1,677 matches
-
ca variabile care pot facilita înțelegerea producerii efectelor cadrajelor axate pe conflict 4. Mai exact, premisa noastră a fost că, dacă există un efect, acesta nu este unul direct, ci survine indirect prin declanșarea unor emoții negative de tipul furiei, dezgustului sau frustrării. Cu alte cuvinte, subiecții participanți nu vor resimți un cinism accentuat sau o scădere a încrederii politice în mod direct, după simpla lectură a unei știri, ci lectura acelei știri legate de conflictele politice îi va face pe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
vor resimți un cinism accentuat sau o scădere a încrederii politice în mod direct, după simpla lectură a unei știri, ci lectura acelei știri legate de conflictele politice îi va face pe unii dintre participanți să resimtă furie, frustrare sau dezgust (după caz), iar acest lucru se va traduce printr-o accentuare a cinismului sau o scădere a încrederii politice. Mai mult decât atât, am anticipat că acest lucru nu se va manifesta în rândul tuturor participanților la experiment, ci, mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
567. O a treia axă a cercetării s-a legat de sondarea emoțiilor negative ca element care potențează efectele conflictelor din știri. Pentru emoții, scala a fost de tip diferențiator semantic cu șapte trepte. Au fost testate 3 emoții: furia, dezgustul și frustarea, care au fost autoraportate de subiecți după lectura stimulilor experimentali. 9.3. Ipoteze Cadrajele din știri axate pe conflicte se consideră că sunt, de regulă, mai puțin informative, consistente din punctul de vedere al informației prezentate decât cadrajele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dezgustați de politică. Principalul motiv este acela că politica li se pare oamenilor ineficientă, lipsită de principii, haotică și plină de conflicte. Potrivit lui Fallows (1997), felul în care mass-media încadrează politica este cel puțin parțial responsabil pentru neîncrederea sau chiar dezgustul față de politică. Pe de altă parte, oarecum contraintuitiv, anumite cercetări au dovedit faptul că unele emoții negative, cum ar fi furia, facilitează procesarea informației politice, duc la o mai bună înțelegere a acesteia și, de multe ori, încurajează participarea politică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2008; Marcus et al., 2006). Pornind de la astfel de date, ne așteptăm ca relația dintre conflictele din știri și încrederea, cinismul și activismul politic să fie mediată de anumite emoții negative. Potrivit analizei psihologice din Marcus et al. (2000), atât dezgustul cât și furia sunt componente ale aversiunii și parte a sistemului emoțiilor care ne filtrează toate comportamentele. Furia a fost preponderent studiată în relație cu participarea politică și, chiar dacă nu există un consens legat de cum funcționează furia, se consideră că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și, implicit, în declanșarea anumitor reacții față de cadrajele din știri. Frustrarea diferă de activitățile cotidiene motivate de atingerea unui anumit scop și este intrinsec legată de conflict (Marcus et al., 2000). Sintetizând, anticipăm faptul că informația conflictuală va suscita furie, dezgust și/sau frustrare, care se vor traduce într-o creștere a cinismului și o scădere a încrederii și participării politice. Ipoteza 8: Cadrajele conflictuale vor declanșa furie, dezgust și/sau frustrare, care vor amplifica impactul negativ asupra încrederii, activismului și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
et al., 2000). Sintetizând, anticipăm faptul că informația conflictuală va suscita furie, dezgust și/sau frustrare, care se vor traduce într-o creștere a cinismului și o scădere a încrederii și participării politice. Ipoteza 8: Cadrajele conflictuale vor declanșa furie, dezgust și/sau frustrare, care vor amplifica impactul negativ asupra încrederii, activismului și cinismului. Conflictele nu declanșează însă reacții uniforme. Spre exemplu, doi autori americani, Gross și Brewer, au testat în cadrul unui experiment efectele diferitelor tipuri de cadraje asupra furiei și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și/sau frustrare, care vor amplifica impactul negativ asupra încrederii, activismului și cinismului. Conflictele nu declanșează însă reacții uniforme. Spre exemplu, doi autori americani, Gross și Brewer, au testat în cadrul unui experiment efectele diferitelor tipuri de cadraje asupra furiei și dezgustului. Astfel, ei au descoperit faptul că doar cadrajul conflictului a avut un efect condițional asupra acestor emoții, în timp ce alte tipuri de cadraje nu au avut niciun efect (Gross și Brewer, 2007). Având în vedere aceste date, care indică faptul că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
informație reprezintă un stimul diferit, care angajează emoții diferite, anticipăm faptul că diferența dintre diversele tipuri de conflicte prezente în știri va produce emoții diferite. Astfel, în funcție de subiectul lor și de maniera în care sunt formulate, conflictele vor suscita furie, dezgust și/sau frustrare într-o proporție diferită. Aceste trei emoții vor amplifica neîncrederea, cinismul și apatia politică. Ipoteza 8.1: Cadrajele conflictuale formulate necivilizat și cu subiect intruziv vor declanșa furie, dezgust și frustrare într-o măsură mai mare decât
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în care sunt formulate, conflictele vor suscita furie, dezgust și/sau frustrare într-o proporție diferită. Aceste trei emoții vor amplifica neîncrederea, cinismul și apatia politică. Ipoteza 8.1: Cadrajele conflictuale formulate necivilizat și cu subiect intruziv vor declanșa furie, dezgust și frustrare într-o măsură mai mare decât cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.4. Analiza rezultatelor Prima ipoteză a cercetării a fost următoarea: Ipoteza 1: Cadrajele conflictuale din știri au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de conflicte îl au asupra încrederii, cinismului și participării. Ipoteza 8: Cadrajele conflictuale vor avea un impact negativ asupra încrederii, activismului și cinismului prin intermediul emoțiilor suscitate. Ipoteza 8.1: Cadrajele conflictuale formulate necivilizat și cu subiect intruziv vor declanșa furie, dezgust și frustrare într-o măsură mai mare decât cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Pentru a testa diferențele dintre grupuri am folosit într-o primă etapă ANOVA, care însă nu a arătat diferențe semnificative între grupuri pentru niciuna dintre variabilele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
unul pentru activism: un prim model care conținea variabilele cunoștințe politice, dependența de media, aversiunea față de conflict, introversie și eficacitatea politică, la care s-a adăugat, pentru al doilea model, furia ca emoție dominantă (pentru încrederea politică) și furia și dezgustul (pentru variabila cinism). Pentru activism, emoțiile nu au funcționat ca un mediator, astfel încât pentru acesta am elaborat un singur model în care am prins doar cele patru variabile anterior amintite. Prima observație se leagă de faptul că două dintre variabilele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
546** 0.409 0.218 0.288 0.224 0.239 0.316 0.261 0.266 Eficacitate politică −.220** −0.438 0.09 −.246*** -0.498 0.082 −.278*** −0.493 0.095 −0.175 −0.309 0.121 Dezgust .321* 0.326 0.183 0.013 0.018 0.167 Furie .305*** 0.499 0.1 0.188 0.234 0.188 R square Adjusted 0.293 0.504 0.291 0.21 Tabelul 11: Diferențe între grupurile experimentale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2) știu mai multe despre politică și 3) sunt mai extroverți, cu atât valoarea cinismului scade. Pentru cadrajul "conflict neintruziv civilizat", variabilele cunoștințe politice și introversie nu mai sunt semnificative, în schimb eficacitatea politică rămâne un predictor semnificativ. Adăugarea emoțiilor dezgust și furie crește valoarea explicativă a modelului cu peste 20% pentru primul tratament experimental și nu are nicio relevanță pentru celălalt tratament experimental. Cu alte cuvinte, emoțiile sunt activate de tratamentul necivilizat pe un subiect intruziv și devin predictori semnificativi
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
civilizată nu are aceeași încărcătură afectivă și, deci, nu declanșează același tip de răspuns emoțional. Sintetizând astfel de date, putem spune că știrile legate de conflicte necivilizate, mai ales dacă se leagă de subiecte de preocupare publică, declanșează furie și dezgust la nivelul publicului, emoții care se traduc într-un cinism accentuat față de politică. Legat a doua variabilă, încrederea politică, valorile obținute se găsesc în Tabelul 12. În cazul cadrajului "conflict intruziv necivilizat", predictorii semnificativi pentru încrederea politică sunt eficacitatea (încrederea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
informații, considerate de mică importanță. Faptul că informația nu este însoțită de schimburi de replici ostile, de atacuri la persoană, ci doar de reproșuri civilizate, îi micșorează potențialul de captare și, implicit, atenția și interesul privitorilor sunt reduse. Adăugarea emoțiilor dezgust și furie crește valoarea explicativă a modelului cu 18% pentru tratamentul neintruziv civilizat și nu are nicio relevanță pentru celălalt tratament experimental Pentru a treia variabilă (activismul politic), emoțiile nu sunt un predictor semnificativ, astfel încât nu am realizat două modele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și pentru încredere și activism. A treia axă a cercetării a încercat să identifice dacă emoțiile negative joacă un rol de mediere între cadrajele conflictuale și cele trei variabile dependente. Datele obținute indică faptul că emoțiile puternic negative furia și dezgustul (în această ordine) au fost activate de tratamentul experimental necivilizat pe un subiect intruziv. Pentru acest tip de cadraj, emoțiile devin un predictor semnificativ pentru cinism și încredere, în timp ce, pentru cadrajul neintruziv civilizat, emoțiile nu mai au valoare predictivă. Pentru
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
trei variabile. Așadar, spre deosebire de situația anterioară, cadrajele neintruzive civilizate îi mobilizează pe indivizii cred au încredere în capacitatea proprie de a se implica în politică (au eficacitate politică ridicată); * în cazul cadrajului "conflict necivilizat intruziv", două emoții negative furia și dezgustul sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea în clasa politică. În cazul conflictului civilizat, pe un subiect neintruziv, nu s-a putut stabili nicio corelație. Revenim în acest context asupra unei observații anterioare: importanța distincției între tipurile de conflicte prezente
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
că, de multe ori, le amplifică sau, dimpotrivă, le micșorează intensitatea. În cazul cadrajelor conflictuale, care reprezintă principalul subiect de interes în lucrarea de față, două emoții negative au avut un rol de potențare a cinismului și neîncrederii: furia și dezgustul, ambele componente ale aversiunii (Marcus et al., 2000). Rolul emoțiilor este tot mai des investigat în legătură cu participarea politică; relația dintre cele două este însă foarte complexă. Așa cum au dovedit deja unele cercetări recente (Mutz și Reeves, 2005; Mutz, 2007; Valentino
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a identificat nicio corelație între furie și activism. În privința încrederii și a cinismului, datele au indicat însă o corelație foarte strânsă. În plus, față de cercetările anterioare, studiul prezent a identificat rolul pe care îl joacă și o altă emoție negativă dezgustul. Ambele par să declanșeze mai degrabă apatie față de viața politică, prin creșterea cinismului și a neîncrederii. Având ca punct de plecare aceste rezultate, constatăm complexitatea raporturilor dintre informația prezentată în știri și opiniile și comportamentele politice. În această ecuație intră
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se traduc în efecte neomogene la nivelul membrilor audienței. Referitor la cazul concret al conflictelor din știri, datele obținute indică rolul de mediere pe care îl joacă două emoții negative în primul rând furia și, într-o mai mică măsură, dezgustul în relația dintre cadrajele conflictuale și încrederea și cinismul față de politică. Această relație de mediere este, la rândul ei, amplificată de câțiva factori: cunoștințele politice, capacitatea de a înțelege politica și de a te implica politic și caracterul extrovert al
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dintre informația conflictuală și atitudinile și comportamentele politice. O altă corelație semnificativă este aceea dintre atitudinile și comportamentele politice și emoțiile suscitate de cadrajele axate pe conflicte. Datele obținute au indicat rolul de mediator pe care îl joacă furia și dezgustul în contextul expunerii la conflictele din mass-media. Faptul că cercetarea a identificat emoțiile negative ca fiind un important predictor al neîncrederii și cinismului este cu atât mai relevant cu cât stimulii folosiți în experiment nu au avut o încărcătură afectivă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pe un mediu comun cu cel al co-enunțiatorului, despre care se presupune că nu are nici o influență asupra enunțării. Pentru exemplificare, să comparăm textele 1 și 2. Text 1 A: Ia te uită, ai văzut chestia aia? B: (figură de dezgust) A: Haide, haide! B: Te asigur Text 2 Inspector de finanțe, Michel Rocard, secretarul studenților socialiști între 1953 și 1955, a părăsit SFIO în 1958 ca urmare a neînțelegerilor sale cu Guy Mollet și conducerea partidului în legătură cu problema Algeriei. El
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sub numele safismului. Amorul monosexual e zeificat în mitul răpirii lui Ganymed și mânjește cu trivialitate imensă însăși sublimele concepții despre frumos ale lui Socrate și Platon, și chiar ale lui Aristotel. O îndoită impresie de admirație înaltă și profund dezgust îți lasă lectura Banchetului sau a lui Fedru, unde ideea eternă a frumuseții de dincolo de lume e coborâtă să strălucească în corpul efebului adorat pentru inefabilele sale grații perverse. Antropomorfismul grec, ridicat la rangul de principiu universal în religie, se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ci să fie capabil să-i comunice felul în care îl simt și îl înțelege. Aceasta este posibilă numai prin apelul la abilitatea empatică. Practica pedagogică ce urmărește numai transmiterea în mod arbitrar a cunoștințelor și priceperilor are ca efect dezgustul elevilor cu privire la materiile învățate, incapacitatea de a lua inițiative, neputința de a ajunge la autonomie, dorința de dependență, uitarea rapidă a celor învățate superficial, la cerere. Cei mai buni profesori sunt, în general, pasionați de domeniul pe care îl predau
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]