104,572 matches
-
recomandare, semnată de medicul colonel Girlisch, șeful corpului medical al Pacificului de Sud, Îl mai asigura că dr. Hemming era un tip energic, ambițios și cu idei originale, Încheindu-se cu speranța că toate aceste calități vor contribui la vindecarea definitivă a constipației cronice de care colonelul Pruritanal suferea. Într-adevăr, supozitoarele și pilulele antispastice prescrise de doctorul Thomas se dovediseră a fi doar niște paliative al căror efect, mai degrabă psihologic, se tot diminuase În timp, În așa fel Încît
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ca ele să fie reprezentate dacă dorea ca planul să funcționeze. Doar că în legătură cu acestea trebuia să caute mult mai minuțios, să-și stoarcă mințile, să fie mai atent, să se gîndească de trei ori pînă sa ia o hotărîre definitivă. Iar sînteți pus pe fapte mari, dom’ Roja, se aude din senin vocea subțire a Croitorașului. — Ca întotdeauna, simte Bulgarul nevoia să completeze, închizînd cu atenție ușa în urma sa. — Voi de unde ați mai răsărit? tresare Roja surprins, răsucindu-se cu tot cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
1926 l-a făcut celebru. Primul său roman, ,,Țara zăpezilor,,, a fost Început În 1934, și a fost publicsat din 1953 până În 1937, În numerele revistei ,,Bungeishunju,, , pentru ca zece ani mai târziusă i se aduge un ultim capitol În ediția definitivă din 1948. ,,Țara zăpezilor,, conține povestea de dragoste dintre un turist ocazional din Tokio și o geishă provincială dintr-o stațiune cu izvoare termale, undeva , În Alpii Japonezi. Imediat după publicarea romanului a devenit unul din cei mai faimoși prozatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
esențială pentru dragostea noastră. Văzând-o în această cameră și unind astfel cele două jumătăți ale vieții mele, mi s-a părut că am găsit dovada faptului că eu greșesc și ea are dreptate. Trebuia într-adevăr să alungăm minciuna definitiv: în loc să destrame împletitura sentimentelor mele pentru Georgie, o asemenea eliberare ar face iubirea mea pentru ea mai puternică, mai pură decât orice sentiment trăit vreodată. Recunoștința față de ea îmi umplu sufletul, recunoștința pentru loialitatea ei, pentru înțelepciunea ei, pentru bunătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nu mă sinchiseam de lucrul ăsta; fie o voi pierde pe Honor, caz în care totul ar redeveni ca mai înainte, fie, per impossible, o voi cuceri, iar acest lucru va recrea cerul și pământul și va duce la dispariția definitivă a tot ceea ce existase înainte. Voi fi alt om; și, dacă se va întâmpla ca ea să mă atragă fără milă spre ea, mă voi duce într-acolo chiar de-ar fi să calc peste cadavre. Această succesiune de idei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
să o văd pe Honor și că va fi pentru ultima dată. Nu răspunsesem la scrisoarea lui Palmer. Firește, începusem câteva scrisori de răspuns, dar în final ajunsesem la concluzia că era mai puțin dureros să accept lovitura ca fiind definitivă, așa cum era. Am citit scrisoarea lui de câteva ori încercând să descopăr ce revelație legată de condiția mea ascundea ea, ce discuție avusese loc între cei doi cu privire la cea mai bună cale de a mă zdrobi definitiv. Demersul meu echivala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
o latură a biologiei noastre. În cazul acesta, femeia este decantată din bărbat. De aceea, Martin preferă să vorbească despre „sexul gri“ - din respect pentru un sistem endocrin În care diferența dintre masculin și feminin este rareori clară și niciodată definitivă. Deschise ușa. O plăcuță anunța că intrăm În secția pentru „Deformări ale instinctului sexual“. Un cuplu tânăr studia o tejghea pe care se aflau, se pare, niște instrumente, În timp ce doi bărbați mai În vârstă cercetau niște plăcuțe din lemn, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe scări, dispărând În noaptea de iarnă, puteam așadar să nu mă mai obosesc. „Viața e bobină care nu poate fi rulată Înapoi. Mai ales tu ar trebui să știi asta. “ Cuvintele ei păreau atât de concise și nebunești și definitive. Odată Întors la etaj, cu fața Încinsă și picioarele Înghețate, am zăcut treaz până târziu, numărând orele, meditând la perspectiva sumbră de a deveni, din nou, persoana care am fost mare parte din viața mea. Mi-era cumva rușine, aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe gât. Moartea este o tortură lentă, dar bătrânii sunt găsiți de fiecare dată morți cu apă în plămâni. Tânăra spunea că e un înger. Toată treaba arăta foarte natural. Wagner administra o moarte nobilă și eroică. Ea era sfârșitul definitiv al agoniei și suferințelor. Era blândă, grijulie și sensibilă și-i lua numai pe cei care implorau să moară. Era îngerul morții. În 1987 mai apăruseră deja încă trei îngeri. Toate cele patru asistente lucrau în tura de noapte. Spitalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
la o adică, și Cooperările vor fi asimilate de minister. Acolo e-o pîine de patru-cinci delegații pe an în străinătate. Ai impresia că Vlădeanu va avea speze așa solide încît să ia pîinea bucureștenilor? Iar Florea n-are decizie definitivă, dosarul lui e încă în discuție. Mda, e mai elegant așa surîde inginera Matei. "Bineînțeles, dacă pînă atunci Săteanu cade" gîndește directorul. Ștefănescu își îmbracă șuba de șantier, ascultînd ultimele informații despre mersul secției în schimbul trei. Tov Vlădeanu, spune el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
secolele II-III î.e.n.-VI e.n. Transmisă timp de peste o mie de ani de către povestitorii și muzicanții populari, aceasta a fost îmbogățită tot mai mult în conținut și limbaj, iar la începutul secolului al XII-lea, epopeea a căpătat o formă definitivă. Iată despre ce este vorba în poveste. Demult, demult, în regiunea Tibet făceau ravagii tot felul de demoni și monștri, iar norodul se zbătea în suferință. Mărinimoasa zeiță Avalokitsvara l-a rugat pe Buddha Sakyamuni să-l trimită pe Tuibagewa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pornind de la o premisă greșită - un atentat terorist în cazul prăbușirii Airbusului Muntenia la Balotești. Însă ideea generală și imaginea le găsesc acum corecte. Religia creștină are la bază mitul Învierii - ceea ce înseamnă învingerea morții ca distrugere fără rost și definitivă a ființei umane. A morții ca dușmanul cel mai mare al omului. „Noi iubim moartea”, spun teroriștii Al-Qaida și sunt pe cale să schimbe relația omenirii cu zisa moarte. Genocidul nazist sau cel comunist mai aveau câte un criteriu de selecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în faptele lui, iar partidul a devenit arbitrul suprem al binelui și adevărului. [...] Nimeni nu a surprins mai bine naufragiul moral al regimurilor de tip sovietic, decât acești critici marxiști, și totuși ei ezită să se angajeze la o clarificare definitivă a chestiunii marxiste;” În socialism, individul resimte un puternic sentiment al neputinței, o dezrădăcinare dureroasă și, chiar mai chinuitor, o totală lipsă de perspective. Viața decurge mecanic, un lanț de reflexe pavloviene, fără speranța unei schimbări autentice în viitorul apropiat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de teroriști și oricine, civil sau militar, putea fi suspectat. În ziua de Crăciun televiziunea a transmis o știre extraordinară pentru români: Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați și condamnați la moarte și la confiscarea averii. Sentința a rămas definitivă și a fost executată imediat. Ceea ce părea de neînchipuit cu doar câteva zile înainte, era realitate: în noaptea de Crăciun (ce moment ales!) românii au putut vedea (după ore de așteptare datorită unor probleme cu caseta video!) la televizor procesul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
multe puncte de vedere, românii nu sunt egali în fața legii, iar Justiția funcționează aiurea); astuparea «găurilor negre » din economie, adică a acelor imense întreprinderi pentru a căror lipsă de eficiență plătim cu toții, fie prin privatizarea lor, fie prin închiderea lor definitivă; reforma constituțională, corectarea articolelor care împiedică funcționarea eficientă a puterilor în stat, iar între acestea se include regândirea funcțiilor Parlamentului, fie prin separarea atribuțiilor celor două camere, fie prin reducerea la o singură cameră; investiția în educație, nu mai trebuie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
comunist a pierit cu desăvârșire în 1989, precum și cei care l-au aplicat atâta vreme poporului român. Prin urmare, dușmani ai democrației mai există printre noi, fără a-și declara intențiile și convingerile. Amenințarea lor ar putea fi preludiul agoniei definitive a comunismului și începutul unei noi epoci. Salvarea noastră constă în condamnarea și lichidarea sistemului comunist sau neocomunist, precum și mentalităților sale catastrofale. Noi trebuie să ne îndreptăm pașii spre viitor iar nu spre trecut, cu energie și optimism. Încă mai
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dar extrem de nocivă în practică. Oamenii prezentului și cei ai viitorului, vor trebui să lupte cu orice mentalități vechi nocive sau greșite. Vor trebui să lupte cu ei înșiși uneori, pentru a nu aluneca într-o inerție morală și intelectuală definitivă. Informația este un instrument deosebit de util. În cartea sa Șerban Dinger spunea în acest sens: „Omul e prin excelență o ființă născută pentru a lupta și caută să-și împlinească această pornire ancestrală pe toate căile și în orice împrejurări
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dincolo de cuvântul „sfârșit“. A venit momentul să spui și tu ceva. — Domnilor, trebuie să spun de la început că mie îmi place să citesc numai ceea ce se află scris în cărți; să leg amănuntele cu întregul; să consider anumite lecturi drept definitive; îmi place să separ o carte de alta, fiecare pentru ceea ce are diferit și nou; și-mi place mai ales să citesc o carte de la început până la sfârșit. De la un timp încoace, însă, totul îmi merge anapoda: mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
care În pofida timpului scurs refuza În continuare să accepte moartea primului său născut, a oferit prin urmare o sută de dubloni de aur căpitanului velierului și cîte cincizeci fiecăruia dintre oamenii lui, dacă Îi aduceau vești demne de crezare și definitive despre soarta fiului ei Diego. - Dacă mi-l aduceți În viață, o să vă fac bogați, făgădui ea. Pe toți. Căpitanul velierului, Arístides Rivero - care cîțiva ani mai tîrziu avea să ajungă faimos și să sfîrșească spînzurat pentru tentativă de rebeliune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ființă de coșmar Îi conducea dinspre nicăieri spre niciunde. Se gîndi să se Îndepărteze, să Îngăduie acelui curent suav să o Îndepărteze de ambarcațiune foarte Încet, pînă cînd marea cea mare, marea cea leneșă, avea s-o Înghită, Într-o definitivă Îmbrățișare, transformînd-o pentru totdeauna Într-o parte a ei. Ar fi fost un final frumos după atîția ani agitați și tulburați. Niña Carmen, născută la trei mii de metri Înălțime, la poalele vulcanului Pichincha, pe coastele abrupte și sălbatice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o datora unei conjuncturi fericite, pur și simplu nimerise bine, fără plutonierul ăla de jandarmi, Popianu, și fără ciudățenia firii prințului Pangratty, n-ar fi ajuns la nici un rezultat, darămite la unul atît de apreciat încît să-i asigure cooptarea definitivă în Serviciu. Iar de atunci, doar fleacuri, făcute pe jumătate, un soi de asistență tehnică temporară, misii pe care le-ar fi refuzat pe vremea cînd nu era decît un asociat, un colaborator extern al Serviciului. Acum nu avea încotro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Dunării, nu s-a gîndit decît la moartea soldatului, despre propria moarte nu avusese nici cea mai mică idee, ea era exclusă ca posibilitate de la începutul începutului, mai tîrziu a judecat și a cumpănit lucrurile la fel. Existau rezolvări soluții definitive, compromisuri, dar în nici una dintre aceste situații propria sa viață, propria sa moarte nu aveau vreun rol de îndeplinit. Nu erau luate în considerare, nu puteau fi amestecate cu afacerile Serviciului. Era ca și cum ar fi lucrat într-o fierărie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
săi erau dintre cei mai puțin curioși funcționari din lume. Foarte ușor puteai crede că este vorba de indiferență, dar nu era așa. Erau pur și simplu buni profesioniști. Îi verificase pe fiecare în parte vreme îndelungată și nici o angajare definitivă nu se făcea fără un stagiu îndelungat, în care candidatul era supus la probe minuțios pregătite. Surpriza era aceea că niciodată candidatul nu știa care sînt condițiile probei, nici dacă a trecut-o sau nu. Unii continuau să creadă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în așezare să nu intre în conflict. Se întîmpla, uneori, să-și vină în întîmpinare unul altuia, dar nu era nimic premeditat în asta. Într-un fel, înțelegerea dintre el și K.F., înțelegerea privind stabilirea liniștii, o liniște fără cusur, definitivă ar putea spune, împărțise așezarea în două, dar nu așa cum ar putea să-și închipuie cineva, în două părți, una la stînga și alta la dreapta, ci într-un fel surprinzător. Printr-un plan imaginar, Vladia fusese împărțită la nivelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
adresă, Uranus 7, era adresa personală a Directorului Serviciului, adică adresa sa. Și despre sine știa că încă nu este un sprijinitor al Vulturului Alb. Nu este încă. Se ciupi de obraz, cuvîntul apăruse din obișnuință, niciodată nu rostea sentințe definitive, acesta era marele secret al Serviciului, marele secret al său niciodată nimic nu este definitiv. "Băiat deștept Bîlbîie, a scris adresa, dar n-a spus a cui este!" După clipa de încîntare, totuși Leonard Bîlbîie era invenția sa, creația sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]