49,900 matches
-
persoanelor cu anemie sau în convalescență. Este utilizată cu succes pentru antrenarea și călirea organismului persoanelor sănătoase, ca și pentru îmbunătățirea performanțelor fizice și sportive (Teodorescu E., 2004). Desfășurată corect, climatoterapia nu prezintă reacții adverse și are efecte prelungite. Ea diferă în funcție de starea de sănătate a pacienților și de tipul de afecțiune. Se cunosc trei forme de tratament climatic, completate frecvent cu alte forme de tratament natural. 1. Aeroterapia („baia de aer”) presupune expunerea progresivă, parțială sau totală, a corpului, la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
recreere și odihnă și a celui balnear. 2.3.1. Apele curgătoare Cursul Dunării și al unor râuri mai mari focalizează atenția populației urbane iubitoare de înot, plajă, pescuit sportiv și sporturi nautice, prin realizarea unor amenajări turistice. Atractivitatea râurilor diferă în funcție de configurația malurilor și treapta de relief pe care o străbat. Sunt căutate râurile cu malurile înalte și stâncoase sau sectoarele înguste reprezentate prin chei și defileuri (ex. Mureșul, Oltul, Bistrița, Arieșul), care generează peisaje cu o frumusețe rară, dar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cinegetic practicată de un număr redus de persoane, cu posibilități financiare și pasionați de trofee. Activitatea de vânătoare se face în limitele unui cadru legislativ, principalele areale de interes cinegetic fiind Delta Dunării și zona montană. Speciile de animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
resurse. Cele mai cunoscute sunt războaiele de țesut, teascurile pentru vin, pivele de ulei, morile ș.a.. Interesul provine și din varietatea lor, precum în cazul morilor pentru măcinatul cerealelor. Deși principiul este același (frecarea a două pietre), energia folosită este diferită, în funcție de resursa cea mai ieftină dintr-o regiune: vântul în Dobrogea și Moldova, tracțiunea animală în Câmpia Română, și apa pe văile din zona montană sau deluroasă. 4. Construcția locuințelor și a anexelor diferă foarte mult de la o regiune la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a două pietre), energia folosită este diferită, în funcție de resursa cea mai ieftină dintr-o regiune: vântul în Dobrogea și Moldova, tracțiunea animală în Câmpia Română, și apa pe văile din zona montană sau deluroasă. 4. Construcția locuințelor și a anexelor diferă foarte mult de la o regiune la alta, specificul fiind dat de materia primă folosită, proporția încăperilor, forma acoperișurilor, precum și de realizarea unor elemente complementare (cerdac, terase, foișoare) și a decorațiunilor exterioare. 5. Cântecele, jocul și portul românesc sunt de o
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
despre investitori trebuie să avem în vedere și termenul de speculator care de cele mai multe ori este folosit în sens peiorativ și trebuie să amintim diferențele dintre conceptul de investitor și cel de speculator. În comparație cu investitorul obișnuit speculatorul are o atitudine diferită față de risc: a) Investitorul preferă un risc cât mai scăzut. b) Speculatorul este atras foarte puternic de investițiile cu grad de risc deosebit de mare. c) Investitorul contează pe un câștig normal de mare. d) Speculantul mizează pe un profit anormal
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
constă într-un ansamblu de acțiuni fizice și tehnologice care au ca finalitate realizarea fizică a obiectivului de investiții. 2. Componenta financiară concretizată în constituirea și utilizarea fondurilor bănești necesare derulării procesului investițional. În economia de piață sursele de finanțare diferă foarte mult. a) Sursele interne sau autohtone pentru finanțarea investițiilor sunt reprezentate de fondurile proprii ale firmei investiționale, împrumuturile bancare pe termen lung și mijlociu, alocațiile de la buget. 1. Fondurile proprii se regăsesc în fondurile de dezvoltare și sunt alimentate
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
dezvoltare. Pe termen lung, pe măsură ce investițiile realizate ajung la maturitate se poate înregistra o creștere a veniturilor la bugetul statului datorită impozitelor și taxelor plătite de noii contribuabili - firme și salariați. Impactul investițiilor străine directe asupra econo-miei țării gazdă este diferit de la o țară la alta, în funcție de condițiile concrete existente la nivel economic, social, politic și de gradul de pătrundere a capitalului străin. CONSTITUIREA CADRULUI JURIDIC ATRACTIV ȘI EVOLUȚIA LUI ÎN TIMP 2.1. Reforma legislativă În centrul și estul Europei
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de forme. La nivelul cel mai simplu, este vorba de acordarea, prin lege, a posibilității efectuării investiției străine. Investitorului străin, persoană fizică sau juridică, i se permite să desfășoare o activitate economică pe teritoriul statului respectiv. Modul de reglementare juridică diferă, printre altele, și de nivelul de dezvoltare al țării respective. Prevederea în acte normative distincte a dreptului investitorului străin de a derula activități economice într- o țară este specific numai țărilor în curs de dezvoltare. Țările dezvoltate nu cunosc reglementări
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
țării respective. Taxele de export se aplică, de regulă, unor produse de bază, pentru a stimula prelucrarea lor pe plan intern. Taxele pentru importuri au, de regulă, rolul de a proteja producția internă de competiția din afară. Taxele vamale sunt diferite după tipul de comerț exterior, după scopul pentru care au fost instituite, după modul de percepere sau după modul de stabilire. În afara taxelor vamale, pentru mărfurile exportate și importate sunt și taxele vamale de tranzit care se aplică mărfurilor străine
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
societate - obiectul și cauza - nu ridică probleme deosebite, întrucât nerespectarea acestora afectează întregul contract, sancțiunea fiind nulitatea societățiiart. 56 lit. c din Legea nr. 31/1990. Nulitatea societății pentru nerespectarea condițiilor de fond ale contractului de societate produce efecte specifice, diferite de cele ale nulității actelor juridice din dreptul comun. Potrivit Legii nr. 31/1990, actul constitutiv se semnează de toți asociații sau, în caz de subscripție publică de fondatori și se încheie în formă autentică - art. 5 alin. 5. Prin
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
a doua și a treia implică participarea organelor competente. Punctul de plecare în constituirea unei societăți comerciale este întocmirea actului sau actelor constitutive ale viitoarei societăți. Prin întocmirea actelor constitutive înțelegem redactarea și autentificarea înscrisurilor actelor respective. Actele constitutive sunt diferite, în funcție de forma juridică a societății: - contractul de societate, în cazul societății în nume colectiv și societății în comandită simplă; - contractul de societate și statutul societății sau înscrisul unic, în cazul societăților pe acțiuni, în comandită pe acțiuni și societății cu
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
subscris, dacă prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatricularea societății (art. 8 din Legea nr. 31/1990). Capitalul social al societății este divizat în anumite fracțiuni, denumite diferit după forma juridică a societății: - părți de interes, în cazul societății în nume colectiv și a societății în comandită simplă; - părți sociale, în cazul societății cu răspundere limitată; - acțiuni, în cazul societăților pe acțiuni și în comandită pe acțiuni. Asociații
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
investi, constituind principalul avantaj de localizare a țării gazdă. Modalitatea de intrare a investitorului străin influențează cantitativ structura populației active. Prin investiții de tip green field se creează noi locuri de muncă cu efecte pozitive asupra ocupării. Situația este complet diferită în cazul investițiilor străine atrase în procesul de privatizare întrucât întreprinderile achiziționate se confruntă, în general, cu reduceri dramatice de personal, ca urmare a restructurării activității, cu impact negativ asupra pieței muncii. Cu toate acestea, în contextul în care investitorul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
fost recunoscută oficial la nivelul Uniunii Europene odată cu adoptarea Agendei Lisabona (martie 2000) care a stabilit ca prioritate pentru statele membre construirea economiei bazate pe cunoștințe în vederea asigurării creșterii competitivității și a unei dezvoltări economice susținute. Efectele investițiilor străine directe diferă de la o țară la alta, în funcție de condițiile concrete existente la nivel economic, social și politic, gradul de pătrundere a capitalului străin și structura influxurilor de investiții străine directe. 5.11 Influența instabilității politice din România asupra investitorilor străini Instabilitatea politică
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
6, 7, 8, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19. O altă categorie de registre, formulare ce se vor prezenta în continuare sunt aprobate prin Ordinul 425/1998, dintre acestea făcând parte documentul cumulativ 14-6-24, cu un conținut diferit în funcție de informațiile și elementele pe care le conțin fiecare. Este cazul registrelor numerotate cu numerele: 3, 4, 5, 7a, 8a, 9, 10, 11, 52 Se prezintă în continuare modelele registrelor și formularelor necesare la asociațiile de proprietari, modul lor de
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
aducându-i un nou spectru cromatic, mult mai larg, eliberator. Însă jocul se dovedește în scurt timp incontrolabil. Chipuri valpurgice se întrec pentru a cuceri fatidica linie a morții. Sistemul de valori al unor astfel de (con)damnați nu este diferit de al nostru. Sarabanda morții seamănă suspect de mult cu cea a vieții. Prefăcătoria, minciuna fac ca dihotomia viață-moarte să se dovedească naivă. Naivitatea cultivată insistent se vrea o tactică de învăluire, persuasivă, prin care poetul minte că nu minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o regiune la alta, Stahl identificând pragurile de 18, 22, 25 sau 30 de ani. În unele locuri, matur era considerat cel căsătorit. Femeile erau excluse din sfat, cu câteva excepții (de exemplu, văduvele), și puteau să participe doar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
doar adunările sătești, există însă și un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din preoți, funcționari de stat și sătești și fruntași. Cu toate astea, componența era destul de neregulată
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi din cauza faptului că sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se rezolvau prin intermediul sfatului mic, între satele matcă și cele roi. Mai târziu însă, aceste litigii aveau să treacă în seama judecătoriilor oficiale și rezolvate conform Codului civil (Stahl, 1998, vol. I, pp. 195-196). Sfatul cel mare al
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o structură de organizare care venea să completeze nivelul constituțional, era una dintre „constituții”. Vrancea însă avea un statut unic între regiunile românești de atunci, cu o independență mare în autoorganizare. În lipsa presiunilor oficiale, structurile de organizare s-au format diferit de celelalte zone, având drept caracteristici specializarea decizională și ierarhizarea autorității. Dată fiind asemănarea acestor structuri cu formele incipiente ale unui stat și având în vedere asemănarea cu condițiile teoretice identificate de analiza instituțională, putem afirma, cel puțin în acest
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu animalele înapoi. Din punctul de vedere al eficienței organizării, acest sistem nu era foarte bine elaborat întrucât amenda pentru neplata taxei era echivalentă cu taxa, ceea ce făcea, probabil, ca doar cei prinși să plătească. În ceea ce privește paza animalelor, regulile erau diferite. De exemplu, oile erau păzite de ciobani plătiți, iar porcii erau păziți, pe rând, de către săteni. De asemenea, existau reguli în privința hranei animalelor provocate de stadiul primitiv al agriculturii. De exemplu, nu era permisă hrănirea porcilor cu porumb, în special
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
faptul că istoria titlurilor de credit și a instrumentelor de plată, constituind elemente de bază ale tehnologiei financiar - bancare, începe tot în perioada antică. Operațiile de batere de monedă erau descentralizate și, ca urmare, monedele folosite în tranzacțiile economice erau diferite de la o zonă la alta, iar bancherii emiteau chitanțe pentru monedele depuse la băncile lor, cu care se obțineau în alte locuri monedele în circulație acolo.Mai mult, pe lânga preschimbarea dintr-o monedă în alta, se elimina astfel și
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
rapiditatea vehiculării și utilizării lor. Societatea, civilizația umană nu poate exista fără informație și comunicarea ei. Relația societate - informație este indisolubilă. 1.2.1 Sisteme informaționale și sisteme informatice Schimbul de informații reprezintă o categorie esențială în existența societății. Ceea ce diferă de la o etapă la alta este conținutul și intensitatea transferului, modalitățile și formele de mediere pe traseul, uneori direct, alteori sinuos și lung dintre emițător și receptor. Pe măsură ce informațiile s-au diversificat și mesajele au devenit mai complicate și mai
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
nemijlocită cu clienții băncii: accesul la conturi și furnizarea de informații despre serviciile oferite de bancă. Back office: cuprinde operațiile transparente pentru clienții băncii, dar care asigură funcțiile vitale ale unei bănci. Raportul între operațiile front office, respectiv back office diferă sensibil de la o activitate bancară la alta. Pe de altă parte, pentru buna funcționare a băncii există o serie de activități de bază care au în mod exclusiv caracter back office: contabilitate internă, administrație, gestiune conturi și calcul dobânzi, împachetarea
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]