5,637 matches
-
mai mult decît o colecție) O nouă modalitate de a face cărți Enunțul reformulat nu este altceva decît tema-titlu reformulată printr-o operație de aspectualizare: ea se găsește în centrul procesului descriptiv prin faptul că delimitează noile părți ale obiectului descris (colecția): literatura și poezia, cărțile polițiste și de aventuri, dicționarele și lucrările de referință, cărțile de istorie și eseurile. Toate aceste părți au o singură proprietate, în funcție de tipul lucrării: culoarea. Putem rezuma aceste remarci despre descrierea colecției "Bouquins" sub forma
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pădurea. Cu toate acestea, în pădure vom descoperi majoritatea clasicilor de mîine". Al doilea paragraf insistă asupra capacităților nevăzute ale cititorilor și ale editorilor (sau mai degrabă ale editorului J. Lindon) de a descoperi și de a afla. Mișcarea argumentativă descrisă anterior este doar un început în primele două paragrafe; în paragrafele 3 și 4, ea se va dezvolta sub forma următoarei structuri: FĂRĂ ÎNDOIALĂ Prop P, CU TOATE ACESTEA Prop Q. Propoziția P, conținînd FĂRĂ ÎNDOIALĂ ("Fără îndoială, redactorii emisiunilor
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
vedem, mai întîi, textul de prezentare de la Povestiri orientale: În primul rînd, regăsim două propoziții "publicate în 1938, revăzute în 1963" care, în lipsa indicatorilor nominali, așteaptă o ancorare referențială. Este o operație descriptivă de relaționare care oferă informații despre obiectul descris (Sit Temp: "1938"; "1963"). Această operație influențează direct tema-titlu care garantează ancorarea referențială: "aceste nouă nuvele". Tema-titlu este dublu tematizată: originea povestirilor în legende, originea nuvelelor în vechile tradiții literare. Prin urmare, obiectul discursului este situat într-un ansamblu mai
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
povestirii. Propoziția narativă 4 permite trecerea la o stare finală, marcată grafic printr-un nou paragraf. [P5] poate descrie finalul povestirii (Pn5): "John îl imobiliză pe loc, cu piciorul pe tîmplă". Prin reluarea substantivului propriu ("John") se finalizează programul narativ descris (scena scandalului). Sînt prezentate cinci componente indispensabile oricărei povestiri: doi actori constanți; predicate care îi definesc (predicate calificative a fi agresorul "dezechilibrat", de exemplu; predicate funcționale a face mai ales cele la PS), în timp t1 și t7; o succesiune
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
stabilirea unei relații de echivalență între denumire și extindere. Pe de altă parte, enumerarea este gradul zero al descrierii; în acest sens, nu este vorba decît de o simplă "prezentare" a informațiilor, de lista proprietăților sau a părților din tema-titlu descrisă. o componentă semantico-referențială: F. Revaz notează că descrierea se construiește în funcție de "repertoriile (= reprezentări și cunoștințe enciclopedice) mai mult sau mai puțin comune locutorilor unei culturi" (1989, p. 360). Propunem noțiunea de "cadru de cunoștințe" agreată de psihologii cognitiviști și definită
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
-tip care, la limită, fac din descriere inventarul unei situații (1989, p. 165). Citatul denotă importanța ultimei coperte sau a extraselor din presă: elementele de paratext editorial pot recurge la stereotipuri, la clișee, esențialul fiind ca tema-titlu din descriere (cartea descrisă) să fie ușor identificabilă prin proprietățile considerate drept cele mai importante. Prezentarea primei povestiri, Altarul morților, pune în scenă funcția definitorie a descrierii: situată în timp și spațiu, ea este descrisă după modelul definiției metaforice: (6) Altarul morților, scris la
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
decît un roman: este o enormă cronică"), modificarea temei-titlu de la stabilirea ei (1) pînă la ultima reformulare (12). Ultimele adjective afective "arzătoare, violente, naive și pasionante" cu care se încheie textul de prezentare a cărții realizează o analogie între lumea descrisă și cartea scrisă. Să vedem în continuare nota biografică prezentă pe spatele supracopertei: (13) Descendentă dintr-o familie patriciană din Danemarca, baroana Karen von Blixen-Finecke s-a născut în 1885 lîngă Copenhaga. În 1914 pleacă în Kenya pentru a conduce
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
social: "patronul ei". Alți doi actori A3 (Courland Bell) și A4 (Gisela) sînt caracterizați printr-o funcție socială cu conotații pozitive. În sfîrșit, actorul colectiv A5 ("tinerele portugheze") este caracterizat negativ după o logică implicită peiorativă. Cadrul geografic, alături de personajele descrise, este și el important pentru începutul povestirii. (c) O succesiune temporală minimală: tn și tn+1, marcată prin conectorul "de la început" și prin nuanța aspectuală incoativă "nu întîrzie să". (d) O transformare a predicatelor X și X' prin și de-
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
găsește aspectualizarea; ea trimite la părțile întregului constituit de obiectul discursului descriptiv (tema-titlu = Anuarul lumii sportive franceze). Aspectualizarea declanșează și o proprietate sau o calitate a temei-titlu ("această carte unică"). Operațiunea de tematizare poate trimite la diferitele părți ale obiectului descris ("informații inedite și personale despre ceea ce...", adică de la litera A la Z). (2) Prezentarea cărții Istoria populației franceze arată puțin altfel; mai întîi sînt enunțate diferite elemente ale obiectului descris: "Istoria identităților, destinelor, istoria diferențelor". Cartea este apoi prezentată sub
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Operațiunea de tematizare poate trimite la diferitele părți ale obiectului descris ("informații inedite și personale despre ceea ce...", adică de la litera A la Z). (2) Prezentarea cărții Istoria populației franceze arată puțin altfel; mai întîi sînt enunțate diferite elemente ale obiectului descris: "Istoria identităților, destinelor, istoria diferențelor". Cartea este apoi prezentată sub forma unei definiții minimale: "Istoria populației franceze este întîlnirea unei Națiuni cu poporul ei". Vom analiza alte două exemple ale funcționării textuale foarte răspîndite în această campanie publicitară: (3) și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
formulelor de adresare; descrierea jucăriei preferate subliniind unele caracteristici ale acesteia. Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere și menționarea jocului în care va fi folosită. Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. El are voie să pună întrebări referitoare la structura și caracteristicile jucăriei. Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de jucării; diverse jucării cunoscute de copii. Desfășurarea jocului: În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
e de fiecare dată inteligentă prin oportunitatea ei. În urma periplului prin onomastica lucrată în filigran a personajelor lui Slavici credem că am descoperit un scriitor în egală măsură artist și meșteșugar, atent la fiecare rând scris, grijuliu cu fiecare aspect descris, exigent cu fiecare pagină încheiată. Înțelegem acum amărăciunea cu care el deplângea uimitoarea ușurință cu care se scrie la noi: Oamenii cu mari destoinicii intelectuale au perdut parcă simțământul că nu e destul să știi carte, să înțelegi și să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care trăim. Iată una dintre ele: cum de construcția poliției secrete comuniste (Securitatea română, de pildă, așa cum o știm sau cum ne-o imaginăm) seamănă atît de bine cu "imaginea înspăimîntătoare a Organizației a cărei însușire de căpetenie este secretul", descrisă, cu mult înainte ca ea să existe, de miturile Conspirației și analizată cu subtilitate de Raoul Girardet în Mituri și mitologii politice? Gabriela Adameșteanu În loc de introducere în imaginarul politic Studiul a ceea ce e desemnat în mod obișnuit prin termenul ambiguu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un aspect caracteristic doar conspirației evreiești: în special iezuiții s-au văzut întotdeauna foarte pricepuți în a pune mîna pe moșteniri, în a deturna, spre folosul lor, prin intermediul duhovnicilor, Testamentele muribunzilor. Dar în discursul rabinului, ca și în Protocoale, mijloacele descrise au cu totul alte dimensiuni. Mai întîi, trebuie menținut un control riguros asupra întregului sistem bancar, ca și asupra tuturor mecanismelor de investiții ale Occidentului european, scopul fiind acela ca "nicăieri, nici o operație financiară, nici o activitate importantă să nu se
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
devoțiune, izvoare niciodată secate de emoții și fervoare. Se întîmplă însă să nu se poată evita acel pas între transformarea în legendă a unor vremuri privilegiate pentru memorie și fixarea lor în sacru. In opoziție cu un prezent resimțit și descris ca un moment de tristețe și de decădere, se impune absolutul unui trecut al împlinirii și al luminii. S-a ajuns unde era inevitabil să se ajungă: cristalizînd toate elanurile, toate energiile visului, reprezentarea vremurilor "de dinainte" a devenit mit
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de luat în seamă este că, de fapt, nu cunoaștem de ce teoriile noastre funcționează atât de bine. Prin urmare, precizia lor ar putea să nu le demonstreze adevărul și consistența. Într-adevăr, convingerea autorului este că ceva apropiat de situația descrisă mai sus ar fi posibil să existe în cazul în care actuala lege a eredității și cele ale fizicii s-ar confrunta. Aș dori să închei într-o notă mai optimistă. Miracolul adecvării limbajului matematicii la formularea legilor fizicii este
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
există independent de realitatea senzorială. Matematica, și în particular geometria ca știință a spațiului, nu mai e una singură, ci doar un model matematizat al spațiului fizic, cu alte cuvinte, o construcție logică consistentă și necontradictorie în care se regăsesc descrise proprietățile fundamentale ale modelului fizic. Autorul acestui eseu are perfectă dreptate când afirmă că descoperirea geometriilor neeuclidiene a fost una din revoluțiile fundamentale în evoluția matematicii, care va face posibile teoriile matematizate ale fizicii secolului următor. Într-adevăr, la începutul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
etc.). Din nou factorul nivel de tehnicitate își spune cuvântul, în sensul ca în ghildele a căror activitate este cea mai "tehnică" (uzual ghildele de raiding) nivelurile de autoritate atinse de către purtătorii de autoritate sunt maximale. Ținând cont de cele descrise mai sus, este vizibil faptul că guild master-ul, administratorul de forum (sau orice poziție echivalentă) și într-un grad mai redus ofițerii ghildelor și respectiv moderatorii de forum constituie autorități deontice. Cealaltă formă de autoritate, cea epistemică, este și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și generalizat la nivelul personalității sale, căutând cu disperare o modalitate de descărcare a energiei acumulate; în acest sens, Konrad Lorenz notează: "Oprirea unei mișcări instinctuale, provocate de absența mai îndelungată a stimulilor declanșatori, nu are drept urmare doar intensificarea deja descrisă a disponibilității de reacție, ci provoacă fenomene mult mai profunde, ce afectează întregul organism. În principiu, orice mișcare instinctuală adevărată căreia îi este sustrasă în modul relatat posibilitatea de desfășurare are însușirea de a neliniști animalul (în cazul nostru, copilul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nota: "Sănătatea, [...] trasează și păzește granița dintre "normă" și "anormal". "Sănătatea" este o stare potrivită și dorită a trupului și spiritului uman o stare care (cel puțin în principiu) poate fi descrisă mai mult sau mai puțin exact și, odată descrisă, poate fi, de asemenea, măsurată cu precizie. Ea se referă la o condiție fizică și psihică ce poate permite satisfacerea exigențelor rolului proiectat și desemnat de societate iar aceste exigențe tind să fie constante și stabile. Condiția fizică", dimpotrivă, nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
copiilor desculți de țăran. Astfel, el folosea metoda întrebărilor, neștiind că este metoda erotematică a lui Socrate. Această metodă, actuala metodă a conversației, alături de metoda povestirii îi ajuta pe elevi să descrie sau să numească acțiuni și lucruri, care altfel descrise ar fi creat haos și neclaritate în mințile lor. Metodele sale, simple de altfel, dar se pare cele mai eficiente, erau recunoscute, și pentru aceasta Creangă era preferatul normaliștilor, care îi urmăreau cu atenție orele și discutau cu aprindere manualele
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
simboluri și concepte în condițiile în care se apelează la ele în mod curent. Organizarea în sisteme ierarhice a cunoștințelor dintr-un anumit domeniu în funcție de gradul de abstractizare și folosirea lor se face după anumiți algoritmi care exprimă natura realității descrise. Cunoașterea acestor algoritmi înseamnă însușirea codului. Rezolvarea acestor situații problematice se face prin apelarea la anumite strategii. Au fost identificate câteva situații care antrenează strategii tipice. Aceste situații au fost descrise de U. Șchiopu și E. Verza (p. 199). Abilitățile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aceștia drept colaborator sau drept adversar, în funcție de capacitățile sale de a stabili relații adecvate cu elevii, de a comunica eficient, de a dovedi entuziasm, înțelegere și prietenie. De altfel, influența personală a învățătorului asupra grupului de elevi este cunoscută și descrisă, în general, ca fiind o capacitate de a afecta comportamentul altor persoane, în speță al elevilor; în aproape fiecare moment, învățătorul inițiază acțiuni prin care afectează comportamentul elevilor, în timp ce elevii vor acționa în funcție de intensitatea influenței învățătorului. În acest sens există
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
a greșit. Recomandări: Se insistă asupra deplasării rapide a apărătorului (fig. nr. 70). II.3.2. Deplasarea În teren a apărătorului Conținutul deplasării În teren a jucătorului a fost prezentat pe larg, când s-a analizat tehnica atacantului. Pe lângă procedeele descrise anterior, jucătorul apărător utilizează următoarele procedee tehnice specifice: deplasarea laterală spre stânga și spre dreapta cu pași adăugați; deplasarea spre Înainte și spre Înapoi cu structură de pași diferiți; mișcări speciale ale brațelor, independente de mișcarea picioarelor: sus, lateral, oblic
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În apropierea celui care urmează să o primească; În caz contrar, poate fi fentat sau nu are timp suficient pentru a interveni. Obs.: pentru realizarea unei intercepții, elementul hotărâtor Îl constituie anticiparea. Exersarea intercepțiilor se realizează prin exerciții asemănătoare mișcărilor descrise (vezi și exercițiile de la "Scoaterea mingii de la adversar prin intercepție"). d. Urmărirea mingilor Mingile aruncate la poartă și care sunt blocate sau respinse de către apărători și portari, cele care lovesc bara, cele care se rostogolesc pe sol, trebuie urmărite de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]