6,303 matches
-
mondială. Când Nobunaga îi ceruse să ilustreze paravanele din Azuchi, se prefăcuse bolnav și refuzase. La urma urmei, fusese vasal al clanului Saito, pe care Nobunaga îl distrusese. Era ușor de înțeles că Yusho se simțea prea mândru pentru a decora locuința lui Nobunaga cu propria sa pensulă. Expresia „moale pe dinafară, tare pe dinăuntru“ i se aplica foarte bine caracterului lui Yusho. Yusho nu putea avea încredere în logica după care trăia Mitsuhide. Dacă Mitsuhide avea o scăpare, fie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
s-ar fi putut să existe condiții mai diferite decât acelea din apus. În Luna a Cincea, pe când Hideyoshi și oamenii săi trudiseră zi și noapte în mocirlă pentru a-și desăvârși atacul asupra Castelului Takamatsu, străzile din Azuchi erau decorate cu podoabe, iar în oraș domnea o asemenea animație, încât ai fi zis că locuitorii săi ar fi sărbătorit Anul Nou și Sărbătoarea Solstițiului de Vară în același timp. Nobunaga se pregătea să primească un oaspete însemnat. Dar cine, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Părea al unui oblon de fereastră care se deschidea repede. Crezând că era Nobunaga, se opriră, privind spre dormitorul întunecat. Singura persoană din cameră, însă, era o femeie îmbrăcată într-un kimono subțire, cu modele mari, și o manta lungă, decorată cu brazi și flori de cireș. Părul lung și negru atârna pe jos. Pe măsură ce obloanele erau deschise, prin fereastră se vedea un cer matinal de culoarea campanelelor, aproape ca un decupaj din hârtie. Briza care adia înăuntru fremăta prin părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Școlii Normale din Bârlad trece direct în viața de militar, făcându-și cu prisosință datoria patriotică în vara fierbinte a anului 1917 la Mărășești. Ca proaspăt plutonier T.R., luptă curajos cu subunitatea sa, redresând o situație critică a regimentului, este decorat pentru merite excepționale pe câmpul de luptă, cu o decorație care, dacă ar fi fost ofițer, era echivalentă cu ordinul „Mihai Viteazul”. După război, cu dragoste mistuitoare de adevărat luminător al satului, lucrează cu pasiune pe ogorul școlii din Priponești
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și deasupra, o sală boltită pentru pușcași. Laturile de est și de vest ale turnului sunt încadrate în zidul incintei, iar laturile de nord și sud au câte doi contraforți, care au mai mult rol decorativ. Bolțarii arcurilor turnului sunt decorați cu rozete pătrate. Arhitectura turnului Cetățuiei este asemănătoare turnului Goliei. Partea sudică a zidului a fost flancată la colțuri de două turnuri; se păstrează doar turnul din colțul sud-estic, fiindcă cel din colțul vestic s-a prăbușit odată cu zidul. Construcția
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
altar, naos, pronaos și pridvor. Apar și elemente noi cum ar fi arcadele sprijinite pe coloane puternice, cu capitele, care despart naosul de pronaos. Boltirea pronaosului este similară cu a naosului, iar nervurile care susțin bolțile și arcurile dublouri sunt decorate cu torsade în formă de frânghie pe care sunt aplicate rozete rotunde sau pătrate, cu decorații geometrice sau vegetale de tip baroc. Planul acestei ctitorii este treflat, cu abside semicirculare în interior și poligonale în exterior. Cele două intrări în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
împrumut au apărut în acest secol în arhitectura din Moldova, fiecare monument nu are echivalent în altă parte a lumii, fiecare are o prelucrare autentică, de neconfundat. La Cetățuia, intrarea principală care străpunge peretele ce desparte pridvorul de pronaos este decorat cu un chenar format din muluri și caneluri. Mulurile din interior ca și cele de la ușile exterioare se termină în arc frânt ale cărui capete se întretaie. Chenarul intrării principale a fost modificat la începutul secolului al XIX-lea. Intrarea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a patru arcuri diagonale, înscrise în acest plan circular se trece la un pătrat în care se înscrie ultimul cerc. Bolta cu tamburul cilindric în interior se înalță pe ultimele patru arcuri. Sub primele două ferestre sunt plasate nișele sepulcrale decorate în interior și la suprafață cu brâul torsadă obișnuit. Original pentru Moldova este gropnița care a fost inaugurată la Putna. Din camere separate ele au devenit nișe în zidul bisericii. Nișa sepulcrală sudică decorată cu brâu torsadă Nișa sepulcrală nordică
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
două ferestre sunt plasate nișele sepulcrale decorate în interior și la suprafață cu brâul torsadă obișnuit. Original pentru Moldova este gropnița care a fost inaugurată la Putna. Din camere separate ele au devenit nișe în zidul bisericii. Nișa sepulcrală sudică decorată cu brâu torsadă Nișa sepulcrală nordică Naosul are tot formă dreptunghiulară cu șase ferestre evazate spre interior și cu două abside boltite semisferic. La naos avem sistemul de boltire amintit, cu deosebirea că aici arcurile de piatră în torsadă, care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu deosebirea că aici arcurile de piatră în torsadă, care susțin întregul sistem de bolți, nu se sprijină pe piedestale, ci pe console de piatră.Turla de pe naos are un diametru mai mare decât cea de pe pronaos. Absida altarului este decorată cu brâul torsadă, proscomidiarul și diaconiconul sunt luminate de ferestre mici tăiate în grosimea pereților de nord și de sud-est. Sub Sfânta Masă din altar se află o tainiță spațioasă cu pereți din piatră, cu arcuri de descărcare și consolidare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
încadrate de baghete încrucișate deasupra, cele perpendiculare, jos se sprijină pe rozete pătrate, diferite ca elemente decorative, de la o fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine. Ambele turle au câte o bază pătrată, decorate cu un rând de firide oarbe și cealaltă stelată. Forma exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de la o fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine. Ambele turle au câte o bază pătrată, decorate cu un rând de firide oarbe și cealaltă stelată. Forma exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
decorate cu un rând de firide oarbe și cealaltă stelată. Forma exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și ale naosului, pronaosului și altarului, iar cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și ale naosului, pronaosului și altarului, iar cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl încoronează”. În partea nord-estică și la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Această deosebire își are originea în faptul că nu s-au prevăzut pe pereții sălii nervuri semicirculare care să le fie alipite. Cele două coloane de susținere ale bolților sunt din piatră și de secțiune octogonală; la jumătatea lor sunt decorate cu un brâu împletit moldovenesc; îmbinările fusului octogonal cu baza și cu capitelul, ambele de formă pătrată, se fac într-un chip ingenios și original, fiind marcate prin console care, sub capitel, sunt frumos ornate. Deasupra capitelului iau naștere cele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bolții este pătruns la mijlocul lungimii sale de un cilindru mai mic, formând astfel o lunetă cilindrică. Toate bolțile palatului egumeniei sunt interesante atât cele pentru locuit, cât și cele de la pivnițele în două etaje. Ușile de intrare în clădire sunt decorate cu chenare. Zidurile egumeniei sunt groase de 1,4 metri, arhitectura este de inspirație bizantină și cu o ornamentație în care predomină goticul; chenarele de la uși și ferestre sunt din piatră sculptată cu elemente gotice. Cele două încăperi ale pivniței
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bucătărie. Clădirea are un plan pătrat cu latura de 7 metri, este zidită din piatră și își păstrează turnul lanternă de formă cilindrică cu opt ferestre, cu calotă, așezat pe un tambur în formă de sferă trunchiată; forma circulară este decorată cu un brâu din două rânduri de cărămizi dispuse în zimți. Trecerea de la zidirea pătrată a corpului se face în două etape cu ajutorul a patru arce puternice rezemate pe patru console și patru pandantivi. Are o intrare joasă, o fereastră
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și ai Moldovei; unele scene din Geneză, reflectă condițiile de viață ale vremii - Adam lucrând pământul, cu plug de lemn, Eva toarce și leagănă un copilaș, Cain și Abel cu turma de oi și secerând; cămașa pruncului Iisus este deseori decorată cu motive locale; îngerul ce vestește sfârșitul lumii și învierea morților, folosește un bucium moldovenesc. Figurile sfinților sunt adevărate portrete ale unor oameni din popor. Cel care a pictat Probota vedea așezămintele din Muntele Athos ca fiind un simbol al
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
acest registru urmează o friză cu medalioane de sfinți, care înconjoară naosul pe cele trei laturi (sud, vest, nord) și apoi continuă în altar. Ca și cele din pridvor, ele se disting prin aceeași finețe artistică. Spațiul dintre ele este decorat cu motive florale. Registrul următor ilustrează în special mucenicia apostolilor și câteva minuni săvârșite de către Mântuitorul. Scenele ocupă partea de sus dintre ferestre și din glafurile acestora. Prima scenă este Nunta din Cana Galileii, între absidă și brâul răsucit spre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bust, deci, în total șase imagini. Pe spațiul îngust dintre catapeteasmă și marginea turlei, marcată de brâul răsucit, este o friză cu figuri de sfinți, întregi sau medalioane. Glafurile de jos ale ferestrelor nu sunt pictate, ca cele laterale, ci decorate cu motive florale simple. În general, „pictura din naosul bisericii Mănăstirii Cetățuia se impune nu numai prin alternanță și aglomerare de persoane, ci și prin numeroase compoziții, care coboară din bolta turlei până jos. Pictorii trăind între oamenii din sate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în timpul domniilor lui Gheorghe Duca rămâne Mănăstirea Cetățuia, ctitorie ce se lasă influențată de arta populară și ideile inovatoare venite din Transilvania, Țara Românească, Polonia și Orient. În arhitectură și sculptură se concretizează elemente noi ca rozetele și chenarele care decorează fațadele, iar în interior portalurile și bolțile. Picturile au un spirit nou, mai profan, cu împrumuturi din viața zilnică, cu desene în linii simple și căutarea în amănunt a efectului. Unele figuri de sfinți pot fi portretele oamenilor din acele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de limbă a românilor, iar unele traduceri prin frumusețea limbii și a capacității de evocare s-au impus și au rămas ca adevărate monumente literare. În chiliile mănăstirilor au viețuit caligrafi și miniaturiști care, cu talentul lor au copiat și decorat textele sacre. Alți călugări au avut talentul de a făuri obiecte din metale prețioase, alții au realizat broderii cu fir de aur și argint. Unii și-au exprimat talentul sculptând în piatră pietre de mormânt, iar din lemn au realizat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Grecia, de vizita Preafericitului Teoctist și a ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, de diferite delegații ecumenice venite la Iași pentru întărirea relațiilor frățești între biserici, de vizita ambasadorilor care au venit la Iași. Pentru toată osteneala starețul mănăstirii Cetățuia a fost decorat de președintele României. Iată liniile în care s-a desfășurat viața monahală la Mănăstirea Cetățuia de-a lungul celor 340 de ani de existență. Cu toate că obștea a avut călugări puțini și mijloace materiale reduse, aici s-a scris o pagină
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de o naturalețe și o proporție rar întâlnite la asemenea lucrări. Artistul pare a fi brașovean, cum ne spune Nicolae Iorga. Lucrarea este ,,una din cele mai frumoase opere de artă ce s-au făcut în aceste părți. Manuscrisul este decorat cu frontispicii, chenare și inițiale la începutul fiecărei evanghelii”<footnote Ibidem, p. 186 footnote>. Evanghelie în limba greacă, manuscris 1616. Se găsește în vistieria Patriarhiei Ierusalimului Cărjă arhiereasă ce se găsește la Mănăstirea Xeropotam Două chivoturi ce se găsesc în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mormântului este o lespede de marmură albă, spartă în mai multe bucăți, care are în chenar marginal, următoarea inscripție în limba greacă: ,,Aici se odihnește doamna Maria, fiica lui Ioan Duca Voievod, anul lui Hristos 1672, septembrie 13”. Lespedea este decorată cu un chenar format din două muluri, iar începând din colțul stâng, marcat de o cruce, se dezvoltă inscripția. În cele trei colțuri rămase libere s-a sculptat câte o rozetă și în mijloc un ghiveci cu o floare stilizată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]