2,549 matches
-
și actualele noastre necazuri. Putem să ne prefacem că le reconciliem, în cuvinte, și să botezăm, împreună cu Edgar Morin, cultura ca "un sistem care face să comunice dialectizând o experiență existențială și o cunoaștere constituită". Dar, în realitate, tocmai această dialectică lipsește și cu un simplu wishfull-thinking nu se construiește o punte între o cunoaștere formală precum matematica, lipsită de limbă, și înțelepciunea practică a unui grup viu, care are o limbă. De la teoretic (teoreme, modele, legi) la semantic (mituri, rituri
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în care poate să se întâmple orice, bogată în asocieri libere și evocări poetice, o lume în care valorile emoționale de context, de simpatie și de participare fizică ne salvează de plictisul și cinismul rece al abstracțiilor logice. Capitolul XII Dialectica televiziunii pure " Aceste aserțiuni sofistice deschid deci o arenă dialectică, în care fiecare parte care are permisiunea de a ataca are câștig de cauză, iar acela care este silit să procedeze numai defensiv este învins. De aceea, cavalerii gata de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cauza bună sau pentru cea rea, sunt siguri de cununa biruinței, dacă se îngrijesc să aibă privilegiul de a da ei ultimul atac și dacă nu sunt obligați să reziste unui nou asalt al adversarului." Immanuel Kant Critica rațiunii pure "Dialectica transcendentală"*. Tabloul antinomiilor audiovizualului seamănă cu cel al rațiunii pure. Fiecare teză are antiteza ei și niciuna nu poate s-o refuteze pe cealaltă, astfel că iconofobul și iconodulul sunt condamnați să trăiască împreună, uneori chiar în același individ. Alăturarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o modalitate a intemporalului, ochiul sătul să asculte sfârșește prin a auzi ca o ureche care plutește. A transforma lumea în imagini de sinteză nu înseamnă, la urma urmei, să-i și să ne scoatem ochii? Critica rațiunii pure numea "dialectică" "logica aparenței" și "dialectică transcendentală" studiul iluziilor naturale, inevitabile, dar nu inexplicabile, întreținute de spirit despre natura sufletului, a lumii și a lui Dumnezeu. Scenele de discordie provocate de conflictele de idei privitoare la natura videosferei reclamă, păstrând proporțiile, un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ochiul sătul să asculte sfârșește prin a auzi ca o ureche care plutește. A transforma lumea în imagini de sinteză nu înseamnă, la urma urmei, să-i și să ne scoatem ochii? Critica rațiunii pure numea "dialectică" "logica aparenței" și "dialectică transcendentală" studiul iluziilor naturale, inevitabile, dar nu inexplicabile, întreținute de spirit despre natura sufletului, a lumii și a lui Dumnezeu. Scenele de discordie provocate de conflictele de idei privitoare la natura videosferei reclamă, păstrând proporțiile, un tablou de același stil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
corespondentă reprezentativului. Gros-plan normal? Personalizare normalizată a colectivelor. Instantaneitatea transmisiilor hertziene? Dispariția profunzimii de timp. Descompunerea imaginii în pixeli? Explozie poantilistă a informației. Montaj cut sau în mozaic? Dezarticularea logică a faptelor. Cultura detaliului, a frânturii, a fragmentării, fărâmițarea vechilor dialectici ale totalității, substituirea peste tot a globalului cu fractalul, rezumată uneori prin "declinul marilor povestiri", nu puțin datorează dislocării optice a obiectelor, ca și a operelor de artă, prin aparatele de luat vederi, montajul cinematografic, zoom-ul televizual, clicul informatic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Nașterea prin moarte Transmiterea simbolică Geniul creștinismului Spre un materialism religios MITUL ARTEI Spirala fără sfârșit a istoriei Anatomia unei fantome: "arta antică" Geografia artei Cele trei vârste ale privirii O religie disperată DUPĂ SPECTACOL Cronica unui cataclism Paradoxurile videosferei Dialectica televiziunii pure Douăsprezece teze despre noua ordine... VIAȚA ȘI MOARTEA IMAGINII Bibliografie generală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de clasă, insistând exclusiv asupra caracterului său de instrument al dominației sociale. Un rezumat al demersului de până acum, cu privire la cele trei forme ale imaginarului social aflate în discuție, ne oferă următoarea perspectivă: mitul este o componentă a ideologiei, iar dialectica relației dintre ideologie și utopie opune un prezent asupra căruia reprezentările sunt deformate și un viitor posibil care să-l înlocuiască, dar ale cărui condiții se nasc în prezentul ca atare. Această înțelegere pare să priveze ideologia de posibilitatea de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
le manifestă la nivelul imaginarului social, iar acest lucru poate fi realizat în măsura în care ne concentrăm asupra identității grupului social 283. Într-adevăr, Ricoeur consideră că aceasta e singura alternativă prin care cercul se poate transforma într-o "spirală", asigurând prezervarea dialecticii ideologie-utopie și, prin aceasta, a unei înțelegeri progresive a imaginarului social: "Este prea simplu ca răspuns, așadar, să spui că dialectica trebuie să funcționeze mai departe. Ultima mea soluție este aceea că trebuie să ne lăsăm atrași în cerc și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adevăr, Ricoeur consideră că aceasta e singura alternativă prin care cercul se poate transforma într-o "spirală", asigurând prezervarea dialecticii ideologie-utopie și, prin aceasta, a unei înțelegeri progresive a imaginarului social: "Este prea simplu ca răspuns, așadar, să spui că dialectica trebuie să funcționeze mai departe. Ultima mea soluție este aceea că trebuie să ne lăsăm atrași în cerc și apoi să încercăm să-l transformăm într-o spirală. Nu putem elimina din etica socială elementul riscului. Ne orientăm asupra unui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
scăpa de asta. Oricine pretinde că acționează într-o modalitate liberă de valori nu va găsi nimic"284. Astfel, încă un pas înainte spre pozitivarea ideologiei pare risipit, din moment ce suntem prizonieri ai cercului ce promite să "închidă" imaginarul social în dialectica dintre ideologie și utopie. Mai departe, asta face ca, din punct de vedere moral-politic, riscul ca elementele "patologice" ale ideologiei și utopiei să reapară în diferite momente și ipostaze istorice să fie în continuare prezent. Poate tocmai de aceea, încercarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
încercarea de a depăși limitarea indicată de gânditorul francez se anunță ca o reală provocare intelectuală. Este, prin urmare, momentul să enunț întrebarea pe care această provocare o conține implicit: cum putem "rupe" cercul simbolic al imaginarului social, cel al dialecticii ideologie-utopie, ceea ce ar atrage după sine, la nivel normativ, desigur, eliminarea riscului amintit mai sus? Potrivit lui Ricoeur, este imposibil, și de aceea el optează pentru menținerea "spiralei" dialectice, generatoare de progres al gândirii. Din punctul meu de vedere, putem depăși
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
chiar cadrul delimitat de acest proces. Totodată, ele arată că, dacă globalizarea avansează în timp ca un proces prin excelență economic, acestuia i se "opun", mutual, procese culturale și politice. Într-adevăr, se pare că globalizarea este caracterizată de o dialectică internă. Înțelegerea acesteia este posibilă, după cum am amintit deja, în termenii contingenței consencvențiale, adică prin raportare la consecințele unor evenimente din diferite părți ale globului, aflate totuși în relație de interdependență. Ce se poate spune, în acest punct, este că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și individual pare a fi afectată în contemporaneitate permite o explicație adecvată atâta vreme cât deținem înțelegerea necesară. Dar, înțelegerea conceptuală a globalizării ca proces socio-istoric observabil în toate domeniile vieții cotidiene pare să reafirme o teză dragă filosofiei idealiste germane, anume dialectica. Într-adevăr, teoriile postmoderne ale globalizării, fie că vin din spațiul sociologiei, din cel al științei politice sau chiar din cel al geografiei, sunt marcate de accentul dialectic al înțelegerii proceselor istorice și sociale 509. Istoria însăși pare să favorizeze
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
confundată cu o "unitate morală" (ontologică)518. În plus, se pare că epoca prezentă este martora unei proliferări a statelor-națiune, iar nu a transcenderii acestora. Cum se explică însă această tendință în cadrul procesului globalizării? Globalizării politice i se opun, în conformitate cu dialectica internă universalism-particularism, de care am amintit la început, alte forțe, care par să întărească poziția statului-națiune. Între acestea, cele mai influente par să fie existența, în potență, a naționalismului, monopolul statului asupra puterii militare, precum și cooperarea internațională dintre state, care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și politic, întrucât, din ceea ce știm până în prezent, nu există o memorie a lumii care ar putea uni, din perspectivă istoric-temporală, uma-nitatea544. Proiectul de a construi o cultură și, pe baza acesteia, o identitate globală readuce în atenție dinamica internă (dialectică) a procesului socio-istoric al globalizării. Comunitățile cele mai diferite, fie acestea state-națiune sau grupuri etnice, reacționează prompt la tendința de diseminare ideologică a unei culturi și identități globale. Spiritul identitar particular rămâne activ la nivelul celor mai multe dintre acestea, atât în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
liberale), astfel de abordări se colorează utopic, în condițiile în care ideologia rămâne să se manifeste la nivelul comunităților particulare. Dacă unele dintre acestea admit desfășurarea istoriei sociale prezente, în baza căreia o proiectează pe cea viitoare, în forma unei dialectici între tendințele "globalizatoare" și cele "localizatoare"550, altele privesc în continuare cu încredere spre un viitor al condiției umane globale. Fără a privilegia "globalul" atunci când îl raportează la "local", abordările utopice din prima categorie propun cosmopolitismul ca perspectivă culturală, acesta
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
242, 247, 312 cultură, 119, 123, 131, 166, 188, 236, 281, 298, 301 cultură globală, 277, 281, 289, 295 cultură politică, 234 cunoaștere conjunctivă, 60, 61 D democratizare, 214, 281 democrație, 106, 135, 137, 164, 231, 234, 235 dialectic, 206 dialectică, 10, 64, 129, 172, 246, 275, 282, 283, 285, 287, 296, 300, 303 dictatură, 15, 142, 146 dogmatism, 42 dominație, 13, 36, 48, 49, 52, 55, 68, 74, 102, 126, 137, 147, 189, 190, 196, 201, 203, 204, 212, 232
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Doru Tompea, Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 90-101. În aceeași idee, Anthony Giddens argumentează că "tendințele globalizatoare ale modernității sunt simultan extensionale și intensionale ele conectează indivizii cu sistemele pe scară largă în cadrul dialecticii complexe a schimbării atât la nivel local, cât și la nivel global" (în op. cit., p. 165). 551 Ulf Hannerz, "Cosmopolitans and locals in world culture", în Mike Featherstone (ed.), op. cit., p. 239. 552 John Tomlinson, op. cit., p. 272. 553 Un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
el, în Prefața la Mathusalem, se arată dornic să alunge orice logică din dramaturgie. "Dramaturgia alogică, scrie el, are drept scop să ridiculizeze legile noastre cele de toate zilele și să demaște minciuna profundă a logicii matematice sau chiar a dialecticii. În același timp, alogica va servi pentru a arăta miile de sclipiri ale unui creier uman care gândește un lucru și spune altul și care sare de la o idee la alta fără cea mai mică aparență de legătură logică." Yvan
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
bonomă înțelegere, cu răbufniri sarcastice, cu malițiozitate sau cruzime. Coroborând opiniile formulate de Șerban Cioculescu, Șt. Cazimir ș.a., Loredana Ilie dezvoltă ipoteza unei disponibilități "socratice" în structura psihică a scriitorului. Prin "reducerea la absurd constata Al. Paleologu -, prin maieutică și dialectică, el tinde să aducă societatea românească la o cunoaștere morală". În Istoria literaturii române de la origini până în prezent, G. Călinescu remarcase "verva sofistică". O mare parte "din comicul de limbaj adăuga Marta Petreu provine din sofismele lingvistice, iar conduita personajelor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
una "socratică"75. Autorul Momentelor nu se izolează de cercul "strâmt" în sferele înalte ale geniului resemnat, ci se integrează universului citadin, mânat de o curiozitate organică și de o conștiință pedagogică corectivă: "Prin reducerea la absurd, prin maieutică și dialectică, el tinde să aducă societatea românească la cunoașterea de sine și la o cunoaștere morală. Dialogurile lui din comedii și din momente au ceva din arta dialogului socratic"76. Această atitudine condescendentă pornește de la credința orgolioasă în propria superioritate care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
poetică a fenomenelor atmosferice" (acestea sunt doar cadrul, "o primă condiție a funcției fabulatorii"); însă există și straturi istorice și sociale, poate chiar și mai importante. Toți aceștia sunt însă factori externi, în timp ce miturile sunt "conduse din interior printr-o dialectică specifică de autoproliferare și de autocristalizare care-și este sieși propriul resort și propria sintaxă". Determinările externe doar propun, impun sau dispun, iar rolul lor nefiind contrabalansat de analize complete, au părut ca suficiente în explicare.152 Asupra erorii "evhemeriste
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
însă cel care denunță miturile apare ca un protestatar și încercarea sa, prin chiar reacțiile pe care le suscită, arată că mitul îi conferă domeniului uman structurile mentale și sociale, fiind "păstrătorul valorilor fundamentale".290 Robert Ellwood vorbește de paradoxul dialecticii mitului, prin care inițial era glorificată conștiința tribală colectivă, mitul nefiind considerat o creație individuală ci "vocea poporului". În lumea modernă (cel puțin până când "conștiința rasială" a fost din nou însumată unei Voințe unice a poporului, pe care s-a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
stupefiant chiar, dacă îl raportăm la suportul său material precar -, nu poate fi înțeles decât în sensul duratei lungi a istoriei și în primul rând din perspectiva imaginarului. Este o mitologie programată de foarte multă vreme, înscrisă mai puțin în dialectica unor contradicții de ordin economic și social, cum credea Marx, cât, mai profund, într-un arhetip fundamental al imaginarului, într-o structură mentală durabilă pe care scurgerea timpului nu a erodat-o niciodată. Manifestarea ei caracteristică este refuzul istoriei, al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]