1,524 matches
-
din travertin cu înălțimea de 1,73 metri, care la rândul său este așezat pe un postament în trepte. O replică a acestui bust se găsește în interiorul clădirii Colegiului Național „Petru Rareș” din Suceava. Bustul lui Petru Rareș a fost dezvelit în anul 1977 pe locul unde înainte fusese amplasată Statuia lui Ștefan cel Mare, lucrare realizată de sculptorul Vladimir Florea, înaltă de 4 metri, ridicată pe un soclu masiv, placat cu marmură și decorat cu stema Moldovei și cu două
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
este un monument din piatră cioplită realizat de către sculptorul Petru Balogh și dezvelit în anul 1963 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu” (fostul Liceu Industrial nr. 4), pe Strada Samuil Isopescu nr. 19, în centrul orașului. Statuia a fost realizată din piatră cioplită de către sculptorul Petru Balogh
Grupul statuar „Constructorul” din Suceava () [Corola-website/Science/316941_a_318270]
-
este un monument din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în anul 1977 în curtea din fața Școlii Gimnaziale
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
Statuia „Bucovina înaripată” din Suceava (cunoscută și ca Monumentul eroilor și martirilor Bucovinei) este un monument din fibră de sticlă realizat de către sculptorul Mircea Dăneasa și dezvelit în anul 2009 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Drapelelor de lângă Palatul Administrativ, pe Strada Ștefan cel Mare, în centrul orașului. În anul 2007, Primăria Municipiului Suceava a luat inițiativa de a amplasa în localitate un monument al
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
mai 2009, de Ziua Eroilor României. În acea zi, la ora 12.00, timp de trei minute s-au tras clopotele la toate bisericile din oraș în cinstea eroilor români căzuți la datorie pe câmpurile de luptă. Statuia a fost dezvelită de către primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, și de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur. După dezvelirea monumentului eroilor, un sobor de 13 preoți de la parohiile din municipiul Suceava a oficiat un ceremonial religios pentru sfințirea statuii și pomenirea eroilor. Tot atunci
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
este un monument din material plastic ridicat în amintirea Unirii Bucovinei cu România și dezvelit în anul 1995 în municipiul Suceava. El este amplasat la intersecția Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu Calea Obcinilor, în partea de sud-vest a orașului, la intrarea dinspre Fălticeni. Pentru a aminti de Unirea Bucovinei cu România din 28 noiembrie 1918
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului. Statuia constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). Monumentul a fost dezvelit la data de 16 septembrie 1977, în prezența președintelui RSR, Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în municipiul Suceava. La sosirea sa în oraș, Ceaușescu a fost întâmpinat, după cum au consemnat jurnaliștii vremii, de "„sute de halebardieri, scutieri și arcași, îmbrăcați
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
legendar a cărui luptă și activitate închinată libertății patriei și poporului, împreună cu alți mari domnitori ai țării, stă la baza făuririi României”". Pe partea laterală a soclului a fost amplasată o placă de marmură pe care scria cu litere aurii: "„Dezvelit astăzi, 16 septembrie 1977, în prezența tov. Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR, președintele RSR”". După Revoluția din decembrie 1989, aceste inscripții au fost înlăturate de pe soclu. Pe partea din spate a soclului se află inscripția: "„Realizat artist sculptor Vladimir
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
În curtea bisericii se mai află un bust al lui Ștefan cel Mare, o troiță întru pomenirea eroilor căzuți pe câmpurile de luptă și o troiță întru pomenirea preoților care au slujit la această biserică. În anul 2003 a fost dezvelit un curtea bisericii un bust din piatră artificială realizat de către sculptorul Lucian Tudorache (n. 1965), cu contribuția lui Valerian, Lăcrămioara și Silvana Zub. În cimitirul din jurul bisericii au fost înmormântate numeroase personalități. În memoria a 23 de personalități din Volovăț
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
orașului. În imediata vecinătate a clădirii policlinicii, în spațiul verde din dreapta intrării principale, există un monument de for public: Statuia „Bucuria vieții”, realizată de Vladimir Predescu (sau Dimitrie Căilean, conform altor surse) în piatră de calcar șlefuită. Statuia a fost dezvelită în anul 1977 și înfățișează o tânără femeie, redată pe trei sferturi, într-o mișcare de elansare, cu capul lăsat pe umărul stâng și ușor spre spate, cu brațele desfăcute în laturi, îndoite din cot, cu pieptul avântat. Opera are
Policlinica Centrală Areni din Suceava () [Corola-website/Science/328904_a_330233]
-
Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava (cunoscut și ca Statuia ostașului din Primul și al Doilea Război Mondial) este un monument realizat de către sculptorul Vladimir Florea și dezvelit în anul 1957 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Cimitirul Pacea, aflat pe platoul Cetății de Scaun, în partea de sud-est a orașului. Statuia a fost realizată de către sculptorul Vladimir Florea și amplasată în anul 1957 în Cimitirul Pacea
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
inscripție: "„Recunoștință veșnică eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945”". Pe spatele statuii, la bază, se află o altă placă albă de marmură cu inscripția: "„Realizat artist sculptor Vladimir Florea 1957”". Până în anul 2009, când a fost dezvelită Statuia „Bucovina înaripată” (inițial amplasată în Piața 22 Decembrie, ulterior mutată în Parcul Drapelelor), Statuia ostașului român din Cimitirul Pacea reprezenta locul de depunere a coroanelor de flori cu prilejul sărbătorilor naționale.
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
de lectură și facilități pentru practicarea sportului, precum sală și teren de sport. În curtea din fața Colegiului Național „Petru Rareș”, la Strada Mihai Viteazu, este amplasată Statuia „Avânt”, monument din bronz realizat de către sculptorii Ernest Kaznovsky și Elena Marinescu-Kaznovsky și dezvelit în anul 1967. Statuia înfățișează o tânără femeie, sprijinită pe gamba piciorului drept, celălalt picior fiind întins în continuarea corpului ei, pe o direcție oblică. Brațele femeii sunt împreunate peste cap la spate. Monumentul este o reprezentare alegorică în stil
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
află pe un soclu de beton placat cu piatră, cu înălțimea de 1,17 metri, lungimea de 3,54 metri și lățimea de 0,75 metri. Pe fațada principală a clădirii liceului, în partea stângă, se află un mozaic parietal, dezvelit în anul 1966 și realizat de artistul C. Demetrescu. Lucrarea are o suprafață de 10x4 metri, fiind realizată din marmură și ceramică. În interiorul clădirii, la etajul I, se află bustul domnitorului Petru Rareș, cel care dă numele colegiului. Monumentul reprezintă
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
sau Obeliscul Secuilor Martiri (în ) a fost dezvelit în anul 1875 în "Postarét" (așa se numea capătul străzii Secuilor Martiri) din Târgu Mureș pentru a aduce omagiu revoluționarilor executați în 1854 "(Mihály Gálffy, Károly Horváth, János Bágyi Török, Ferenc Bartalis, József Várady)" după înfrângerea Revoluției Maghiare din 1848-49
Monumentul Secuilor Martiri () [Corola-website/Science/325390_a_326719]
-
a fost salvat. Eftimie Croitoru a fost decorat „post-mortem” cu cea mai înaltă distincție ostășească de război „Virtutea militară” clasa I. În propunerea de decorare, făcută de comandantul geniului Armatei a 4-a române, stă scris: În 1972, a fost dezvelit bustul din marmură al acestui soldat creat de către sculptorul Marius Butunoiu. Bustul a devenit emblemă a unității militare 01750 din Turnu Măgurele. În București o stradă a fost denumită Căpitan Eftimie Croitoru.
Eftimie Croitoru () [Corola-website/Science/325443_a_326772]
-
fi instrumentat rezolvarea disputei acestuia asupra ducatului Bavariei din 1156. Otto de Freising a fost prezent la celebra dietă de la Besançon din 1157, după care s-a stins din viață la Morimond, la 22 septembrie 1158. În 1857 a fost dezvelită o statuie a sa la Freising. Otto de Freising este cel mai bine cunoscut pentru două lucrări cu caracter istoric: Este vorba de o lucrare istorică și filosofică divizată în opt cărți, care într-o anumită măsură urmează liniile trasate
Otto de Freising () [Corola-website/Science/324412_a_325741]
-
literatură maghiară din școlile și liceele din Ungaria după terminarea regimului comunist, 1989. Acest fapt a dus la ample proteste în fața Ministerului Resurselor Umane de la Budapesta, din cauza vederilor politice. Deși este o personalitate controversată, în mai multe localități au fost dezvelite statui ale sale, precum la Jimbor, comuna sa natală, în 2004, la Odorheiu Secuiesc etc. Cenușă lui József Nyírő (decedat la Madrid în 1953) a fost adusă în Ungaria în 2010, la inițiativa parlamentului de la Budapesta. Intenția reînhumării rămășițelor pământești
József Nyirő () [Corola-website/Science/326518_a_327847]
-
proteică și o moleculă de acid nucleic. În coadă se află un tub cav protejat de o husă din proteine contractile. Placa de la capătul tubului poartă filamente, care fixează bacteriofagul de bacterie. La contactul cu peretele bacteriei, husa se contractaă dezvelind tubul. Acesta străpunge peretele bacteriei, asigurând trecerea acidului nucleic în citoplasma bacteriei. Aici el începe să se autoreproducă, folosind nucleotidele celulei-gazdă. Din aminoacizii gazdei, în baza acidului nucleic fagal, se sintetizează proteinele membranei. Urmează asamblarea componentelor fagale. În urma activității bacteriofagului
Bacteriofag () [Corola-website/Science/323674_a_325003]
-
Siskovics care, în seara înzăpezită de 7 ianuarie 1764 (ajunul Crăciunului Ortodox), a atacat localitatea Mádéfalva (azi Siculeni, Harghita). În cursul masacrului, peste 400 de bărbați, femei și copii au fost uciși de salvele de tun ale austriecilor. Placa memorială dezvelită la fața locului în anul 1899 menționează 200 de victime. Acțiunile antiromânești ale ungurilor s-au intensificat după Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848. Masacrul de la Mihalț din 29 iunie 1848 s-a finalizat cu împușcarea a 14
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
la 9 octombrie 2009 de către vicepreședintele Senatului Republicii Polonia, Krystyna Bochenek, care se implicase activ în construirea școlii. Aceasta și-a pierdut viața în accidentul aviatic de la Smolensk, alături de președintele Lech Kaczyński. În octombrie 2010, în curtea școlii a fost dezvelit un monument în memoria fostului vicepreședinte al Senatului Republicii Polonia, Krystyna Bochenek. Cu acest prilej, școala a primit numele de Krystyna Bochenek. La acest eveniment au asistat oficialități din Polonia și România printre care Bogdan Borusewicz (președintele Senatului Republicii Polonia
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
muzeu ce comemorează viața și realizările sale. El a fost donat de răposata Maria Desylla-Kapodistria, strănepoata lui Ioannis Kapodistrias, către trei societăți culturale din Corfu exact cu acest scop. La 8 decembrie 2001, în orașul Koper din Slovenia, a fost dezvelită o statuie în mărime naturală a lui Ioannis Kapodistrias în piața principală. Piața poartă numele lui Kapodistrias, întrucât Koper a fost locul de origine al familiei sale care s-a mutat în Corfu în secolul al XIV-lea. Statuia este
Ioannis Kapodistrias () [Corola-website/Science/323767_a_325096]
-
din Orientul Mijlociu. El a negociat acordarea independenței Egiptlui în 1922 și a divizat Palestina sub mandat britanic, creând Regatul Iordanie. Curzon a fost implicat în organizarea celebrării primei Zile a Armistițiului pe 11 noiembrie 1919. Cu această ocazie a fost dezvelit un cenotaf, operă a arhitectului britanic Sir Edwin Lutyens, a fost organizată o paradă militară a victoriei a Aliaților. În 1921, a fost create titlurile nobiliare de Earl of Kedleston și de Marquess Curzon of Kedleston în comitatul Derby. Spre deosebire de
George Curzon () [Corola-website/Science/323124_a_324453]
-
din lipsă de bani, deși concursul a fost organizat de Ministerul Cultelor și Artelor, "Monumentul Eroilor" de la Balilesti-Muscel, "Monumentul Eroilor" de la Alexandria. A cioplit soclul pentru Monumentul lui Eugeniu Carada din București realizat de sculptorul francez Ernest Henri Dubois și dezvelit la 17 februarie 1924. Foarte multe din lucrările sale au fost monumente dedicate eroilor din Războiul pentru Întregirea Neamului, în diverse localități din țară: Provița de Sus (jud. Prahova), Mățău, Bălilești (fostul județ Muscel, azi jud. Argeș), Dragna (jud.Prahova
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]