23,330 matches
-
posibil ca ceea ce pare la prima vedere o proliferare a corupției generată de descentralizare să fie doar o creștere a interesului publicului și a gradului general de familiarizare cu mecanismul politic. Crook și Manor<footnote Crook, R., Manor, J. (2000), “Democratic Decentralization”, OED Working Paper, No. 11, World Bank, Washington DC, p. 83. footnote> au studiat îndeaproape situația din India, Bangladesh și Ghana și au ajuns la concluzia că localizarea deciziei a dus la creșterea preocupării pentru chestiunile publice, ceea ce a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
DC Coolidge, J., Rose-Ackerman, S. (2000), “Kleptocracy and reform in African regimes: Theory and examples”, în Hope, K.R., Chikulu, B.C. (eds.), Corruption and Development in Africa. Lessons from Country Case-Studies, St. Martin’s Press, New York Crook, R., Manor, J. (2000), “Democratic Decentralization”, OED Working Paper, No. 11, World Bank, Washington DC Dandine, B. (1935), De la répression du trafic d’influence en droit positif français actuel, Toulouse Deepak, L. (2006), “Political corruption”, Bussines Standard, 18 April Desai, R.M., Goldberg, I. (2000), “The
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
International Law and Economics, 29(3) Lopez-de-Silanes, F., Shleifer, A., Vishny, R.W. (1999), “The Quality of Government”, Journal of Economics, Law and Organization, 15(1) Manor, J. (1999), “Explaining the last wave of decentralizations”, în The Political Economy of Democratic Decentralization, World Bank, Washington DC Matei, A. (2003), Economie publică, Editura Economică, București Matei, A. (2008), “Corruption, Transparency and Quality. Comparative Approaches and Judiciary Support”, Bibliothèque de Droit Public Européen, Vol. LXXXV, Esperia Publications Ltd, London Matei, A., Matei, L.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
133). Potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 102/1998, educația permanentă și promovarea socială a persoanei se realizează prin instituții educaționale, În corelare cu nevoile individuale și cu cerințele și exigențele economiei de piață și ale practicii sociale Într-o societate democratică, prin programe specifice, inițiate și organizate de instituții publice și private cu activitate În domeniu, În spiritul parteneriatului social, utilizându-se metode active cu accent pe demersurile multimedia: educație prin corespondență, educație la distanță, videoconferințe, instruire asistată de calculator și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Reprezentanții salariaților nu au putere reală ori resurse de a se opune patronatelor În asemenea circumstanțe, dar au acceptat o legislație mai restrictivă pentru a disciplina subminarea membrilor lor. Alți radicali au văzut o valoare mai mare În politicile sociale democratice, argumentând că asemenea politici ar putea reprezenta un avantaj În interesele clasei muncii. Curentul socialismului britanic a susținut mereu intervenția statului În muncă și a crezut că munca este organizată, fiind o contragreutate a statului și intereselor lui. În concluzie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
instituției, în toate sectoarele ) Ø Resursele umane (pregătire, dezvoltare profesională) Ø Satisfacția beneficiarilor / publicului / utilizatorilor Ø Satisfacția personalului care lucrează în instituție 202. Care sunt stilurile de conducere și efectele lor? R: După unii autori, stilurile de conducere sunt: autoritar, democratic, „laissez-faire”. Stilul autoritar: îngrădește activitățile, se regăsește o tendință de abandonare a responsabilităților, se simte absența inițiativei, duce la apatie sau iritabilitate, se creionează tendințele de dezintegrare a colectivului. Stilul democratic: favorizează aptitudinile, stimulează interdependența subordonaților, încurajează inițiativa, se simte
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
R: După unii autori, stilurile de conducere sunt: autoritar, democratic, „laissez-faire”. Stilul autoritar: îngrădește activitățile, se regăsește o tendință de abandonare a responsabilităților, se simte absența inițiativei, duce la apatie sau iritabilitate, se creionează tendințele de dezintegrare a colectivului. Stilul democratic: favorizează aptitudinile, stimulează interdependența subordonaților, încurajează inițiativa, se simte intervenția salutară a colectivului în momente de criză. 203. Care sunt etapele realizării unui proiect: de la idee la proiect (management activ)? R: Ideea devine proiect când sunt cunoscute și definite: Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
deciziei. Cât de întemeiat prin fapte este un astfel de discurs? În ce măsură puterea finanțatorului și orgoliul de expert/consultant pot să alimenteze practici elitiste sub paravanul unor mecanisme formale de consultare locală sau de evaluare? Atâta vreme cât există încă o cultură democratică slab structurată, iar sursele de informare publică lucrează cu mult zgomot și cu puțină obiectivitate, în timp ce evaluările de programe de dezvoltare sunt realizate majoritar sub umbrela celui care finanțează sau gestionează proiectul, șansa de simulare a democrației în programele DEVCOM
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
experții se pricep” nu sunt decât forme de prejudecată socială. 7. Succesul DEVCOM depinde de valorile tuturor actorilor potențial relevanți pentru acțiunea comunitară. Clișee de genul „la noi DEVCOM nu merge, pentru că membrii comunităților, potențialii lor beneficiari, nu au valorile democratice necesare”, nu ajută la rezolvarea difuzării acestei invovații redescoperite care este DEVCOM. Desigur, sunt inerții în mentalul colectiv care, pe linie comunistă sau tradiționalistă, pot bloca deschiderea spre acțiuni voluntare în, prin și pentru comunitate. Ceea ce contează însă nu este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1993) au reluat dezbaterea care, după apariția bine cunoscutei Teorii a justiției a lui John Rawls (1971, trad. it. 1982), părea aproape stinsă. După cum se știe, Rawls susține că doar o „justiție neutră poate să protejeze cu adevărat o societate democratică pluralistă; cum această neutralitate riscă, așa cum stăteau lucrurile deja în gândirea liberală clasică a lui Locke, să favorizeze nedreptățile sociale în numele libertății de inițiativă și al pieței, el propune măsuri corective” (Amerio, 2003, p. 38). „Familia” DEVCOMtc "„Familia” DEVCOM" Odată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu un lider ferm. O pondere însemnată revine și orientării de tip democrație reprezentativă, cu accent pe ceea ce ar trebui să facă instituțiile statului. În fine, o a patra orientare este cea care susține că nici liderul național, nici instituțiile democratice, nici participarea comunitară nu pot duce la rezolvarea dorită. Alternativa pe care o susțin adepții acestui punct de vedere este cea în termeni de forță, rebeliune, comportament colectiv. Desigur, cele patru orientări de ideologie socială nu sunt explicit formulate. Ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Șase sate au fost selectate din județele Sibiu și Brașov, iar opt sate din județele Argeș, Prahova și Dâmbovița. Este normal să fie înregistrată o relație pozitivă directă între participarea la activitățile organizate de primărie și încrederea în primar. Participarea democratică se face prin implicare voluntară, iar încrederea în primar este o premisă ce favorizează un astfel de voluntariat. Desigur, în principiu, poate fi așteptat și un voluntariat fără susținere prin încrederea în primar. Datele disponibile indică însă o participare sporită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin intermediul grupurilor, organizațiilor sau rețelelor comunitare și capacitatea instituțiilor și agențiilor (publice, private și nonguvernamentale) de a lucra în dialog cu cetățenii pentru a modela și determina schimbări în comunitățile lor. Ea joacă un rol crucial în sprijinirea unei vieți democratice active prin promovarea vocii autonome a comunităților dezavantajate sau vulnerabile. Are un set de valori/principii sociale de bază referitoare la drepturile omului, incluziunea socială, egalitatea și respectul pentru diversitate; și o bază specifică de cunoștințe și calificări. Delegații care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
iar în cea de-a treia voi prezenta rezultate de cercetarecare pun în evidență particularități ale ideologiilor sociale difuze din România anilor 1990-2000. Am eliminat din textele respective aparatul standardizat de argumentare, pentru a facilita lectura. Orientările de tip comunitarist, democratic, autoritar sau identitar-naționalist sunt exemple de ideologii sociale difuze care pot conta foarte mult în proiectarea și implementarea unor programe sau proiecte de dezvoltare comunitară. Trecerea de la profilul ideological comunității la proiectarea modului de acțiune în intervenția comunitară nu are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
socială1" Întrebări și scoptc "Întrebări și scop" Societățile Europei Centrale și de Est se confruntă cu provocarea unei „duble tranziții” (Centeno, 1994), de la regimurile centralizate fără economie de piață și democrație la societățile cu economii de piață funcționale și instituții democratice. Întrebarea centrală a procesului de tranziție sau transformare care are loc în perioada postcomunistă este: cum se poate realiza acest dublu obiectiv, economia de piață și democrația, cu un nivel minim de costuri sociale? S-au propus numeroase soluții la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri în rândul maselor ca ideologii ce stau la baza atitudinilor față de acțiunea publică (AAP). Ideologia liberal-individualistă ar putea fi formulată ca o orientare democratică, subliniind rolul-cheie al instituțiilor publice; ideologia liberal-comunitariană ar putea avea o orientare participativă ca echivalent al acțiunii; ideologiile sociale conservator-comunitariene formează cel mai probabil baza opiniilor autoritare, în linie cu fosta experiență comunistă; iar convingerile generale conservator-individualiste s-ar formula
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asigurarea dezvoltării. Autoritarii, care în mod normal susțin sistemele totalitare și autoritare, văd în conducător și partidul unic sistemul salvator care poate rezolva problemele curente ale societății. Ei resping negocierile, democrația și libertatea. Cei care susțin strategia opusă adoptă atitudini democratice și sisteme politice pluripartite, desfășoară polemici publice și respectă regulile democratice ale negocierii, libertatea și toleranța fiind noțiunile-cheie pe care le au în vedere în definirea soluțiilor la problemele tranziției. Atitudinea rebelă este o negare atât a acțiunii democratice, cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
autoritare, văd în conducător și partidul unic sistemul salvator care poate rezolva problemele curente ale societății. Ei resping negocierile, democrația și libertatea. Cei care susțin strategia opusă adoptă atitudini democratice și sisteme politice pluripartite, desfășoară polemici publice și respectă regulile democratice ale negocierii, libertatea și toleranța fiind noțiunile-cheie pe care le au în vedere în definirea soluțiilor la problemele tranziției. Atitudinea rebelă este o negare atât a acțiunii democratice, cât și a celei autoritare. Susținătorii săi consideră că problemele sunt atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atitudini democratice și sisteme politice pluripartite, desfășoară polemici publice și respectă regulile democratice ale negocierii, libertatea și toleranța fiind noțiunile-cheie pe care le au în vedere în definirea soluțiilor la problemele tranziției. Atitudinea rebelă este o negare atât a acțiunii democratice, cât și a celei autoritare. Susținătorii săi consideră că problemele sunt atât de grave, încât doar acțiunile violente desfășurate pe scară largă pot contribui la reducerea sărăciei și la reinstalarea ordinii în societate 1. Cel de-al patrulea grup nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărăciei și la reinstalarea ordinii în societate 1. Cel de-al patrulea grup nu abordează problemele tranziției în termenii politici ai democrației, autoritarismului sau rebeliunii, ci mai degrabă în termenii implicării directe prin participare. Soluțiile negociate de participare și acțiune democratică se bazează într-o mare măsură pe o cultură a deschiderii 2, în timp ce opțiunile de autoritarism și rebeliune se bazează în primul rând pe o cultură tradițională a închiderii și respingerii a tot ceea ce vine din partea altor actori sociali. Categoriile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Ipoteza grupului latent: în principala ipoteză a acestui articol se afirmă că AAP din societatea românească în tranziție sunt structuri a căror construcție se bazează pe patru dimensiuni, fiecare dintre ele fiind profilul definitoriu al unui tip social de orientare - democratică, comunitariană, autoritară sau rebelă. 2. Ipoteza inconsistenței negative: dacă vom controla toți ceilalți factori structurali și cognitivi care ar putea avea un oarecare impact, inconsistența negativă, determinată de o situație economică mai proastă a gospodăriei în comparație cu nivelul de educație al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
oarecare impact, inconsistența negativă, determinată de o situație economică mai proastă a gospodăriei în comparație cu nivelul de educație al membrilor gospodăriei sau de veniturile personale mai mici în comparație cu educația persoanei, este mai favorabilă pentru: a) atitudinile închise, mai puțin participative sau democratice, față de rezolvarea problemelor publice; b) tipurile rebele de AAP ca un caz specific de atitudine de închidere socială. 3. Ipoteza inconsistenței pozitive: statusul economic superior în comparație cu nivelul de educație al persoanei sau gospodăriei este mai favorabil pentru: a) atitudinile deschise
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
AAP ca un caz specific de atitudine de închidere socială. 3. Ipoteza inconsistenței pozitive: statusul economic superior în comparație cu nivelul de educație al persoanei sau gospodăriei este mai favorabil pentru: a) atitudinile deschise, care promovează acțiunea publică prin soluții participative și democratice; b) acumularea unor niveluri mai ridicate de toleranță etnică și capital de relații ca forme specifice de capital social. 4. Ipoteza variabilelor intermediare: nu numai sentimentele de frustrare și mobilizare sunt cele care acționează ca variabile intermediare între IS și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
2. Variabilele Conform ipotezelor de bază, în societatea românească din perioada de tranziție postcomunistă există cel puțin trei nuclee de reprezentare publică a soluțiilor la problemele publice: mișcările sociale sau comportamentele colective, liderii/partidele politice care acționează într-un mod democratic sau autoritar și individul în relație cu comunitatea mai largă. Acțiunile marilor grupuri din societate, activitățile diferiților lideri politici și ale partidelor pe care le reprezintă, precum și lucrurile pe care le gândesc oamenii despre sine în relația cu comunitățile locale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locale și statul formează nucleele unor teme diverse, larg răspândite în dezbaterea publică, atât la nivel formal, cât și, mai ales, la nivel informal. Variabilele-cheie ale studiului au fost astfel concepute încât să poată măsura orientarea publicului către soluțiile comunitariene, democratice, rebele sau autoritare în viața publică. Unul dintre evenimentele la care au participat un număr mare de oameni și care a generat o îndelungată dezbatere publică în România a fost mișcarea minerilor din Valea Jiului din ianuarie 1999. Mișcarea în sine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]