1,930 matches
-
mâna a doua prezentă actualmente în librăriile ieșene. Noi am contabilizat 51 astfel de volume. 318 Probabil pe acest fapt se sprijină și apariția pe piața de carte românească a trei broșuri care poartă semnătura Vrăjitoarea Cireșica: Descântece de dragoste, Descântece de sănătate, Descântece de bunăstare și spor, apărute la Ed. Sphinx în 2004. Alături de formulele unor descântece, aici se pot regăsi credințe populare, rețete magice,vrăjitorești și divinatorii. 319 Deși nu am acordat un spațiu special cercetării fenomenului divinatoriu propriu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezentă actualmente în librăriile ieșene. Noi am contabilizat 51 astfel de volume. 318 Probabil pe acest fapt se sprijină și apariția pe piața de carte românească a trei broșuri care poartă semnătura Vrăjitoarea Cireșica: Descântece de dragoste, Descântece de sănătate, Descântece de bunăstare și spor, apărute la Ed. Sphinx în 2004. Alături de formulele unor descântece, aici se pot regăsi credințe populare, rețete magice,vrăjitorești și divinatorii. 319 Deși nu am acordat un spațiu special cercetării fenomenului divinatoriu propriu etniei rrome, ținem
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe acest fapt se sprijină și apariția pe piața de carte românească a trei broșuri care poartă semnătura Vrăjitoarea Cireșica: Descântece de dragoste, Descântece de sănătate, Descântece de bunăstare și spor, apărute la Ed. Sphinx în 2004. Alături de formulele unor descântece, aici se pot regăsi credințe populare, rețete magice,vrăjitorești și divinatorii. 319 Deși nu am acordat un spațiu special cercetării fenomenului divinatoriu propriu etniei rrome, ținem să precizăm că în cazul lor această îndeletnicire are o răspândire foarte mare. Ea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
noștri față de noapte, cu zeii, animalele și umbrele ei bântuitoare, acești creanțieri însetați de sângele datornicilor lor, oamenii vii. Moartea în pericol Astăzi nu mai există monumente funerare, nici statui sau fresce în camerele morților. Mai puține blesteme, mai puține descântece. Odată cu ceremoniile de doliu și cu liturghia publică a funeraliilor, au dispărut din orașele noastre carnavalurile, serbările și mascaradele. Înlăturați scheletele din vedere, ce-i mai rămâne ochiului? Un flux de imagini, fără miză ori consecință, pe care-l numim
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nivel profesional: Ea al medicinei îi supraveghea pe toți medicii și era revendicat, prioritar, ca strămoș, de medicii empirici. în zilele de sărbătoare medicii nu aveau voie să practice profesia. Tratatele medicale studiate în vederea profesionalizării, cuprindeau și formele magico- hieratice, descântece, farmece, exorcisme, blesteme de alungare a răului dar și texte empirice, laice, eliberate de magie. în aceste cărți, pe lângă practici, sunt enumerate și boli cu tratamentul respectiv și modul de preparare. Faptul că sunt trecute cauzele, manifestările și diagnosticul bolii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
focul pântecelui matern, de aceea mitul său stă sub semnul focului cosmic regenerator, purificator. Cultul său a fost introdus în Attica în secolul VI î.Chr. Antecedența sa pare a fi imemorială, când se apela, pentru vindecare la magia albă, descântec, buruieni de leac, alifii, masaje, formule impresive etc. După secolul VI î.Chr., Asklepios a avut temple în întreaga lume greco romană și templele sale erau, ca la egipteni, clinici și policlinici. Preoții săi erau și medici. în Epidaur se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
familii bine închegate, educație zalmoxiană, practica mișcării și a competițiilor populare etc. etc. Toate aceste condiții au făcut ca medicina dacă să aibă caracter popular, iar experiența terapeutică naturistă să aibă rezultate atât de evidente încât practicile oculte precum vrăjile, descântecele, magia neagră să nu aibă prioritate, ca la alte popoare străvechi. Astfel, variata experiență medicală dacică s-a putut mai lesne apropia de medicina științifică și aceasta de ea, conferindu-i un caracter obiectiv și o anume reputație. Varietatea și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, ziceau ei, toate lucrurile bune și rele pentru om în întregul său vin de la suflet și de acolo curg ca de la cap la ochi, prietene, și mai observa el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înțelepciune“. Această mărturie este excepțională, ca și concepția medicală dacică. Întâi, pentru că a lăsat-o Socrate prin Platon dar și prin faptul că Socrate a preluat-o pentru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nu poate fi sănătoasă. Căci, ziceau ei, toate lucrurile bune și rele pentru om în întregul său vin de la suflet și de acolo curg ca de la cap la ochi, prietene, și mai observa el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înțelepciune“. Această mărturie este excepțională, ca și concepția medicală dacică. Întâi, pentru că a lăsat-o Socrate prin Platon dar și prin faptul că Socrate a preluat-o pentru logica ei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
afectarea psihicului poate condiționa sau determina sănătatea fizică, pe când suferința fizică nu întotdeauna afectează sufletul. Relatarea lui Socrate, preluată de către toți istoricii noștri, oferă posterității concepția medicală dacică rămasă foarte modernă. Tot din relatarea socratică, rezultă și nivelul superior al descântecului dacic, eliberat de obscurantismul înșelător, și convertit într-o sugestionare incantatoare, mobilizatoare de energii existente latent în om, în pacient. Mărturie despre plantele utilizate în terapie de către daci depune și Dioscorides în Materia Medica unde 27 de plante sunt menționate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
natură religioasă, morală, socială, filosofică și de practică medicală. Medicina vedică, cu exorcisme și demonologie, e de natură mitică. Vedele datează de pe la anul (1000 î.Chr.), cuvântul veda însemnând, cunoaștere, știință. în cartea a 4-a a vedelor (Atharwa-Véda) întâlnim descântece și formule magice privind izgonirea duhurilor rele, medicina timpului ocupându-se și de sănătatea sufletului. Preoții brahmani dețineau formule magice vindecătoare într-un anumit cadru, moment și tehnică ritualică. Se va forma astfel tradiția hinduistă, denumire de la fluviul Indus, azi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Codex Argentus, scris cu litere argintii și majuscule aurii pe pergament purpuriu, a rămas ca un monument de limbă germanică. Prin creația alfabetului și după Göttische Bibel popoarele germanice vor da vestitele cântece eroice și experiența lor „medicală“ primară: vrăjitorii, descântece, preziceri, oracole, dar și plante medicinale etc. Medicina germanică se va decanta și forma prin călugării enciclopediști ai mânăstirilor creștine prin care și limba germană veche va evolua în germana medie și din secolul XIV, în germana modernă. Creștinismul, prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
e ca pământul, aspru și bolovănos... sperie mintea și cutremură... Vorbește în doi peri, deprins să-și ascundă gândul. Suflet enigmatic, plin de surprize și bănuieli. Lisandru, deși se uita la gura bătrânului, și îi asculta vorbele ca pe un descântec, și, ca un izvoraș îi susura în inimă un fel de liniște, un fel de mângâiere; el însă, tot pe-a lui o ținea... și, ieși din crâșmă ca un vârtej. Bătrânul bătu aerul cu palma, murmurând în barbă: - Prostia
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Pentru că e o taină, încerc și eun să înțeleg, m-am dus, e adevărat, și la doctor și la preot, dar m-a mai dus undeva, m-a dus undeva pe lângă Arad la o vrăjitoare, care avea faima că dezlega descântecele făcute copiilor, mama a vrut să încerce totul ca să mă liniștească, și vrăjitoarea mi-a spus un descântec la ureche, eram prea mic ca să-l mai țin minte, nici mama nu știe ce mi-a șoptit vrăjitoarea, dar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la preot, dar m-a mai dus undeva, m-a dus undeva pe lângă Arad la o vrăjitoare, care avea faima că dezlega descântecele făcute copiilor, mama a vrut să încerce totul ca să mă liniștească, și vrăjitoarea mi-a spus un descântec la ureche, eram prea mic ca să-l mai țin minte, nici mama nu știe ce mi-a șoptit vrăjitoarea, dar n-am mai plâns de atunci și am început să dorm ca și copiii, uneori mai cad numai așa într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
s-o lase nepoatei celei mari, 72 de ani are femeia ce mă lasă mândră s-o desenez și privirea ei nu s-a clintit din direcția arătată de mine, toți cei din sat pe câți am întrebat cine știe descântece de răul copiilor, toți m-au trimis la Zamfira, baba Zamfira stă țeapănă în cămașa ei cu fodre, dantelată, îngălbenită de, și eu o desenez, mi-a spus că a venit după război din Bucovina, murindu-i bărbatul pe front
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a tras spre părțile astea, aici și-a găsit bărbat, umblând pe drumuri, l-a întâlnit, căuta loc să se stabilească și i-a ieșit în cale ursitul sub înfățișarea unui ciubărar, el umbla din sat în sat cu ciubere, descântece știa din satul ei, din Bucovina, de la bunică-sa, moartă și ea săraca pe vremea secetei, atunci i-a dat bătrâna cămașa înfodrată și a trimis-o în lume, îi arăt desenul făcut de mine în creion, se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din preajma Aradului, despre fascinația ne-nțeleasă ce o am când aud vorbindu-se limbi străine lângă mine, sentimentul nelămurit că mie mi se spune ceva în acea limbă și eu nu înțeleg și cum cred că dacă aș auzi mai multe descântece de acest tip l-aș recunoaște pe cel spus mie atunci și asta m-ar ajuta mai bine să-mi dau seama ce caut, fiindcă mă obsedează dureros ceea ce ar trebui să caut și încă nu știu ce-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ascultă cu luare aminte femeia cu ochii țintă în vatra cuptorului zidit în perete, cu toate că a construit fiul ei o casă nouă de piatră femeia n-a consimțit să se mute din vechea ei casă cu pământ pe jos, Știu descântece de răul copiilor, nu-s prea multe, se-aseamănă-ntre ele și veneau femeile cu copilașii făcuți ghem și cu picioarele la gură, așa-i frământa pe dinlăuntru răul, înnegriți ca smoala, eu recunosc tulburat simptomele pe care mi le atribuia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lumea asta nu-i spus a doua oară la fel, chiar dacă cuvintele sunt aceleași, Am înțeles ce-mi spunea bătrâna, dar nu vreau să accept că, cu bățul scrijelește la suprafață praful mărunt din vatra de lut, și-ncepe cadențat descântecul nemaiauzit de răul copiilor, Ieși ceas rău, ieși tu rău, ceas rău cu speriet, spune descântul numind ceasurile rele, cu samcă, cu moroi, cu strigoi, cu diavolițe rele, și cu ce-or mai fi fiind, le numește baba Zamfira pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de darurile lor folosindu-le pentru a-mi clădi visele. Visele m-au ucis prin moliciunea lor voluptoasă și prin bucuriile care mi-au șubrezit trupul. Mi s-a părut că am DREPTURI asupra oamenilor și-am încercat pe ei descîntece și puteri hipnotice. I-am adormit și, crezînd că-i vindec, mi i-am pus la picioare. Ah, gînduri blestemate, jocuri de noroc în care mi-am jucat ființa!”-strig și vocea mea răsună straniu în camera pustie. Îmi încleștez
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
nesomnurile mi se robise în gânduri. Și toate numai pentru un asediu la capăt de vieți. Trecerea în nopțile mele albele nopți de iubire Ca o cetate închisă-n miezul crispat al munților sânge de stele prelins prin pletele tale descântec... Și dorul singur prin vânturile unei mări pustiite de vietățile somnambule. Și dorul prin covorul cald ce-ți sărută tălpile suspinând după setea de viață. Numai lacrimile, îmi scaldă-n zile trecerea unei neliniști ce-mi sună-n fiece secundă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
se făceau tot mai scurte iar umbrele arborilor bătrâni se lăbărțau, subțiindu-se ca un contur de filigran. Caravana cinematografică săptămânală, jurnalele, radioul și alte cele ale soitarilor cu fețe cenușii, prin conferințe, prin cuvântări, prin cântece populare aranjate, prin descântece băbești măsluite, tocau nervii țăranilor din toate stările, trăitori în Goldana, vorbindu-le de viața nouă din colhozuri (aceleași moșii, cu alți stăpâni!), în care trebuia ca toți să tragă la jug, sub steagurile roșii. Copiii veneau cu nasuri vinete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe urmă reluă cu glas nostalgic: Ție îți zic, Albert, neștiutul meu frate: strămoșii mei cei din stele, rătăciți fără de întoarcere, au izvodit cândva o rostire astfel de concis alcătuită, încât împărtășește, cu iscusință de pravilă și cu viers de descântec, nevăzuta legătură dintre miezul lucrului și spiritul său. Un fulger negru scăpără subit din ochi de Fată cu grumazul prelung, ferecat în inele de aramă. Fata privi câteva secunde spre Vânător cu infinită și neascunsă surprindere. Totuși nu altfel, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
univers sunt câteva din temele abordate de primul număr al publicației. Realizatorii vin cu idei pentru o nuntă perfectă, dar și cu răspunsuri la temerile bărbaților legate de căsătorie. Interesante sunt și articolele despre cuplurile de fațadă, despre dragostea cu descântec, precum și un interviu despre poligamie. Revista are și un site - www. revista-matrimonial. com - un loc unde cititorii pot afla despre publicație, pot face cunoștință cu redacția, dar pot discuta și pe teme diversificate în cadrul unui forum. Preț: 3 lei. în
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]