2,118 matches
-
Retrăirea explică și sistematizează fapte care duc la opțiunea finală. Eroul este concentrat în lucrările de fortificare din regimentul Dâmbovicioarei. Face nenumărate eforturi obține permisiunea de două zile pentru a o întâlni pe Ela, soția lui. Concentrarea reprezintă o "lungă deznădejde" căci discuțiile de la popotă îi trezesc "răscoliri" și nu mai fac decât "să întărâte dureri amorțite" care pornesc "măcinarea sufleteasă" a lui Ștefan care se simte singur și prins în capcana propriilor neliniști. Discuția dintre camarazi pe tema dragostei și
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
de iubirea înjositoare, pentru vulgara Emilia și împrumutase cei 1000 de lei pe care-i pusese în buzunar, astfel ca demnitatea lui de om să rămână neștirbită, fiind unica lui mândrie în viață, singurul ideal: " Aflat într-o stare de deznădejde cumplită, Ladima n-a găsit înțelegere la nimeni, nici măcar la cei pe care-i credea prieteni: Toate acestea sunt relatate în "Epilogul I". Fred își continuă jurnalul printr-o anchetă asupra morții lui Ladima. Scrierea este dominată de o întrebare
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
slăbiciuni, pentru a lua în derâdere monahismul și Biserica. Totuși, peste toate acestea, Dumnezeu nu și-a retras harul de la noi, mila Lui fiind mare, Duhul Sfânt lucrând în inimile multora. Unii din monahi au trecut cu mintea prin iadul deznădejdii, alții și-au scris o altă pagină în cartea vieții, luând viața de la capăt, căsătorindu-se, iar alții știe Domnul pe unde au mai ajuns și ce frământări au fost în sufletele lor. Și unii și alții sunt convins că
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
petrecuse În viața noastră? Nu adusese nici o schimbare; Înviorase, Înnobilase și aureolase toate momentele vechi și cunoscute ale vieții. Adăugase speranței alte speranțe, bucuriei alte bucurii, vieții un plus de viață; și prin această vrajă vitală salvase viața noastră de la deznădejde și disperare și ne făcuse pe noi, cei care ne credeam pierduți, să trăim din nou. Războiul adunase parcă, Într-o imagine unică a bucuriei și a tăriei și forței reunite, toate imaginile bucuriei și tăriei și vieții pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aici, oare de ce-i tremura mîna pe clanța porții? Oare de ce-i deveniseră străine orașul, drumul, pămîntul, chiar și intrarea În această casă Îndrăgită, ca imaginile dintr-un vis urît? Oare de ce trăia acest sentiment de nedumerire, de Îndoială și deznădejde? În cele din urmă intră pe poartă, păși Încet pe potecă și peste cîteva clipe urcă cele trei trepte ce duceau În pridvor și bătu la ușă. Auzi imediat pași În casă, ușa se deschise și apăru o femeie În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
stat major al Celui Mai Mare Imperiu. Ashargin! Atât de acută fu senzația încât Gosseyn simți cum corpul pe care-l ocupa începu să tremure și să se contracteze. Cu prețul unui efort, anihila această slăbiciune, dar era copleșit de deznădejde gândindu-se la propriul corp, de acolo, din sala de pilotaj al lui Y 381 907. Zăcea, probabil, inert. În acest moment, Oreldon și căpitanul Free puseseră mâna pe Leej, până când îi vor captura pe amândoi: sau mai bine zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
stat major al Celui Mai Mare Imperiu. Ashargin! Atât de acută fu senzația încât Gosseyn simți cum corpul pe care-l ocupa începu să tremure și să se contracteze. Cu prețul unui efort, anihila această slăbiciune, dar era copleșit de deznădejde gândindu-se la propriul corp, de acolo, din sala de pilotaj al lui Y 381 907. Zăcea, probabil, inert. În acest moment, Oreldon și căpitanul Free puseseră mâna pe Leej, până când îi vor captura pe amândoi: sau mai bine zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
era acoperit cu o tunică de un albastru scânteietor. Veșmântul acesta ascundea toate celelalte vestigii ale unui posibil trecut păsăresc. Un lucru era clar: pasărea asta nu putea să zboare prin propriile-i forțe. Korita îl întrebă pe Grosvenor, cu deznădejde în glas: - Cum o s-o faci să înțeleagă că ești dispus să te lași hipnotizat, în schimbul unor informații? Fără să spună un cuvânt, Grosvenor se ridică și încercă să deseneze pe o tablă neagră imaginea. Repetă de zeci de ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
am de ce să mă tem!" își spuse, îmbătat de propria-i putere. Se simțea sporit deopotrivă fizic și mintal. Roiuri de electroni liberi țâșneau din organismul lui, căutând să se unească cu electronii altor structuri atomice. După atâția ani de deznădejde, era în sfârșit salvat! Indiferent ce avea să se întâmple, controlul asupra sursei de energie a acestei cuști îl va izbăvi pentru totdeauna de vechea neputință de a-și dirija mișcările. Nu va mai fi niciodată la cheremul capricioasei forțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
o nenorocire. Teama asta chinuitoare nu e decât începutul răului. Și că speranța de care se agață să l vadă întors e cea mai rea. De ce mai există speranța și îngrijorarea, dacă ele trebuie să se termine așa? E ca și cum deznădejdea are nevoie de un preludiu plin de cruzime. Iar dacă în cazul bucuriei mulți cred că așteptarea e cea mai frumoasă, în ce privește durerea, așteptarea e cea mai urâtă. Așteptarea marii dureri. Iar durerea, o știa prea bine, are o mulțime
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
intri în defensivă. Cayle se uită trist prin pardoseala transparentă. Frumusețile de dedesubt parcă-și băteau joc de el. Splendoarea orașelor care se iveau din minut în minut nu făcea decât să-i accentueze deprimarea, încetul cu încetul îi revenea deznădejdea. Spuse: - Magazinele astea mai fac și altceva decât vânzare de arme? Fata șovăi puțin: - Avem un Centru de informații, zise ea în cele din urmă. - Cum adică de informații? Ce fel de informații? - A, de toate: unde s-au născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
pe spate, cu brațele așezate cruciș pe deasupra sânilor și pletele negre, revărsate pe pernă. Numai ochii aceia știuseră frica lui că ei n-o să-i placă și că nu îl va mai dori după. Numai ochii din ceas le vegheaseră deznădejdea cu care se încleștau, ca verigile dintr-un lanț. Dar, odată gravidă, Ghazal se rupsese exact ca o insulă de corpul mai mare al teritoriului ei și plutea separat. Voluptățile lor, preschimbate în tăceri sau în zvârcoliri tot mai rare
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cușmelor de zăpadă care se zăreau de pe lacul din El Goli, dacă nu erau nori. Descoperise că îi plăceau mâncarea și apa, zidurile cetății lui Ali Shah și școala Talebieh, chiar de lângă locul unde bunicu-său își etalase covoarele. Descoperise că deznădejdea care îl rodea în deșert, înainte să plece din casa pe care tocmai ce o vânduseră, se schimba în mâhnire calmă și împăcată. — Fiul tău pare un flăcău de nădejde, îi spusese lui taică-său mullah-ul de la moscheea Jameh, și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
inima și o face incapabilă de a mai simți orice bucurie. Cel stăpânit de tristețe își pierde interesul pentru activități obișnuite, chiar și pentru cele care până atunci îi erau plăcute. Tristețea este atât de periculoasă pentru că poate duce la deznădejde, la pierderea credinței în Dumnezeu, în viață, în oameni. Care ar fi cauzele tristeții ? Atașamentul pentru lucrurile materiale sau de anumite persoane și pierderea sau incapacitatea de a le obține; orgoliul și nesatisfacerea lui de către cei din jur atunci când aștepți
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
Doru Matei, am să-l simt toată viața. Îmi vine să țip... Aș fi vrut să nu se fi întîmplat nimic... Goya... Rembrandt... mi-au devenit odioși! Am să urlu, totuși..." Cei doi așteptau ghemuiți. Pe fața sculptorului se citea deznădejdea. Pe a Melaniei Lupu, nimic. Văd că domnul Van der Hoph întîrzie, observă bătrâna cu o voce limpede, de cristal. Sculptorul tresări. ― Cine? Da... Întârzie. ― Asta nu înseamnă însă că ne-a abandonat. Tânărul tăcu. ― Nu mă ascultați, domnule Matei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Maiestății Voastre vor pune mîna pe arme un miliard de soldați. Îi putem amenința pe Făuritorii de Arme cu un război care să dureze o generație. Putem distruge pe oricine are legături cu ei. Putem... Împărăteasa dădu din cap cu deznădejde: ― Dragul meu, nici nu-ți dai seama ce spui. Este o epocă pe care în mod normal ar trebui s-o numim revoluționară. Există dezorganizarea mintală necesară pentru aceasta. Relele există. Administrația egoistă, tribunalele corupte, industria rapace. Fiecare clasă socială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
am zis cu ciudă. Și m-am pornit să strig din nou. Acum nu se mai auzea nimic, nici un zgomot în afară de strigătele mele și de zgomotul mării care fierbea mai departe în jurul meu. Șalupa se îndepărtase și m-a cuprins deznădejdea. Vasăzică, nu mă auziseră. N-am apucat să-mi termin gândul și a trebuit să mă țin cu toate puterile de marginea bărcii ca să nu mă răstorn. Un vai mai mare decât cele de până atunci lovise barca dintr-o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
bine spune că acești exilați, în prima perioadă a ciumei, au fost niște privilegiați. Într-adevăr, chiar în momentul în care populația începea să-și piardă capul, gândul lor era întors cu totul spre ființa pe care o așteptau. În deznădejdea generală, egoismul dragostei îi apăra si, dacă se gândeau la ciumă, n-o făceau niciodată decât în măsura în care ea oferea despărțirii lor riscul de a fi veșnică. Ei aduceau astfel, chiar în sânul epidemiei, o abatere salvatoare a atenției, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
gândeau la ciumă, n-o făceau niciodată decât în măsura în care ea oferea despărțirii lor riscul de a fi veșnică. Ei aduceau astfel, chiar în sânul epidemiei, o abatere salvatoare a atenției, pe care erai tentat s-o iei drept sânge rece. Deznădejdea îi salva de panică, nefericirea lor avea în ea ceva bun. De pildă, dacă se întâmpla ca unul dintre ei să fie doborât de boală, asta se petrecea aproape totdeauna fără ca el să-și fi putut da seama ce i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
înaintea morții sale. Poate că încercase să dea un telefon. Poate că în felul ăsta îi alertase pe ucigași. Sau poate că, în ciuda protestelor lui Uri, văzuse ceva care o îngrozise atât de tare, care o umpluse de o asemenea deznădejde, încât își luase singură viața. —Vezi, dragul meu Uri, Stăpânul Universului are un plan pentru poporul evreu. Nu ne lasă să-l vedem, desigur. Ne dă câte o frântură, pe ici-pe colo, în texte, în surse. E doar o frântură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
hrana, apa și pământul. Amplificarea dificultăților financiare pe care trebuie să le suporte societățile, datorită diminuării resurselor naturale. Piața tehnologiei curate Mare parte din tot ceea ce a însemnat viitorul climei și al mediului înconjurător a fost sub semnul fatalității și deznădejdii. Dar există întotdeauna speranță. Probabil că una dintre cele mai promițătoare industrii noi este un rezultat al modului de gândire dominat de spectrul dezastrului, pe care l-a dezvoltat prima parte acestui capitol - tehnologia curată. Să lăsăm businessului să găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
amicii lui de pahar, căsătoriile, suișurile și coborâșurile vieții sale, pozele, gesturile și, bineînțeles, versurile sale. Făcând, la optsprezece ani, din versurile de la „Treisprezece“, motto-ul vieții ei pentru totdeauna, Asya a hotărât că și ea se născuse În inima deznădejdii și că avea să aducă necazuri oriunde se ducea. Astăzi, la cea de-a nouăsprezecea aniversare, se simțea mult mai matură, observând totuși o altă realitate a vieții ei: ajunsese la nouăsprezece ani, vârsta la care maică-sa o născuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lui nu a avut zile Întregi curajul să intre În camera În care acesta scria. Intraseră și ieșiseră din orice cameră, În afară de aceea, și ținuseră ușa Închisă de parcă acesta s-ar fi aflat Încă Înăuntru, lucrând zi și noapte. Însă deznădejdea ce punea stăpânire pe Întrega casă devenea prea intensă, prea palpabilă pentru a mai putea pretinde că viața ar fi putut reveni la normal. Curând Armanoush a decis că tuturor le-ar fi mai bine În Sivas, unde aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
am zis cu ciudă. Și m-am pornit să strig din nou. Acum nu se mai auzea nimic, nici un zgomot în afară de strigătele mele și de zgomotul mării care fierbea mai departe în jurul meu. Șalupa se îndepărtase și m-a cuprins deznădejdea. Vasăzică, nu mă auziseră. N-am apucat să-mi termin gândul și a trebuit să mă țin cu toate puterile de marginea bărcii ca să nu mă răstorn. Un val mai mare decât cele de până atunci lovise barca dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fără îndoială cel mai extraordinar lucru pe care-l văzuse vreodată. Toate dinastiile și dramele, cele șase soții ale lui Henric al VIII-lea, femeile învinovățite secole de-a rândul de regi și țărani deopotrivă pentru că rămâneau sterpe, suferința și deznădejdea, concentrate toate în acel act miraculos. Și iată-l producându-se într-o debara recondiționată din Woodbury. Nu era de mirare că politicienii și episcopii erau atât de îngrijorați. Ce nevoie mai aveai de Dumnezeu dacă puteai să creezi viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]