2,451 matches
-
se poată adapta noilor instituții, și combinarea experienței din cele două etape politice de viață spre a putea face evaluări comparative, totul în concordanță cu ipoteza lui Churchill. CAPITOLUL X COMPLETAREA DEMOCRAȚIEI? Prăbușirea comunismului a fost doar începutul procesului de democratizare și a oferit puține repere certe de acțiune. Ca și în Europa Centrală și de Est de după primul război mondial, dorința de democrație era în egală măsură pozitivă și negativă, "dorința de a scăpa de relele tangibile" (Bryce, 1921: ii
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în perioada dintre alegeri. Mai mult decît atît, "consolidarea nu determină neapărat o democrație de calitate" (Linz și Stepan, 1996: 30). Într-o democrație incompletă pot exista cereri contradictorii din partea publicului, legate de ce ar mai trebui făcut pentru a completa democratizarea, precum și neînțelegeri între elite cu privire la ce reforme ar trebui sau nu întreprinse. Într-o democrație stabilă, dezechilibrul dintre cerere și ofertă poate fi mic, indicînd dorința ca un regim bun să devină încă și mai bun. Chiar dacă regimul nu reprezintă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sînt în mod evident nedemocratice. BERD este preocupată în principal de promovarea investițiilor în sectorul privat. Ea face observația că, în multe țări în care funcționează, "calea spre o democrație solid constituită poate fi lungă și inegală". Propria contribuție la democratizare este descrisă în termeni determinist economici; se consideră că progresul spre democrație "depinde în mod crucial de succesul reformelor tranziției economice" (EBRD, 1996: 5) o afirmație respinsă de datele prezentate în această carte. Banca (EBRD, 1997: 2) a considerat de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
bun caz sînt parțial libere. Rolul ei este de a consolida instituțiile democratice pe continent și a acceptat să grăbească admiterea unor țări ca Spania, Portugalia și Grecia, după căderea dictaturilor, pentru a ajuta la instaurarea și desăvîrșirea procesului de democratizare acolo. Uniunea are acum cincisprezece state membre cuprinzînd în mare toată Europa non-comu-nistă. Cinci state membre Finlanda, Suedia, Germania, Austria și Italia au granițe terestre sau maritime cu țări post-comuniste, de la Marea Baltică pînă în Balcani. Calitatea de membru în Uniunea Europeană
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
PERSPECTIVE MAI BUNE ȘI RELE MAI MICI Ipoteza lui Churchill presupune că toate regimurile sînt imperfecte dar unele sînt mai imperfecte ca altele. Cea mai bună previziune în legătură cu viitorul unei democrații este că obstacolele au fost depășite, iar procesul de democratizare încheiat. Dacă acest lucru nu se petrece, atunci o democrație frîntă este un rău mai mic în comparație cu marile rele ale acestui secol, regimurile totalitare și războaiele care au ucis zeci de milioane de europeni. Cele mai mari obstacole în calea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
încheiat. Dacă acest lucru nu se petrece, atunci o democrație frîntă este un rău mai mic în comparație cu marile rele ale acestui secol, regimurile totalitare și războaiele care au ucis zeci de milioane de europeni. Cele mai mari obstacole în calea democratizării în țările post-comuniste apar în ceea ce privește oferta: elitele politice trebuie să instaureze supremația legii, să creeze instituțiile societății civile și, în unele cazuri, responsabilitatea în fața electoratului. Chiar și acolo unde elitele politice și-au exprimat dorința de a extinde procesul de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în țările post-comuniste apar în ceea ce privește oferta: elitele politice trebuie să instaureze supremația legii, să creeze instituțiile societății civile și, în unele cazuri, responsabilitatea în fața electoratului. Chiar și acolo unde elitele politice și-au exprimat dorința de a extinde procesul de democratizare, punctul de plecare moștenirea unui regim post-totalitar este cu mult mai defavorabil decît cel al oligarhiilor secolului al XIX-lea, ca Marea Britanie, care deja instauraseră supremația legii, o societate civilă și un grad de responsabilitate a clasei politice, înainte de începerea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
libertatea pe care o au pentru a acumula averi personale, aceasta ducînd la o cerere de democra-ție (Rose, 1992: 387 ș.u.). CĂI DIFERITE DE VIITOR? Dată fiind moștenirea trecutului comunist, nu este surprinzător faptul că la începutul procesului de democratizare, cele mai multe democrații sînt incomplete. Alternativele de viitor sînt mai degrabă deschise decît predeterminate; acest element este ignorat de teoriile determinismu-lui economic și de teoriile instituționaliste care presupun că rezultatul introducerii alegerilor libere este în mod inevitabil o "bună" guvernare. Chiar
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a echilibrului la nivel inferior. Țări diferite, căi diferite Experiența guvernării comuniste face ca oamenii din diverse țări să aibă un trecut comun, dar acest lucru nu implică și un viitor comun. Dacă unele regimuri post-comuniste au încheiat procesul de democratizare, altele nu l-au încheiat. Acest fapt este evident în statele fostei Uniuni Sovietice. În republicile din Asia Centrală, elitele politice au avut succes în promovarea unor regimuri nedemocratice, în timp ce statele post-sovietice Estonia, Letonia și Lituania sînt acum considerate noi democrații
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Estonia, Letonia și Lituania sînt acum considerate noi democrații ale Europei Centrale și de Est. În Europa Centrală și de Est, există o distincție clară între țările fruntașe și cele codașe. Țările fruntașe au înaintat mai mult în procesul de democratizare, deoarece elitele politice au creat instituții democratice și a existat și o dorință din partea populației. Grupul fruntaș include Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovenia (cf. Rose, 1997c). În al treilea sondaj BND, mai puțin de două cincimi din acest grup
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Noilor Democrații III. În cel mai bun caz, distanța dintre țările fruntașe și cele codașe din Europa Centrală și de Est poate fi interpretată ca o diferență de ritm cît de curînd sau de tîrziu se va finaliza procesul de democratizare. În cel mai rău caz, elitele nu vor putea sau nu vor dori să răspundă la cererile populației, reducînd nevoile populației și creînd un echilibru la nivel inferior, de sprijin pentru democrația frîntă, considerată un rău mai mic. Calea noilor
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
identificați peste tot: în universități, în tipografii, în uzine, în armată. Spicuim din articole: "Acțiunea de demascare și de lichidare a hitleriștilor și legionarilor din Universitate. Demascarea hitleriștilor din rândurile ceferiștilor tipografi. Fasciștii de la Uzinele Mărgineanca trebuie înlăturați. Purificarea și democratizarea armatei!" (Scânteia, 1944, nr. 1-12) Așadar, se poate spune că, în prima perioadă, textele din Scânteia respectă exigența interesului, pentru că prezintă acele evenimente care au un efect asupra spațiului public. Ulterior, însă, spațiul public este abandonat și vor fi selectate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
popor. În acest sens prezentăm următorul exemplu: "A ataca azi sindicatele unite înseamnă a lovi în clasa muncitoare, în lupta ei pentru revendicări și drepturi. Înseamnă a lovi în efortul de organizare și intensificare a producției, înseamnă a pune piedici democratizării țării și curățirii întreprinderilor publice și private de fasciști. A ataca sindicatele pe chestiune de tiranie este o insultă și o diversiune dăunătoare țării!." (Scânteia, 1944, nr. 41) Manipularea prin discursul propagandistic constă în realizarea unui furt de legitimitate de la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
noii oligarhii" alcătuită din oameni protejați sau chiar membri ai elitei politice postcomuniste. În ciuda lentorii reformelor, a genezei noii oligarhii politico-economice și a ubicuității corupției, trebuie remarcate și progresele înregistrate în direcția consolidării democrației românești. Cel puțin trei factori ai democratizării merită subliniați ca având o influență notabilă în acest sens: a) în primul rând, alinierea la instituțiile occidentale fundamentale a avut un efect democratizor. De exemplu, în 1994 NATO a anunțat programul de cooperare în vederea cooptării de noi membri. România
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
democrației românești; c) în fine, merită evidențiat rolul jucat de inițiativele non-guvernamentale din străinătate, printre care Fundația pentru o Societate Deschisă, finanțată de George Soros, a avut un rol catalizator (Gallagher, 2004, pp. 148-149). Un simptom și mai puternic al democratizării l-a reprezentat însă prima alternanță la putere ocazionată de rezultatele alegerilor din 1996. Convenția Democrată Română, coaliția care a polarizat opoziția față de elementele conservatoare, a primit 30,17 procente din voturi, în timp ce partidul succesor al PCR, acum sub o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cum ar fi referirile la PCR, limbajul specific materialismului dialectic etc.); ii) perioada pluralizării (post 1998), în timpul căreia se conturează o "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122), fapt care conferă discursului istoric școlar note de polifonie. Democratizarea societății românești a adus multiperspectivismul în conceptualizarea trecutului. Imaginea monolitică și absolută asupra trecutului promovată de regimul (post)autoritar s-a spart în puncte de vedere relative. Piața memoriei colective, care anterior livra o singură viziune asupra trecutului, s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința de întoarcere în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politic al trecutului autohton pe principii radical diferite de cele ale gestiunii rolleriane. În fine, ultima mutație semnificativă în structurile memoriei naționale este în curs de realizare începând cu ultima decadă și jumătate a societății românești. Orientarea fermă spre occidentalizare, democratizare și liberalizare începută cu oarecare întârziere după schimbarea de regim din 1989 s-a repercutat și asupra noii conștiințe de sine pe care elitele politice și intelighenția românească s-au străduit să o impună în mentalul colectiv. Europenism, democratism, anti-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost temperată, însă, în contextul intelectual și ideologic al social-democrației contemporane, începând cu cea de a doua jumătate a secolului trecut. Întregistrarea acestor aspecte negative ale ideologiei socialiste nu anulează, însă, contribuția epistemei corelative la dezvoltarea societății actuale. Cel puțin democratizarea spațiului public, inclusiv în ceea ce privește deciziile politice cu privire la descoperirile științifice și controlul referitor la scopurile în care acestea sunt utilizate devin aspecte ce pot fi atribuite și acestei ideologii, în măsura în care, desigur, același tip de contribuție este remarcabilă și în cazul liberalismului
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o permanentă transformare, dată fiind presiunea socială de a oferi soluții în circumstanțe mereu schimbătoare. Problema este una acută, așadar, și pentru cunoașterea științifică, al cărei "sanctuar" a fost a fost "deconstruit" încă din a doua jumătate a secolului trecut. Democratizarea comunicațională fără precedent a societății contemporane, traiectoriile sociale sinuoase impuse de procesul de globalizare, relativizarea post-fundaționalistă a adevărului și dezvăluirea relațiilor profunde dintre procesul producerii cunoștințelor științifice și dezvoltării tehnologiilor, pe de o parte și fenomenul puterii politice, pe de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
întreg, cât și pe fiecare individ în parte, căci fiecare individ trebuie să se supună controlului exercitat de stat. Avem de-a face, așadar, cu un regim politic de factură totalitară, care se opune în mod deschis oricărei tentative de democratizare. În termenii teoreticianului contemporan Robert Dahl, când discutăm despre regimul politic totalitar vorbim despre o hegemonie închisă, în care atât contestarea ideologiei acestuia, cât și participarea demosului la viața politică sunt împiedicate și condamnat 25. La fel, în termenii ipotezei
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
masă americană, precum și cele mai clare expresii ale ceea ce ei numeau industrii culturale (promovarea și diseminarea unui anumit tip de cultură prin intermediul mass-media în ascensiune, radioul și cinematograful având o contribuție covârșitoare). Aparent, cultura de masă reprezintă o formă de democratizare a culturii, înțeleasă inițial ca expresie superioară a creației umane, produsă de o elită artistică și intelectuală, promovată și apropriată de autorități mai mult sau mai puțin imperiale. În tradiția elitistă a ceea ce s-a numit cultură și civilizație, cultura
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Mișcării drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT), Earl Warren, jurist și om politic, guvernator al Californiei, candidat republican la vicepreședinție împotriva echipei lui Harry Truman (vezi), poate fi considerat ca un actor major al forțelor culturale care au dus la democratizarea Americii în timpul transformărilor revoluționare asociate cu mișcarea mai sus amintită. Această afirmație poate fi susținută foarte simplu, prin asocierea numelui lui Earl Warren cu hotărârile luate de Curtea Supremă în perioada în care Warren a funcționat ca președinte al acestui
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și viața”, „Colțul poeților tineri”, „Cronică teatrală”, „Cronică literară”. Orientarea ziarului este dată de articolele semnate de N. D. Cocea, Mihai Beniuc (Funcțiunea socială a scriitorului), George Ivașcu, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu. Un loc aparte îl ocupă analizele privitoare la „democratizarea” vieții social-politice și la reorganizarea Societății Scriitorilor Români (Dan Petrașincu, Participarea directă a scriitorilor, Unde n-au dreptate idealiștii noștri, Al. Piru, SSR se purifica, Epurație la SSR: Radu Gyr etc.). Modelul sovietic devine și aici o dogmă greu de
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]