4,964 matches
-
de arici care mănâncă furnici, wombat, un marsupial cu coadă scurtă și Rainbow lorikeet, papagali în toate culorile curcubeului, etc., dar și despre locurile inedite, frumoase, cu prețuri pe măsură, unde „plătești priveliștea nu mâncarea”. Autorul dă relații utile despre „devenirile” zonelor și localităților, dar și despre viața cotidiană, cu șomajul (aproape inexistent), salariile, aspirațiile, bucuriile, dar și nemulțumirile locuitorilor, („ ... copii de la școală îmbrăcați în tricouri roșii împărțeau fluturași, în timp ce pe o pancartă mare scria «Copiii caută profesori!». ... ”), dl. Michael Cuțui-Băetu
„TU-RIŞTI PRIN AUSTRALIA” DE MICHAEL CUŢUI-BĂETU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374356_a_375685]
-
Manuscris > Cugetări > EXERCIȚII DE MEDITAȚIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1461 din 31 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului - Conceptele, cuvintele ne dau o imagine foarte aproximativa despre realitatea la care se referă. - Fiecare om poartă în germen sămânță devenirii sale: depinde de el ca să ajungă curat că un sfânt sau ca un înger sau poate un criminal odios. - Decepțiile provin din prea multele noastre dorințe de pe urma cărora am cules numai deziluzii. - Toate gândurile, vorbele și faptele noastre vor sta
EXERCITII DE MEDITATIE de ION UNTARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374401_a_375730]
-
stele mici... Rostogolit prin raze de aur și de-argint, Mă pierd în veșnicia de nimburi siderale; Mi-s gândurile arse de astre-n labirint Ce se prefac în cioburi ș-n aripi abisale. Pribeag, prin crisalide de lumi în devenire, Prin curgerea lividă de fluxuri renăscând, Plutesc printre himere prin marea strălucire Consolidând tăcerea din aerul plăpând. Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un punct mă simt atuncea în spașul meu defunct, Un punct devine Terra, un punct e Galaxia
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Europa, Ganimede, pe Callistro și pe restul - niciunul să nu-i scape din tirania lui hipnotică, având ambiții să devină-o stea cu propriul ei sistem co-planetar, căci poartă-n inima-i un mini-soare închis, clocotitor, puternic, un soare-n devenire, chiar periculos, abia ținându-i izbucnirea violentă ce-ar vrea să detoneze însuși Soarele rival, să-i scape din robie printr-o irumpere totală și umilitoare. Surâzători, privim ironici la schisma-i inocentă, la frica lui cumplită de bombele unei
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
lor. Aceste ultime poeme, reunite într-un al treilea volum de elegii, urmând Morții tatălui (2005) și Elegiilor de la Bad Hofgastein (2010), reprezintă apogeul creației Excelenței Sale, care rezultă îndeosebi din sinteza și continuarea pe “nebănuite trepte” a tot ceea ce caracterizează devenirea sa umană și poetică. “Ce trepte sui? Ce poartă să deschid?/ Strigătu-ncearcă bolțile de-a rândul - / Spre calma încăpere fără zid/ În care se-nfășoară numai vântul.” (Scara, din antologia Omul de cenușă, Ed. Augusta, Timișoara, 2002, p. 53) Unul
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Emilia Țuțuianu: Stimate domnule profesor, vă invit la o întoarcere acasă - pe acel drum al ființei umane, în devenire, rost și împlinire. Puteți să ne comunicați o anamneză a vieții dvs.? Tudor Ghideanu: Ar trebui să încep, în răspunsul meu, de la momentul istoric real al patriei, când Școala națională a trebuit să fie reclădită de la A la Z în
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Deus sive natura, înzestrată cu două atribute infinite: întinderea (spațialitatea) și rațiunea (cugetarea). E.Ț.: Toate aceste forme de existență sunt moduri ale substanței unice, între ele mișcarea fiind ,,modul infinit” al ființării naturii (substanței)? Au jucat un rol în devenirea dumneavoastră? T.G.: Interesantă pentru evoluția mea cultural-intelectuală a fost lectura poeziei universale și a celei naționale. Astfel, de la George Topârceanu, am aflat, nu doar: Pe trotuar, alături saltă/ două fete vesele.../ Zău că-mi vine să las baltă/ Toate interesele
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
locul pe care îl ocupă, în viața și cariera mea universitară, profesorii Isac Davidsohn și Johan Gotlieb. Cel dintâi de înaltă expresie, mi-a fost dascăl de filozofie clasică. E. Ț.: Care din corifeii universității ieșene v-au influențat hotărâtor devenirea ca profesor? Tudor Ghideanu: Între toți, în modul cel mai înalt, profesorul Theofil Simenschy. Dincolo de cunoștințele extraordinare pe care ni le-au dăruit, mie și colegilor mei de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, cea mai de prestigiu cetate universitară
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
absolvit mai târziu, cu diplomă. De la Noica am primit, firește, mulțumiri și totodată, sfatul pe care l-a dat multora, acela de a se apuca de studiul limbilor greaca veche și germană! Cu acea îngăduință superioară, de părinte spiritual, filosoful devenirii întru ființă (tratatul său de ontologie), mă trecea nesperat, astfel - paideia printre discipolii săi metafizici! În una dintre scrisori, pildă de încurajare părintească și profesorală, îmi amintea, faptul că din Moldova de Sus au venit în cultura noastră românească, națională
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Acasă > Eveniment > Apariții > "DE-AS PUTEA VIAȚA ÎNTOARCE" - CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICĂ POPULARĂ MARIA LOGA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Maria Loga este un film.....în devenire ” " Sângele apă nu se face”, zice o veche și înțeleaptă vorba românească căreia, recunosc nu i-am dat prea multe șanse atunci când am auzit-o prima dată dar, acum, aș putea să-mi duc mâna la inimă și să jur
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/373419_a_374748]
-
asiduitate sau din poveștile istorice cu viteji și eroi legendari unde pădurea și cărările sale era aliat și prieten al eroilor buni împotriva dușmanilor de tot felul. Astfel eu și Ionică fratele meu ne simțeam un fel de eroi în devenire ai acelui meleag, pădurile, văile, gârla și necuvântătoarele ce se adăposteau în ele ne erau prieteni, ne cunoșteau și ne deveneau aliați și ocrotitori, considerându-ne de-ai casei. În primăverile însorite când crângurile înverzeau și coastele dealurilor erau smălțuite
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
un timp. Evacuați în locuri rarefiate plutim fără ancore ne menținem echilibrul în așteptarea unei lumi ce nu se mai potrivește cu piesele noului puzzle...” Timpul și noi cei rămași în ochiul furtunii Și spre speranța noastră, a revenirii și devenirii noastre, suntem când plini de viață rugându-ne, jucându-ne, căutându-ne, când devenim dezorientați. Într-o empatie generală, poeta notează: „soarele obosise, slăbise, se vlăguise, lent a căzut într-un crater imens, se preschimba din foc incandescent în negru
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
TESTAMENT Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Eu cetățean de nație română Vă las în dar această moștenire. Poporul meu și obștea cea creștină Să le-apărați ! ... Că sunt în devenire ! Plânge Banatul, Bucovina-n viață Ne-au siluit, în timp, hoarde păgâne. Din conștiință le făcurăm față La aste invadări ce sunt străine. Vă las un dulce grai moldovenesc Și țara asta ce e închegată. Cu sufletul viteaz dar românesc
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
pântec de-ntuneric placenta norilor dispare-n crepusculul pictat feeric duioase gânguriri adie spre-al vieții sân unde se-anină roua sorbind diamantie prunci-raze devenind lumină de saț și liniștea-i tăcută în repetabila-mplinire iar soarele duios sărută dumnezeiasca devenire *** Referință Bibliografică: zorii, repetabila-mplinire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2310, Anul VII, 28 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ZORII, REPETABILA-MPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373644_a_374973]
-
Autorului Iubim precum Soarele iubește pământul în superb moment de treziri terestre; vrem să ne inunde prin simțiri triumful acestor prefaceri ce deschid ferestre. Și astăzi ne răsfrângem în împlinire, ne regăsim solemni - timpi victorioși - spre viitor, viața, călătorește-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de GEORGE PENA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371474_a_372803]
-
ne interesează nu se spun la televizor. Mai ales că sunt adevărate. Se mai strecoară pe ici, pe colo, poate reușim să ne trezim. Legile nu se mai adresează cetățenilor, ci consumatorilor. Avem ‘’succese’’ și ‘’succesuri’’, adică rateuri umane în devenire. Adulții ne sunt bețivi, iar tinerii drogați. Lipsa coloanei vertebrale a devenit o virtute. Constituția e făcută pentru cretini. Guvernanții nu țin cont de ea. Există cocalari și la francezi. Numai că ei ascultă Jean de Caen, nu Jean de la
MESAJ DE LA UN ROMÂN CARE-ŞI IUBEŞTE ŢARA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371520_a_372849]
-
fricii și îndoielii. Poeziile din volumul Apa Morților reprezintă un portal autobiografic învăluit în profund lirism. Este calea omului spre Înviere. Este un câmp magistral de parabole și simboluri amirosind a Floare de Liră care împânzesc catedrala Cuvântului. Este drumul devenirii, a curățirii liturgice, de la om la persoană, “persona autentica y verdadera”, cum ar zice Baltasar Garcián y Morales, până la starea de înălțare, de naștere din nou: Totu-s dăruit pentru Pasărea-Lotus, iar apoi până la starea de beatitudine: când Dumnezeu m-a-mbrățișat
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
dincolo de cuprinderea umană, dincolo de înțelegere, ca o avalanșă. Toate pălesc în fața puterii sale de purificare: Cum? / Nici măcar nu mă cerți? / E-adevărat că poți să mă ierți? Îngădui spovedanie / Chiar pentru-o dihanie? (Apa morților). Apa morților este Palatul Labirintului, Devenirea, proba tuturor căilor, dobândirea unui trup nou și a unei vieți noi până la planul chemător al nunții. Devenirea de la credințe în incantații, invocații, imprecații, întrebări, ritualuri magice, căutare, cârtire, nemăsură, panteism, ghioc, îndoială, vrăji până la izbăvire, la credință și înviere
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
mă cerți? / E-adevărat că poți să mă ierți? Îngădui spovedanie / Chiar pentru-o dihanie? (Apa morților). Apa morților este Palatul Labirintului, Devenirea, proba tuturor căilor, dobândirea unui trup nou și a unei vieți noi până la planul chemător al nunții. Devenirea de la credințe în incantații, invocații, imprecații, întrebări, ritualuri magice, căutare, cârtire, nemăsură, panteism, ghioc, îndoială, vrăji până la izbăvire, la credință și înviere și înnoirea ființei, la nașterea din nou, la miracolul învierii. Apa este esența vieții. Apa vie este singura
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
pământul de la rădăcini. Îi făcu și un gărduleț, să nu-l calce vitele sau oamenii care treceau pe drum. Făcea toate acestea cu o mare bucurie în suflet. Pentru el devenise o preocupare aproape sacră, căci acest mic copăcel în devenire îi amintea de bunătatea fetei, de chipul ei de înger. Își făurea felurite vise, dorindu-și ca acest copăcel să crească înalt, cât mai înalt, și să rodească. Își imagina ziua aceea când, fără de veste, va trece pe acel drum
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
autoarea pentru meleagurile natale și pentru conaționalii ei, dar mai ales pentru câmpia Teleormanului unde a văzut lumina zilei. Aici îl citează pe neuitatul profesor Artur Silvestri: „Mi-am amintit cuvintele remarcabilului om de cultură, Artur Silvestri, ce spunea despre devenirea noastră ca oameni. Suntem, deci, în firea lucrurilor, adică acolo unde esențiale sunt locul de unde venim, limba ce o vorbim, rudeniile ce ni s-au dat, sufletele însoțitoare, întregul ce ne înconjoară și până la urmă - Părinții, adică Neamul, alcătuind o
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
angajat de organizatori, dar și atunci nu odată mi s-au impus colege de prezentare, eu nefiind „al instituției”. Puteți crede că după ce am realizat și prezentat, timp de 25 de ani, cele mai importante emisiuni de divertisment („Șlagăre în devenire”, „Steaua fără nume”, „Meridianele cîntecului”, Varietăți) și festivaluri (numai Mamaia de 13 ori!) ale TVR, nici măcar n-am fost nominalizat la aniversările de 50, respectiv 55 de ani ale TVR, când probabil și portarii au primit diplome? Grăitor, nu? Cât
OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
-
și pentru faptul că reușește să ne indice o variantă de accedere spre echilibru. Volumul Infoenergetica în care sunt intercalate memorii cu date științifice și fapte de viață merită să fie citit de cât mai mulți doritori de înălțăre spirituală, devenire care nu se poate face decât în condiții de sănătate a corpului fizic deopotrivă cu cea a sufletului - concept antic al medicinii zamolxiene, elaborat și practicat de înaintașii acestui neam pe pământul binecuvântat de Dumnezeu care azi se numește ROMÂNIA
MEMORII ȘI REMEDII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374977_a_376306]
-
mele sunt mai lungi decât numele tău iubita mea exilată în cerul flămând” ( Scriu poeme mai lungi decât numele tău) Am convingerea că Simion Cozmescu se află pe un drum clar poetic, rămâne selectivitatea, opțiunea, trierea la îndemâna tehnicii sale întru devenirea unei voci lirice autentice. Drum luminos! Cristina Ștefan, 10 oct 2016 Referință Bibliografică: Poeme Mai Lungi Decât Numele Tău- SIMION COZMESCU / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2117, Anul VI, 17 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
POEME MAI LUNGI DECÂT NUMELE TĂU- SIMION COZMESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373818_a_375147]
-
sublimând hotarele cunoașterii, conotațiile ce tind spre absolutul ideatic: „Acum,/ după această răscruce /de drum ,/ sunt altul.../ Sunt altcineva”. Dedublarea, încercarea străbaterii limitelor și disperarea scindării, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând mama, ca arhetip universal al devenirii materiei: „În ce chip poți plânge, cum poți a deplânge pe cel care pleacă din propriu-ți sânge?” Și conchide poetul, cu noema existențialistă în imagine restrânsă: „Ei au murit, poate încă mai mor, spre-a fi vie Ființa. În
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]