3,459 matches
-
chipul ei în timpul lecturilor. Când cunoști autorul, mergi in intâmpinarea scrierilor lui cu sentimentul cald și benefic al prieteniei, îi înțelegi și îi admiri altfel scrierile. Se strecoară ceva în plus din ființa autorului printre rândurile pe care tu le deslușești în anumite culori, parcă numai pentru tine. Profesia de juristă nu a împiedicat-o să dea glas vocației pentru creația literară căreia i s-a dedicat cu toată ființa sa. Romancieră, eseistă, poetă și editoare este un artist complet, cu
UNDEVA, CÂNDVA, CINEVA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378543_a_379872]
-
putea fi ajutat spre a lucra mai eficient în fixarea cunoștințelor acumulate. Cât timp meditația nu ia un aspect comercial direct ea este benefică. Copii însăși au tendința firească de a-și ajuta colegul în nevoie prin aceea că îi deslușește particularități ale problemei pe care el, îndrumătorul, le-a înțeles. În filosofia asiatică meditația are alt rol De obicei legată de credință, prin meditație se înțelege un contat mintal om-divinitate făcută în momente de reculegere, prin care omul nu cere
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
Trandafira, Rodomela părăsi palatul, încărcată de bogățiile cu care o răsplătiseră împăratul și împărăteasa și fără să dea nici o explicație de ce nu mai dorea să rămână în acel loc. Apucase să zărească frumusețea de copilă și se speriase de moarte deslușind culoarea ochilor acesteia, unul verde și unul albastru. Alergase nebunește prin palatul pe care împăratul îl încărcase cu trandafiri și care vuia de veselie, își adunase toate lucrurile, le urcase în căruța cu odoarele care îi fuseseră dăruite și dispăruse
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
primele unde emanate de corpul tău desprins din orbite astrale am putut înțelege esență creației descrisă mai întâi în firul de iarbă în frunză unui copac sau în luciul odihnitor al limpezișului unei ape mai am de învățat până voi desluși esență din legile formelor ce marchează conturul și mesajul transmis de expresia chipului tău ce face ochiul atât de pătruns și se poate transmite doar printr-un sărut de anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografica: inițial, / Anghel Zamfir Dan : Confluente
INIŢIAL, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378809_a_380138]
-
mi-atacă gândul bun, Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare, Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun. Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc, Dar ochii sunt închiși, urechile astupate Mesaje de la Îngeri cu greu mai deslușesc, Am aripile frânte, să zbor nu se mai poate. Nu voi pleca acum fără să-mi dai răspuns, Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare, Simt că și Tu suspini văzându-mă străpuns De patimi și ispite, de-o
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
milă mi-atacă gândul bun,Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare,Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun.Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc,Dar ochii sunt închiși, urechile astupateMesaje de la Îngeri cu greu mai deslușesc,Am aripile frânte, să zbor nu se mai poate.Nu voi pleca acum fără să-mi dai răspuns,Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare,Simt că și Tu suspini văzându-mă străpunsDe patimi și ispite, de-o cruntă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
atacă gândul bun, Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare, Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun. Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc, Dar ochii sunt închiși și urechile astupate Mesaje de la Îngeri cu greu mai deslușesc, Am aripile frânte, să zbor nu se mai poate. Nu voi pleca acum fără să-mi dai răspuns, Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare, Simt că și Tu suspini văzându-mă străpuns De patimi și ispite, de-o
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
mi-atacă gândul bun,Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare,Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun.Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc,Dar ochii sunt închiși și urechile astupateMesaje de la Îngeri cu greu mai deslușesc,Am aripile frânte, să zbor nu se mai poate.Nu voi pleca acum fără să-mi dai răspuns,Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare,Simt că și Tu suspini văzându-mă străpunsDe patimi și ispite, de-o cruntă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Emoție > ÎN NOPȚILE LUNEI Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În nopțile lunei Cuvintele se împletesc cu păsările Când frunzele îngălbenite cad la ferestre , Iar prin destrămările lente doar zările Îmi deslușesc prin ramuri șoaptele albastre ... Cu umbrele ce rătăcesc în nopțile lunei Mă plimb în trecut fără rost , Cănd aceeași amintire-n fluxul ei Îmi amintește de tot ce-a fost ... Doar amurgul îmi mai asculta gândurile Și pașii mei ce
IN NOPTILE LUNEI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379103_a_380432]
-
și viața lor, și sfârșit bun le dăruiește, iar dincolo, un colțișor de rai le rânduiește, că binecuvântat ești în veci. Amin!“. Ca ființă muritoare, iubesc absolutul, încerc să înțeleg infinitul și caut explicații simple pentru misterele lumii. Caut să deslușesc tainele ascunse ale vieții pentru a-mi hrăni sufletul și filosofia pentru a crea tot ce-mi doresc. Descopăr astfel că viața noastră însăși e vis, mit, realitate, absolutul e „necondiționatul limitat”, misterul mă eliberează de neliniștile mărginirii mele, filosofia
TE PORT ÎN SUFLET, PĂRINTE PAISIE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379077_a_380406]
-
în poveștile adevărate iar pe covorul de flori în iarba verde își revederea băiatului drag ce se îndrepta spre dânsa. Al treilea înger, ajunsese departe tocmai în cealaltă parte a Pământului și atât de smerit, se oprise în loc. Atent să deslușească ce se petrece acolo jos,văzu un bărbat însoțit de un copilaș ce stăteau îngenunchiați la capătul drumului. Bărbatul și copilul nu făceau nimic; stăteau și priveau la drumul care tocmai se sfârșea și care nu ducea niciunde. Totul în jurul
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
îngust, tăind prin pădurile de brad înalte și întunecoase. Merg cât merg, iar când obosesc bine de tot, mă așez pe un buștean de la marginea drumului să-mi trag sufletul. Nici nu trecu mult timp că din vale auzul îmi desluși niște zgomote ca de copite de cal și roți de căruță. Mai apoi, la cotitura drumului se ivi o gloabă de cal cu urechile ascuțite și înhămat la un car hodorogit. Pe scândura pusă în fața carului ședea un țăran cu
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
zăpadă. Nu a putut alerga, deși ar fi dorit. Când a ajuns mai aproape de curte i s-a părut că aude urlete și vaiete de om și s-a oprit să asculte. Nu se înșelase. După alți câțiva pași a deslușit în întuneric lumina intermitentă a alarmei. „Doamne, e chiar la el la poartă! E ceva grav, nu se poate!” A dat ordin prin stația de emisie să vină urgent un ajutor șef de post și a grăbit pasul cât a
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
care-i trecuseră prin minte, deși nu-i cunoscuse - bunicii lui, Culai și Agripina, pieriți năpraznic laolaltă. Îi era greu nepotului să iscodească despre motivul morții lor deodată, dar Buna, ștergând pe furiș o lacrimă călătorită spre coada ochiului, îi desluși din cele aflate demult de la Zain: -Nu erau bătrâni... doar la mijlocul vieții... Au căzut pe loc trăzniți în plină vară... Veniseră pe coastă să-ntoarcă fânul... când norul viclean i-a săgetat... Le-au rămas mici două perechi de gemeni
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
A TA POEZIE! Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului Nu pot continua să m-amăgesc Nici măcar nu mai cred in a lor poezie, Cuvintele unora s-au stins, azi goale le deslușesc Prin filtrul iubirii, Eu liberă vreau să trăiesc Cu cei asemeni mie, Căci dacă scrii vers pentru faimă E tot o formă de robie! Aș vrea să unesc Iubirea sufletelor frumoase și să le dau aripi De gând mântuit, să
SIMTE CEALALTĂ LUME , PRIN A TA POEZIE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382000_a_383329]
-
măsurați, egali, hotărâți, inspectau fiecare încăpere. Cine putea fi? Mintea mea lucra cu rapiditate, sărind de la un gând la altul, construind și distrugând presupuneri din cele mai fanteziste. Brusc, intrusul s-a oprit. Era clar că îl interesa ceva. Am deslușit că deschisese deressingul și acum, îmi trecea în revistă hainele și încălțările. După un timp, s-a lăsat tăcerea. Oricât îmi încordam auzul, nu distingeam nimic, nu ghiceam ce anume făcea. Îmi țineam respirația, întrebându-mă cât mai durează acest
LOGODNICUL MEU, FRED (VI) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382057_a_383386]
-
din Săcele, Codrul falnic de sub stele, Mă fascina cu vraja lui Pe poteca Domnului! Pe cărarea cea frumoasă Mă plimbam voios spre casă, Iar la ieșirea din pădure, Începea dealul să mă fure. Ființa toată mi-o copleșea Când privirea-îmi deslușea Valea Largă și spitalul... Colceagul, monumentalul. Valea Largă - denumirea unei străzi. Colceag - ,,Spitalul Municipal Săcele” din zilele noastre. Artangel Referință Bibliografică: La izvorul din Săcele / Deogratia Artangel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul VII, 05 martie 2017. Drepturi
LA IZVORUL DIN SĂCELE de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380319_a_381648]
-
de vis, Mă tem că nu-s de-ajuns dureri de nemurire Să farmece căderea din viață în abis . De-aceea tu, minune, îngăduie-mi să caut Ce n-am găsit vreodată și nici n-am să găsesc. Te-oi desluși slugarnic din sunetul de flaut, Din geamătul furtunii pe care îl iubesc ! Te voi găsi curată și dureros de-aproape, Târzie și sătulă de neființă grea , Te-oi recunoaște însă pământul e la pleoape Căci fericită-a fost nechibzuința mea
I R E V O C A B I L de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380333_a_381662]
-
Se respira atâta pace, atâta tihnă! Corpul ei, întins pe pat, părea că plutește pe o mare lină, practic nu-l simțea, de parcă nu era din carne și oase, ci doar o iluzie. Și cum privea pe vereastră, încercând să deslușească ochii întunericului, văzu trei lumini perfect rotunde, de mărimea unui balon de baschet, apropiindu-se de geam cu mișcări ondulatorii, de parcă dansau pe o muzică stranie. În fața geamului s-au oprit, parcă voind să privească în interiorul camerei, apoi una din
NECUNOSCUTUL IUBIT ( VIS SAU REALITATE?) de NINA DRAGU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380405_a_381734]
-
chiar dacă afară e frig, Iarna aduce multă căldură în sufletele tuturor! Zăpada cernută din văzduh a troienit drumurile și se așterne peste tot ca o plapumă albă, iar vântul șuieră melodii superbe, unele mai vesele, altele mai triste, uneori se deslușește câte o serenadă melancolică, alteori o fanfaronadă nespus de frumoasă. Luna își arată fața luminoasă cu sclipiri de basm, ce se reflectă din zăpada proaspăt ninsă. Regina reușește să domolească vântul și să pună capăt dansului fulgilor dalbi albi. Peste
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
de vis, Mă tem că nu-s de-ajuns dureri de nemurire Să farmece căderea din viață în abis . De-aceea tu, minune, îngăduie-mi să caut Ce n-am găsit vreodată și nici n-am să găsesc. Te-oi desluși slugarnic din sunetul de flaut, Din geamătul furtunii pe care îl iubesc ! Te voi găsi curată și dureros de-aproape, Târzie și sătula de neființă grea , Te-oi recunoaște însă pământul e la pleoape Căci fericită-a fost nechibzuința mea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
fulminanta imagine de vis,Mă tem că nu-s de-ajuns dureri de nemurireSă farmece căderea din viață în abis .De-aceea tu, minune, îngăduie-mi să cautCe n-am găsit vreodată și nici n-am să găsesc.Te-oi desluși slugarnic din sunetul de flaut,Din geamătul furtunii pe care îl iubesc ! Te voi găsi curată și dureros de-aproape,Târzie și sătula de neființă grea ,Te-oi recunoaște însă pământul e la pleoapeCăci fericită-a fost nechibzuința mea!...Virgil
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumate Nu mai vibrează coarde de piane Tristețea a născut singurătate Dar eu rămân soldat pe bastioane Nu deslușesc cum de plutesc fantasme Cum nici de-i vis ori doar ignor realul Nu am crezut și nici nu cred în basme Deși cu fiere, îmi golesc paharul! Citesc ades în “fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nude Nu
ECOU ROMANŢEI “CĂTRE NIME” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380626_a_381955]
-
în partea dreaptă. -Mă nărodule, o venit lupii după tine? a prins a răcni bătrânul tot bătând în alambic, împungând cu privirea întunericul pentru a ține numărătoarea lupilor: unu, doi, trei. Așezați pe labele de dinapoi, lupii așteaptă . Li se deslușesc coamele zburlite și colții. Scrie luna pe colții lor! Mârâie îndârjit. Câte unul îndrăznește să se apropie. Cu toporișca într-o mână, cu cealaltă bătând cu strășnicie în alambic, bătrânul merge pe lângă căruță chiuind, lăsându-se pe baza instinctului iepei
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
DE HÂRTIE, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1674 din 01 august 2015. Citesc pe-o coală albă de hartie Nescrise sentimente trecătoare, Iar totu-mi pare azi o poezie Fără cuvinte, dar plină de savoare. Cu ochii minții deslușesc ideia Că tu ai fost un înger pentru mine, Ai fost și-ai să rămâi mereu femeia, Acea minune a nopților sublime, Când rătăceam prin ale tale visuri Și-n sufletul tău tandru plin de-ardoare, Creindu-ne eterne paradisuri În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]