autorităților publice centrale și locale și dispune măsurile necesare pentru diminuarea efectelelor negative a evenimentelor înregistrate. · Pentru un proces decizional îmbunătățit în situații de urgență, se impune asigurarea necesarului de personal specalizat conform cerințelor structurii organizatorice în care va activa, dotarea cu echipamente performante a serviciilor operative dar și pregătirea continuă a personalului existent. · Serviciile Situații de Urgență, Dispeceratele existente
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
deficitului de personal. - Revizuirea legislației în vederea reglementării activității desfășurate de personalul operativ din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”. Beneficii · Creșterea capacității serviciilor situații de urgență, dispecerate și a echipelor de intervenție conduce la un management al riscului la inundații decizional operativ și eficient, asigură un răspuns eficient din partea formațiilor de intervenție operative din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”și a Unităților operative specializate din cadrul IGSU. · Pregătirea permanentă a personalului operativ pentru intervenții în situații de urgență conduce la reducerea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
fie implementat de ANAR pentru modernizarea comunicațiilor pentru situațiile de urgență, ca back-up la vechiul sistem de radiocomunicații. Redundanța comunicării este esențială pentru a se asigura că, în timpul evenimentelor de inundație, datele în timp real ajung la autoritățile decizionale, astfel încât să poată fi luată o decizie informată asupra riscurilor. În plus, este esențial să existe canale de comunicare robuste și fiabile pentru ca autoritățile să coordoneze răspunsul la evenimentul de inundație. În prezent, principiul redundanței nu este acoperit
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
alertă. În ceea ce privește starea de alertă, potrivit Legii nr. 55/2020, aceasta este declarată și prelungită de Guvern, iar în cazul stării de urgență și al stării de asediu, potrivit art. 93 din Constituție, Președintele și Parlamentul au rolul decizional. Din cauza instituirii acestui regim distinct al stării de alertă, în care Guvernului îi revine puterea de a o declara și prelungi, Parlamentul nu poate controla modul de exercitare a acestei puteri, fiind blocat de principiul separației puterilor în stat
DECIZIA nr. 551 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299037]
-
8.06.2023 cu privire la aprobarea ajutoarelor de stat individuale pentru proiectul important de interes european comun în domeniul microelectronicii și al tehnologiilor comunicațiilor; ... 16. studiu de fezabilitate - evaluarea și analiza potențialului unui proiect care urmărește să vină în sprijinul procesului decizional evidențiind în mod obiectiv și rațional punctele forte și punctele slabe ale acestuia, oportunitățile și amenințările, și identificând resursele necesare pentru punerea în practică și, în ultimă instanță, perspectivele de succes ale acestuia; ... 17. subproiect - setul de activități dezvoltate de
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 26 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296605]
-
119/1999 republicată privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv; ... – Ordinul MFP nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale; ... – Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică; ... – Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice; ... – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015
METODOLOGIE din 26 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296324]
-
mod nediscriminatoriu a criteriilor de evaluare și selecție, astfel încât orice solicitant să aibă șanse egale; ... – Neretroactivitatea - respectiv excluderea posibilității destinării fondurilor unei activități a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii acordului de parteneriat; ... – Transparența decizională - respectiv, punerea la dispoziție publicului a tuturor informațiilor referitoare la atribuirea finanțărilor; ... – Contribuție proprie - contribuția din partea solicitantului/partenerului de minimum 10% din valoarea totală a finanțării acordate de către SGG; ... – Confidențialitatea - respectiv păstrarea datelor cu caracter personal și a altor
METODOLOGIE din 26 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296324]
-
prezentului acord și al fiecărui acord de finanțare sau în legătură cu acestea, fără a aduce atingere sau a limita drepturile BEI în temeiul prezentului acord și al modificărilor sale. ... ... 6.9. În cazul în care Comitetul de investiții are competențe decizionale la propunerea BEI, Comitetul de investiții are doar competența de a aproba sau de a respinge propuneri sau recomandări în întregime (și nu parțial) și nu are competența de a modifica astfel de propuneri sau recomandări, cu excepția cazului în
ACORD DE FINANȚARE din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296747]
-
din 20 octombrie 2017). După primirea raportului comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, Camera Deputaților a adoptat propunerea legislativă în data de 11 decembrie 2017, iar Senatul (Cameră decizională) la data de 19 decembrie 2017. În anexa nr. 1 - Amendamente admise a raportului Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, la nr. crt. 170, pct. 68 - antet de
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
informații ale Comitetului și, în acest sens, reamintește Comitetului că președintele său, acționând în calitatea sa de președinte, poate prezenta nume pentru a fi eliminate de pe Lista de sancțiuni ISIL (Da’esh) și Al-Qaida, după caz, și sub rezerva procedurilor decizionale normale ale Comitetului; ... Coordonare și informare 96. îndrumă Comitetul să continue cooperarea cu alte Comitete pentru sancțiuni relevante ale Consiliului de Securitate, în special cu cele instituite în temeiul Rezoluțiilor 1533 (2004) și 1988 (2011), 1970 (2011) și 2140 (2014
REZOLUȚIE nr. 2734(2024) din 10 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299338]
-
ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, fiind adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. ... 6. Autoarea sesizării prezintă cuprinsul formelor adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și arată că, din examinarea comparativă a formei adoptate de Senat și a celei adoptate de Camera Deputaților, rezultă că, pe de o parte, există o configurație
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
autoarea sesizării consideră că textul legii în forma adoptată de Camera Deputaților se configurează într-o schimbare de esență, care se îndepărtează în mod fundamental atât de voința inițiatorului, cât și de cea Senatului, câtă vreme modificările aduse de Camera decizională nu au fost avute în vedere și dezbătute de Senat. Totodată, amendamentele valorificate în forma legii adoptată de Camera Deputaților determină o modificare majoră de conținut față de forma adoptată de Camera de reflecție. Faptul că nici Senatul, nici Camera
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
urgență a Guvernului nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ci și de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Prin urmare, modificările realizate de Camera decizională, sub aspect cantitativ și calitativ, contravin exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și de art. 75 din Constituție, aspect ce atrage neconstituționalitatea legii criticate. ... 9. În susținerea criticilor de neconstituționalitate raportate la principiul bicameralismului sunt invocate aspecte
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
administrativ. Din analiza acestor argumente și a conținutului reglementării rezultă cu evidență că aspectele invocate privesc oportunitatea soluțiilor normative, nicidecum vreo situație extraordinară sau o urgență a reglementării. Deși se invocă în preambul faptul că urgența constă în „îngreunarea procesului decizional și derulării procedurilor necesare implementării unor proiecte de interes public“ în contextul nerezolvării problematicii semnalate la nivelul reglementării, cu impact asupra administrației publice, în realitate, scopul emiterii ordonanței de urgență presupune elemente clare de oportunitate, incompatibile cu prevederile art. 115
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
că modificările și completările aduse de Camera Deputaților nu se circumscriu criteriilor esențiale stabilite de Curtea Constituțională pentru determinarea cazurilor în care, prin procedura legislativă derulată, se încalcă principiul bicameralismului. Intervențiile legislative realizate sub forma amendamentelor admise la nivelul Camerei decizionale nu reprezintă soluții normative care, sub aspectul fondului reglementării, se îndepărtează considerabil de conceptele statuate de către Senat ori de forma avută în vedere de către inițiatorul proiectului de lege, nefiind de natură să aducă deosebiri majore de conținut față
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
în cadrul acesteia, ceea ce nu poate echivala cu modificarea obiectului de reglementare, completarea vizând același act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. ... 22. Referitor la procedura legislativă desfășurată în cadrul Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se arată că Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege la data de 22 octombrie 2024. Aceste modificări și completări au privit modificarea aceluiași act normativ întocmai ca inițiatorul, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
cauză, Curtea constată că în data de 23 septembrie 2024 legea supusă controlului a fost adoptată, în procedură de urgență, de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. În data de 22 octombrie 2024, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, ca lege organică, legea supusă controlului de constituționalitate. În data de 28 octombrie 2024, legea a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților și la cel al Senatului, pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la neconstituționalitatea
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
61 alin. (2) și cu art. 75 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că acestea vizează, în esență, neconstituționalitatea extrinsecă a legii, care, în opinia autoarei obiecției, încalcă principiul bicameralismului, deoarece legea adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, are un conținut complet diferit față de cea care a fost adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, îndepărtându-se, totodată, de la scopul avut în vedere de inițiatori, constând în principal în modificarea unor dispoziții din Codul administrativ privind
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
legislativ, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, printr-un articol unic cuprinzând 3 puncte, proiectul de lege privind aprobarea cu modificări și completări a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024, iar Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, pe lângă aprobarea ordonanței de urgență antereferite, prin articolul unic a completat proiectul de lege cu norme noi referitoare la modificarea și completarea Codului administrativ, evidențiate prin articolul unic al legii la pct. 2, care cuprinde 33 de subpuncte, și
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
cuprinde 33 de subpuncte, și la pct. 3, care operează modificări asupra anexei nr. 5 la Codul administrativ referitoare la Lista cuprinzând funcțiile publice. ... 41. Examinând derularea procedurii legislative vizând legea supusă controlului de constituționalitate, Curtea observă că, în Camera decizională, după parcurgerea procedurii de avizare, prin intermediul unor amendamente, propuse prin raportul comun întocmit de Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, însușite de Plenul Camerei Deputaților cu ocazia dezbaterii și votului asupra
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie calitatea de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția obligativității sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, în consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării (a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]