1,754 matches
-
confirmarea sa deplină (prin conceptul vocației). Comparația dintre filosofia lui Rădulescu-Motru vizată din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului și cele două variante personaliste (a lui Ch. Renouvier și a lui Em. Mounier) a căpătat sens datorită acestor aspecte ale determinismului prin finalitate. Iar concluzia "finală", ideea că personalismul energetic și aceste două variante personaliste participă la aceeași formulă filosofică, a fost posibilă tocmai pe baza acestei comparații. Așadar, lucrarea de față construiește o interpretare a personalismului energetic din unghiul modelelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetic este o specie a personalismului contemporan 312. Toate aceste gânduri dobândesc valabilitate prin raportare la supoziția asumată explicit de autorul acestei lucrări și dezvoltată în sensurile amintite, anume ideea analogiei dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și determinismul prin finalitate personalist energetic. Conținutul unei filosofii este supus condiționărilor culturale ale epocii. Așa se întâmplă și cu personalismul energetic. Astfel încât, judecata privind puterea acestei filosofii de a reinstitui exerciții filosofice trebuie să aibă în vedere gândurile fundamentale desprinse prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
the Nature of Life, and Heidegger's Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. MEUMANN, E., Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, traducere de Ana Aronescu și Lorentz Aronescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. MOISIL, Grigore, Determinism și înlănțuire, în vol. col. Preblema determinismului, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", București, 1940. MONOD, J., Hazard și necesitate, traducere de Sergiu Săraru, Editura Humanitas, București, 1991. MORIN, E., Piattelli-PALMARINI, M., Unitatea omului ca fundament și abordare interdisciplinară, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. MEUMANN, E., Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, traducere de Ana Aronescu și Lorentz Aronescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. MOISIL, Grigore, Determinism și înlănțuire, în vol. col. Preblema determinismului, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", București, 1940. MONOD, J., Hazard și necesitate, traducere de Sergiu Săraru, Editura Humanitas, București, 1991. MORIN, E., Piattelli-PALMARINI, M., Unitatea omului ca fundament și abordare interdisciplinară, în vol. col. Interdisciplinaritatea și științele umane, traducere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Editura Humanitas, București, 1995. ZAMFIRESCU, Vasile Dem., Nedreptatea ontică, Editura Trei, București, 1995. Rezumat Intenția autorului lucrării de față este de a interpreta personalismul energetic din unghi antropologic. Dintr-o asemenea perspectivă, conceptul fundamental al personalismului energetic este cel al determinismului prin finalitate, construit de C. Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității. Din acest motiv este necesară dezvăluirea legăturilor dintre filosofia lui C. Rădulescu-Motru și filosofia kantiană. Alături de conceptul determinismului prin finalitate, conceptul personalității are o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al personalismului energetic este cel al determinismului prin finalitate, construit de C. Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității. Din acest motiv este necesară dezvăluirea legăturilor dintre filosofia lui C. Rădulescu-Motru și filosofia kantiană. Alături de conceptul determinismului prin finalitate, conceptul personalității are o poziție structurantă pentru discursul personalist energetic. Și pentru că personalitatea este tematizată în filosofia contemporană, discutarea felului în care acest concept apare la Rădulescu-Motru pretinde o regândire a locului reconstrucției filosofice a acestuia în spațiul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității are o poziție structurantă pentru discursul personalist energetic. Și pentru că personalitatea este tematizată în filosofia contemporană, discutarea felului în care acest concept apare la Rădulescu-Motru pretinde o regândire a locului reconstrucției filosofice a acestuia în spațiul filosofiei actuale. Conceptul determinismului prin finalitate personalist energetic urmează structura formală a conceptului kantian al finalității. Aceasta din urmă presupune două condiții a) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; b) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
2) negarea specificului "esențial" al omului (respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu finalitatea care-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii). Aceste două operații apar astfel în structura conceptuală a determinismului prin finalitate din personalismul energetic: afirmarea specificului modului existențial uman (omul fiind scop final al lumii, al existenței-ca-energie) și negarea valabilității nelimitate a relației cauzale (afirmarea unității lumii pe temeiul finalității). Conceptul determinismului este justificat formal prin conceptele de timp
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
operații apar astfel în structura conceptuală a determinismului prin finalitate din personalismul energetic: afirmarea specificului modului existențial uman (omul fiind scop final al lumii, al existenței-ca-energie) și negarea valabilității nelimitate a relației cauzale (afirmarea unității lumii pe temeiul finalității). Conceptul determinismului este justificat formal prin conceptele de timp și destin, este întemeiat "material" prin formele istorice ale personalității (personalitatea mistică, "tipul" și personalitatea energetică) și este confirmat prin teoria vocației. În afara celor patru concepte fundamentale ale personalismului energetic vizat antropologic realitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismul energetic au drept concepte fundamentale realitatea originară, evoluția, finalitatea, personalitatea. Acest fapt îndreptățește concluzia că personalismul energetic este o specie a personalismului contemporan. Reordonarea conținutului personalismului energetic potrivit ideii analogiei dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate nu ar fi fost posibilă fără lămuririle conceptuale cuprinse în primul capitol. În sensul acestor lămuriri sunt prezentate modelele de reconstrucție a umanului (antropologia filosofică, ontologia umanului, "ontologia fundamentală") și diferențele dintre ele, este discutat proiectul antropologic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care Rădulescu-Motru a rezolvat acea problemă; discutarea punctelor de vedere, opțiunilor, rezultatelor semnificative corespunzătoare din filosofia universală; construirea punctului propriu de vedere și așezarea acelei probleme în cadrul interpretativ dat de relația dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este socotit "filosofic" și este integrat într-o serie a reconstrucțiilor filosofice, nu poate fi blocat într-un provincialism valoric, ci trebuie ridicat la universalitate. Gadamer, pornind de la ideea "cercului hermeneutic" și a "fuziunii orizonturilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale obiectului său, dacă acesta mai vorbește încă dincolo de orizontul istoric propriu. Am încercat să fac o regulă a metodei din această idee. Vizat în sistemul de referință al analogiei dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și conceptul determinismului prin finalitate, personalismul energetic se dezvăluie ca realizare a unui model de ontologie a umanului și ca o filosofie semnificativă în spațiul personalismului contemporan. Aceasta este concluzia finală a lucrării. Abstract The intention of this paper's author is the
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
contemporan. Aceasta este concluzia finală a lucrării. Abstract The intention of this paper's author is the interpretation of the "energetic personalism" from the anthropological point of view. From such perspective, the fundamental concept of the energetic personalism is the determinism through finality, constructed by Rădulescu-Motru in analogy with the formal structure of the kantian concept of finality. Therefore the revealing of the relationship between C. Rădulescu-Motru's philosophy and Kant's philosophy is necessary. Beside the concept of the "determinism
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinism through finality, constructed by Rădulescu-Motru in analogy with the formal structure of the kantian concept of finality. Therefore the revealing of the relationship between C. Rădulescu-Motru's philosophy and Kant's philosophy is necessary. Beside the concept of the "determinism through finality", the concept of personality has an important position on the energetic personalist speech. And because the personality is approached in the contemporary philosophy, the discussion about the way in which this concept appears at C. Rădulescu-Motru requires a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
speech. And because the personality is approached in the contemporary philosophy, the discussion about the way in which this concept appears at C. Rădulescu-Motru requires a rethinking of his philosophical reconstruction in the present-day philosophy's space. The concept of "determinism through finality" in energetic personalism follows the formal structure of the kantian finality concept. This last one supposes two conditions: a) the placing the man in the position of the final goal of the world's existence; b) the extension
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
respecification by means of the extension of a principle the finality that determines its essential attribut: the fact of being the final goal of the world's existence. These two opperations appear this way in the conceptual structure of the determinism through finality in the energetic personalism: the assertion of the human specific way of life (the man being the final goal of the world, of the existence-as-energy) and the negation of the unlimited valability of the causal relationship (the assertion
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
of life (the man being the final goal of the world, of the existence-as-energy) and the negation of the unlimited valability of the causal relationship (the assertion of the world's unity on the basis of finality). The concept of determinism is formally justified by the time and destiny concepts, it is materially founded on the historical forms of the personality (the mistical personality, the "type" and the energetic personality) and it is confirmed by the vocation theory. Except the four
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conclusion that the energetic personalism is a species of the contemporary personalism. The reordering of the energetic personalism's content according to the idea of the analogy between the formal structure of the kantian finality and the structure of the determinism through finality concept is would not be possible without the conceptual explanations conteined in the first chapter. On the basis of this explanations are presented the models of the human's reconstruction (the philosophical anthropology, the ontology of the human
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
significant results proper to the contemporary philosophy; the construction of the proper point of view and putting this problem in the given interpretative background of the relationship between the formal structure of the kantian finality and the structure of the determinism through finality concept. Any text, as considered "philosophical" and is integrated in a series of the philosophical reconstructions, can not be blocked in a provincialism of the value, but it must raise up at the universality. Starting from the "hermeneutical
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
140 Ibidem. 141 Aristotel, Metafizica, V, 2. 142 Ștefan Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, p. 277. 143 I. Scheffler, Reflecții despre teleologie, în vol. col. Logica științei, București, Editura Politică, 1970, p. 557. 144 Grigore Moisil, Determinism și înlănțuire, în vol. col. Problema determinismului, București, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", 1940, p. 21. 145 Cf. Zur Entwicklung von Kant's Theorie der Naturcausalität, Leipyig, Wilhelm Engelmann, Druck von Breitkopf & Härtel, 1983. 146 C. Rădulescu-Motru, Puterea sufletească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
142 Ștefan Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, p. 277. 143 I. Scheffler, Reflecții despre teleologie, în vol. col. Logica științei, București, Editura Politică, 1970, p. 557. 144 Grigore Moisil, Determinism și înlănțuire, în vol. col. Problema determinismului, București, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", 1940, p. 21. 145 Cf. Zur Entwicklung von Kant's Theorie der Naturcausalität, Leipyig, Wilhelm Engelmann, Druck von Breitkopf & Härtel, 1983. 146 C. Rădulescu-Motru, Puterea sufletească, p. 254. 147 Ibidem, 385. 148 Idem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alt mod. Urmând acest raționament, orice valori ar îmbrățișa comunitatea în care ne naștem, trebuie să le adoptăm; de fapt, nici nu putem face altfel. Dar cum rămâne atunci cu autonomia individuală? Iar dacă respingem ideea unei path dependency (un determinism al trecutului), atunci nu revenim la punctul de plecare al societății moderne, autoinstituită (deci fără fundament transcendental), contractuală? Nu cumva comunitarismul este de fapt un asociaționism? Noțiunea de religie civilă, amintită în secțiunea precedentă, a părut să ofere, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și Claude Lévi-Strauss, aflat, de la finele anilor ’50, în căutarea unei formule cuprinzătoare prin care să descrie și eventual să explice asemănările, afinitățile și recurențele morfologico-funcționale ale culturii (în sens antropologic) și societății/comunității mai bine decât prin recursul la determinismele și cauzalitățile antropologiei culturale clasice, încă marcată de eurocentrism. Structuralismul a avut un impact enorm asupra studiilor lingvistico-literare internaționale, precum și asupra antropologiei culturale - în Statele Unite, în primul rând prin opera lui Clifford Geertz -, evoluând către versiuni tot mai complexe, cunoscând
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
introspective sau de inserturi eseistice. E o proză rafinată, cu un scrupul stilistic ce lasă impresia de „răceală elegantă” (Nicolae Manolescu). Contemplarea amuzat-ironică și compătimitor-omenească a unor situații aparent absurde e în consens cu orizontul de așteptare al epocii, ostil determinismului simplist al prozei teziste din anii ’50, instituind totodată un accent polemic, un dramatism nepatetic, dar „sincer” față cu prozaismul frustrant al vieții cotidiene. Cam aceleași însușiri definesc și Neliniștitul iunie (1979), pseudojurnal al unui sejur estival al personajului auctorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
de fondator al medicinii științifice, marcând astfel prin ideile și realizările sale trecerea efectivă, de la medicina descriptiv-empirică la medicina științifică, printr-o viziune cu totul nouă în abordarea patologiei umane și anume: prin introducerea și fundamentarea principiului de cauzalitate în determinismul bolilor. Pentru a umple acest gol regretabil, dintr-o expunere care se dorește corectă, doctă și echidistantă, vom sublinia noi ceea ce Etienne Lancereaux a însemnat pentru evoluția științelor medicale, motiv pentru care discipolul său Paulescu considera că are motive întemeiate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]