3,587 matches
-
perfect sentiment de stăpânire a realului din jur și a sensurilor lui.” Sfetnicul cel mai credincios al lui T este Ben Cornell (cel cu coarne), lingvist. Alegoria filosofică este însă, cu consecințe asupra efectului artistic, coborâtă în istorie: T devine dictator politic, în locul fostului Number One (transformat, prin schimbarea numelui în italienescul Nomberòne, într-o făptură găunoasă și grotescă), Cornell este îngropat, dar nu definitiv, pentru că T a avut grijă să-l cloneze. Traducător al lui Faust, D. nu putea rămâne
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
defectărilor, s-au aflat importante informații secrete privind practicile KGB și arta desfășurării operațiunilor, eforturile organizației de a decripta codurile folosite de alte guverne, infiltrările agenților KGB în guvernele occidentale și implicarea acestora în asasinate 33. Similar, Hussein al-Kamal, ginerele dictatorului irakian Saddam Hussein, care a defectat în august 1995, a oferit informații valoroase referitoare la programul secret al Irakului privind dezvoltarea unor arme biologice care nu fuseseră descoperite în timpul inspecției realizate de Comisia Națiunile Unite* (UNSCOM) de-a lungul unei
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
că Germania intenționa să încalce pactul de neagresiune cu Uniunea Sovietică și să o atace în iunie. Rapoartele sale privind intenția lui Hitler de a încălca acordul și data precisă referitoare la începerea ofensivei germane au fost ignorate de Stalin. Dictatorul sovietic era aparent convins că acestea și alte informații despre duplicitatea germanilor fuseseră fabricate de britanici pentru a provoca o ruptură între Germania și Uniunea Sovietică și pentru a împinge Moscova într-o alianță cu Londra. Se pare că Stalin
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a schimbării, evenimentele le confirmau acțiunile. O nouă viziune asupra lumii, ai cărei inspiratori sau măcar purtători erau, beneficia de o largă mediatizare. Se pot cita printre acești intelectuali profetici scriitori cunoscuți precum Mircea Dinescu, poetul care-l Înfruntase pe dictator și-i anunțase fugă, Doina Cornea, o femeie În măsura de a da lecții de curaj bărbaților, un pastor protestant, Laszlo Tokes, reprezentant al minorității maghiare, un fost ziarist și diplomat comunist, Silviu Brucan, autor al «sacrisorii celor șase», devenit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
le va urmări constant, chiar dacă pentru împlinirea lor a trebuit să facă unele compromisuri. Odată cu „tezele din iulie” 1971, apar primele semne ale unei noi ideologizări forțate, aceasta luând rapid forma unui cult impus al „epocii de aur” și al dictatorului care o întruchipa. Este intervalul în care se face loc unor poezii pseudopatriotice (paginile intitulate „Poeții cântă patria”), unor editoriale propagandistice, pagini și numere întregi fiind dedicate diverselor sărbători național- comuniste și congreselor PCR, precum și unor articole omagiale, reportaje realist-socialiste
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Novăceanu, Grete Tartler, Andreea Deciu, Mihai Zamfir ș.a.). O dovadă a deschiderii spre universalitate pe care o anunța programul inițial este și numărul impresionant de traduceri. Deși câteodată conjuncturale, impuse de diversele evenimente politice - de pildă, vizitele în străinătate ale dictatorului erau marcate în mod automat de publicarea unor tălmăciri din literaturile țărilor vizitate -, ele au avut meritul de a-l familiariza pe cititor cu spații culturale mai puțin cunoscute, de a-i propune noi nume din literatura lumii sau noi
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
poartă vina pentru numinosul refulat și Dumnezeul ucis (65), transformând peste tot acum existența într-un coșmar simulat (111). Autorul a fost martor la evenimentul exorcizant al strangulării cu cablul a statuii lui Lenin, înțelegând cu acest prilej că urmele dictatorilor au o persistență ce depășește nivelul simbolic al vieții. Dar suprimarea unui dictator viu nu are ca efect major regenerarea. Nici n-ar avea cum. Asasinatul nu are niciodată nimic sacrificial. "Micul supraom a murit, dar moștenirea lui trăiește." (12
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
existența într-un coșmar simulat (111). Autorul a fost martor la evenimentul exorcizant al strangulării cu cablul a statuii lui Lenin, înțelegând cu acest prilej că urmele dictatorilor au o persistență ce depășește nivelul simbolic al vieții. Dar suprimarea unui dictator viu nu are ca efect major regenerarea. Nici n-ar avea cum. Asasinatul nu are niciodată nimic sacrificial. "Micul supraom a murit, dar moștenirea lui trăiește." (12) Cel idolatrizat de o ideologie substituită religiei redevine, prin sloganuri contaminante, cizmarul care
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
secol întreg. • Hitler a ucis o lume și n-a câștigat decât fluvii de dispreț și ură. • Auschwitz rămâne o pată caare aîntunecat un secol întreg. • Holocaustul - un simbol al crimei în masă practicat de un regim dement și un dictator scelerat. • Am fost și eu acolo de unde mântuire nu-i, dar eu am scăpat cu viața, uiite așa de-al dracuiui!!! ------------------ Harry ROSS Supraviețuitor al lagărul morții - Auschwitz 9 februarie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (18) - AFORISME
GÂNDURI REBELE (18) – AFORISME DIN ŢARA MORŢII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381297_a_382626]
-
în subtext la dictaturile comuniste. Personajul problematic este de data aceasta Miguel, cel care, fascinat de putere, dar incapabil să îi înțeleagă mecanismele intime, încearcă să-și prevină prietenii ce urmează a fi executați în virtutea unui plan diabolic imaginat de dictatorul Don Athanasios, plan la care personajul central este, în primă instanță, părtaș. Romanul Apa își plasează acțiunea în epoca tulbure de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, când, pe fondul foametei și al disoluției autorității statului, apar bande bine
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
discretă stare de poezie, astfel încât piesa poate fi citită și ca un poem închinat creației artistice. Ieșite rapid din circuitul repertorial sunt alte câteva lucrări dramatice ale lui K.: Lăcustele (1934), Intermezzo (1943), Răzbunarea Corinei (1943), Fata de la mansardă (1944), Dictatorul (1945), Tarsița și roșiorul, libret de comedie muzicală (1947), Ruxanda și Timotei, poem dramatic (1957), Moș Teacă (1960), precum și mai multe piese într-un act, destinate teatrului de amatori. Singur sau în colaborare a tradus, adaptat sau prelucrat texte dramatice
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
H. Blazian, „Marcel et Marcel”, DEP, 1929, 393; Kir [Camil Petrescu], „Cuib de viespi”, „Omul liber”, 1930, 87; Val Mugur, „Florentina”, „Păreri libere”, 1931, 42; Petre Pandrea, „Gaițele”, DEP, 1933, 1636; V.I. Popa, „Gaițele”, „A.B.C.”, 1934, 27; Șerban Cioculescu, „Dictatorul”, „Semnalul”, 1945, 1090; Aderca, Contribuții, II, 534-535; I.M. Sadoveanu, „Michelangelo”, TIL, 1948, 3712; Mihai Vasiliu, „Ruxandra și Timotei”, GL, 1957, 52; Mircea Tomuș, Însemnări despre teatrul lui Alexandru Kirițescu, ST, 1957, 1; Radu Stanca, Note despre teatrul lui Al. Kirițescu
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
suntem și a trebuit să mâncăm o pâine” și reamintește că „însuși Alexandru Tacu, poetul care a suferit toată viața din cauza vederilor sale, care a trăit grozăviile Canalului, are în marea carte a „Omagiului” un mesaj <boit în roșu >pentru dictatorul, care prin uneltele sale i-a ucis copilul, mândria sa, speranța sa!” Numai că, adâncind căutările, găsim că, referindu-se la cartea „Omagiu”, editată prin anii 78-80, pagina 307, unde apare sub numele lui Alexandru Tacu un cuvânt de laudă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
este exagerat, Împingând individul la atitudini prin care acesta urmărește să se situeze În centrul atenției unui grup, să domine, sfârșind prin a le impune celorlalți propria sa voință ca lege. Am schițat, prin acestea, natura pulsiunilor psiho-morale ale personalității dictatorului. În formele În care orgoliul este o trăsătură constituțională, de tip dominant, a personalității unui individ, cu caracter rigid, acesta poate constitui premiza psihopatologică a unei dezvoltări anormale a personalității sale, de regulă, de factură paranoică. Orgoliosul nu ține seamă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Își au originea În metamorfoza psiho-morală a personalității și biografiei liderului, care Își impune voința sa, modul de gândire, aspirațiile și idealurile, conduitele asupra maselor, sfârșind prin a și le subordona, manipulându-le În direcția realizării propriilor sale idealuri. Personalitatea dictatorului este un tip particular. De regulă, acesta este o persoană fără origine, sau cu o origine socială obscură sau umilă, nelegitimă pentru rolul asumat, pe care caută să și-o ascundă, sau să și-o identifice cu cea a maselor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și-o identifice cu cea a maselor oprimate. El este un individ frustrat, marginalizat social, imatur din punct de vedere emoțional-afectiv (ceea ce Îl va face să fie dur, agresivă și complexat (ceea ce Îl va face să aibă atitudini de supracompensareă. Dictatorul va proiecta aceste aspecte psihologice asupra maselor, cu care se va identifica, preluând asupra lui problemele lor și apărând În felul acesta ca un salvator mesianic. Din acest moment, individul respectiv Încetează de a mai fi o persoană umană obișnuită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracter, tendință de demonstrativitate, nevoia de a fi văzuți, ascultați și de a-i impresiona pe ceilalți. Acțiunea lor se exercită prin intermediul forței, al autorității, În cazul șefului sau conducătorului, mai ales când acesta Își arogă calități și putere de dictator, sau prin intermediul seducției sugestive, al convingerii captative, În cazul tipului reprezentat de actor. Trebuie remarcat faptul că, din punctul de vedere al imagologiei Eului, ambele tipuri psiho-morale nu diferă Între ele. Mai mult chiar, se poate spune că sunt puternic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
obsesia spațiului și timpului închis (temniță, buncăr, noapte) până la predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul este văzut, în chip neașteptat, ca un Hamlet sangvinar care ucide dintr-o stranie necesitate, ca
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
străduiește să fie „eternul Joker” (cartea care „dă sens și câștigă toate partidele”), mânuit din umbră de un alt Joker malefic, un soi de personaj-idee, luând în piesă diferite măști, de la cea de actor la cea de oglindă inversă a dictatorului, și care se dovedește a fi în cele din urmă Moartea. A treia piesă din volum, Leordenii, în care Ion Vartic vede o reverie freudiană pornind de la Orestia lui Eschil, schimbă decorul, plasând acțiunea pe teren românesc, în Moldova, pe la
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
alege decât propria lor moarte. Dipticul Noaptea e parohia mea (cu părțile Urletul și Beciul) surprinde destinul „groparului Europei” (Hitler) în două momente-limită: la preluarea puterii și în ultimele zile petrecute în buncăr, când are loc și sinuciderea. Nu personalitatea dictatorului iese în evidență, sufocată în tirade prelungite, ci eforturile lui S. de a învăța lecția articulării scenariului dramatic și a montării simbolurilor unei parabole. Înainte de Leordenii S. pornise de la motive din istoria națională, ca în Descăpățânarea sau Pragul de taină
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
de comportament” stabile. Această „constantă comportamentală” este rezultatul „efectului de îngheț” (T. Moriorty). În sistemul complex de măsuri de „presiune socială” exercitată de putere prin intermediul „tehnicilor de manipulare” trebuie să vedem o formă de „dictatură mascată”, în care nici persoana dictatorului și nici dictatura propriu-zisă nu sunt la „vedere”. Ele sunt „mascate” de „formele sistemului de organizare politică”: republică, democrație, statul de drept, regimul parlamentar etc. Asistăm în aceste condiții la o „deplasare” a „formelor” și „instituțiilor” sociale în raport cu „modelele tradiționale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
organizare politică”: republică, democrație, statul de drept, regimul parlamentar etc. Asistăm în aceste condiții la o „deplasare” a „formelor” și „instituțiilor” sociale în raport cu „modelele tradiționale”, la o schimbare atât a lumii, cât și a oamenilor. Puterea este transferată de la persoana dictatorului (arhetipul Tatălui tiranic și dominant) la Grupul de interese (arhetipul oligarhic), iar „presiunea dictatorială” devine „acțiune managerială”. În locul „voinței” unice și absolute, intervine „sistemul de relații”, de factură birocratică, al „rețelei de conducere”, care va antrena o multiplă subordonare în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
minuțios, adesea într-o manieră de clandestinitate (complot, conjurație etc.); ele vizează persoane fizice care incarnează simboluri ale autorității, instituții, dar și ordinea socială; în principal, însă, este vizată puterea politică, fie a statului, fie a unui lider despotic autocrat (dictatorul); formele pe care le pot lua conflictele-confruntări sociale sunt reprezentate prin „lovituri de stat”, „revoluții”, „ciocniri de stradă” sau „lupte între grupele de interese rivale”, „asasinate politice, teroriste” etc.; confruntarea între masele revoltate sau grupele de interese și ordinea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
E. Braun din articolul Criminalitatea în poezie, în jurul imoralității versurilor din placheta Poemul invectivă a lui Geo Bogza, căruia îi răspunde B. Caușanschi în Cazul Bogza. Multe comentarii blamează antisemitismul și nazismul (Gh. Chirițescu, Deutschland über alles, Sandu Teleajen, Asaltul dictatorilor), altele deplâng asasinarea lui I. G. Duca, fără să reușească transformarea publicației într-o tribună social-politică de autoritate. Cantonarea în provincialism e tot mai evidentă. I. I.
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
lăsa cuprinsă niciodată de o toleranță de prost gust ș...ț. și, pentru a preveni toate concluziile mincinoase, să fie clar, înaintea rândurilor care urmează, că ura mea pentru lagărele de concentrare germane este exact aceeași ca și pentru lagărele dictatorului Stalin” (Buber-Neumann, 1998, p. 241). În Deportată în Siberia (1949), la p. 53, Buber-Neumann vorbește despre o studentă la matematică ale cărei spate și șale erau „străbătute de dungi negre”, de o letonă „bătută până la sânge la interogatoriu”. Întâmplarea Gertrudei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]