2,302 matches
-
pare că această concepție, dezvoltată de Kant, permite considerarea principiului maximei libertăți egale un principiu aparținând, de asemenea, liberalilor clasici drept unul care îndeplinește cerințele aplicării sale universale și necesare la nivelul întregii umanități. Dar, așa cum subliniază John Gray, "este discutabil dacă argumentele lui Kant reușesc să justifice principiile liberale. Într-adevăr, în măsura în care ele sunt pur formale și fac apel exclusiv la presupozițiile rațiunii practice, este rezonabil să presupunem că vor realiza cu mult mai puțin decât sperau Kant și neokantienii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
amândouă se puteau pomeni chiar cu totul de partea lui. Dar amândouă se hotărâseră să tacă. În casa lor se observase odată pentru totdeauna că, pe cât mai tenace și mai insistent se înverșunau câteodată, pe marginea unei chestiuni comune și discutabile din familie, obiecțiile și ripostele Lizavetei Prokofievna, pe atât mai mult această atitudine putea servi pentru toți drept simptom al faptului că ea, poate, deja cădea de acord cu ceilalți asupra chestiunii în discuție. Însă Alexandra Ivanovna nu putea, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ochii mulțimii, care ea și numai ea va purta marele împrumut al primăriei. La 6 curent s-a ținut o întrunire zgomotoasă la Ateneu, în care patrioții de meserie și cei neofiți au încercat a proba necesitatea, în multe puncte discutabilă, a nouălor taxe. Un domn (fără copii bineînțeles ) a propus o taxă asupra copiilor. Replica unui om din mulțime la această monstruozitate nu se poate reproduce decât în ziare de-o nuanță umoristică, nepermisă organelor serioase, cu toate acestea e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
statutele. Daca operațiile indicate în ele vor fi identice sau analoge cu cele din statutele Societății Generale de Credit Mobiliar din Franța, nu va mai fi îndoială cu noua bancă e prematură pentru țara noastră și de un folos foarte discutabil chiar pentru țările acelea în cari practica și uzanțele creditului sunt mai cunoscute decât la noi. {EminescuOpXII 252} II Continuăm prin a cita luminoasa dare de seamă pe care un economist german o face despre activitatea creditelor mobiliare* Semnul caracteristic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d-tale, d-le X, dar cine te 'ntreabă ce opinie ai despre cutare? Opinia aceasta poate fi prețioasă în sine, dar prin ea însăși nu are absolut nici o valoare. Acoperită de responsabilitatea politică a unor oameni publici ar deveni discutabilă, dar așa? Cine vrea, cine crede practic a discuta cu oricine insanități politice și stilistice, a polemiza cu oameni cari nu au nici o răspundere în privirea celor ce zic, a căror vorbe nu numără? Cât de practică și de ce efect
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei. Daca operațiile indicate în ele vor fi identice sau analoge cu cele din statutele Societății Generale de Credit Mobiliar din Franța, nu va mai fi îndoială că noua bancă e prematură pentru țara noastră și de un folos foarte discutabil chiar pentru țările acelea în cari practica și uzanțele creditului sunt mai cunoscute decât la noi. {EminescuOpXII 470} CREDITUL MOBILIAR (2) 2264 Continuăm prin a cita luminoasa dare de seamă pe care un economist german o face despre activitatea Creditelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o alternativă mai bună și chiar ca o răsplată pentru ceea ce viața pământeană nu i-a oferit. În ce măsură aceste două laturi s-au Îmbinat efectiv În atitudinea individului ca entitate și a colectivităților umane ca structuri sociale, este o problemă discutabilă pentru că depinde de foarte mulți factori. Sigur este faptul că de-a lungul istoriei aceste două aspecte (știința și credința) au cunoscut fluctuații În favoarea uneia sau alteia, dar ceea ce pare, de asemenea, o certitudine este faptul că ele au coexistat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai bine limitele științei lor. De aceea - spunea Paulescu - pentru omul de știință nu este suficientă afirmația - cred că Dumnezeu există, ci știu că Dumnezeu este - (Scio Deum esse). Părerea că rațiunea umană este atotputernică și poate domina natura rămâne discutabilă cu toate progresele științei, pentru că omul Încă nu a reușit să cunoască natura În ceea ce are ea esențial, cu atât mai puțin să o Înțeleagă. Ar fi o greșeală fundamentală pentru că știința se limitează numai la schimburile de energie prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aici și necesitatea unor discipline ca etica și deontologia medicală, bioetica și sociologia medicală (unele insuficient reprezentate, altele chiar absente) care să privească omul și societatea din punctul de vedere al sănătății, al bolii și al morții. Dincolo de aceste aspecte, discutabile fără Îndoială, trebuie recunoscut faptul că tehnicizarea actului medical i-au făcut pe medici mai eficienți În decizia terapeutică, a forțat societatea să-i recunoască și să-i impună ca sistem cu autonomie, legitimitate și autoritate pentru că, așa cum preciza K.
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de regulă banalul cotidian, sau de ce nu interese oculte cu scopul de a induce ideea că tipologia românului, prin modul lui de percepție, atitudine și comportament coboară undeva În zona subculturii sau chiar a gregarului. Numai că dincolo de aceste aspecte discutabile, promovate cu asiduitate și chiar interesat, nu sunt rare zonele În care se găsesc personalități cu notorietate, cunoscute sau mai puțin cunoscute, dar cu certitudine mai puțin promovate care, prin atitudine, comportament, realizări, echilibru, devoțiune și implicare, se ridică la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
invaziv sau nonivaziv, mai mult sau mai puțin agresiv) și care impune consimțământul informat al bolnavului În virtutea noilor abordări ale ființei umane, iar celelalte la resursele sistemului medical, la beneficiile și efectele secundare ale 77 tratamentelor care nu rareori sunt discutabile chiar sub aspectul oportunității lor, mai ales când rezultatele nu sunt cele scontate, ca să nu mai vorbim de impactul familial al unei decizii medicale nefericite. Aici Își are locul eterna dilemă a medicului care trebuie să-și folosească Întreaga capacitate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și cauză favorizantă, malformația congenitală, cu sau fără bază genetică, rămâne un deziderat medical de perspectivă și constă În capacitatea tehnică de a depista malformațiile În perioada intrauterină În ideea Întreruperii cursului sarcinii pentru produșii de concepție compromiși biologic, tendință discutabilă din punctul de vedere al bioeticii, religiei și drepturilor fundamentale ale omului. Scăderea marcată a deceselor infantile prin boli digestive și boli infecțioase și parazitare, care altădată dominau spectrul mortalității infantile, arată Îmbunătățirea condițiilor igienice și de sanitație, eficiența imunoprofilaxiei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
străine directe și de portofoliu, veniturile (inclusiv remiterile din străinătate), volumul turismului internațional, dar și numărul convorbirilor telefonice internaționale, numărul utilizatorilor de Internet sau chiar numărul misiunilor de menținere a păcii la care participă fiecare țară. Câtă vreme este foarte discutabil dacă aceste amalgamări sunt într-adevăr reprezentative pentru globalizare (ele combinând cele două viziuni ale globalizării - cea minimalistă, de interconectivitate, și cea maximalistă, de fundamentalism de piață), apare o altă problemă. Transformarea unui concept imaterial într-un număr sau identificarea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
spune Strange, piața mondială nu poate fi condusă cu mitraliera. Cu siguranță însă că piața mondială poate fi influențată de conflicte armate - vezi efectul războaielor recente din Golf asupra prețului țițeiului. Pe lângă consensul privitor la slăbirea funcțiilor statului (opinie parțial discutabilă, după cum am văzut anterior), între economiștii neoclasici am sesizat un dezacord subtil referitor la natura specifică a relațiilor dintre CTN și statul-gazdă. Vernon (1971) susține că raportul dintre filiala unei CTN și statul-gazdă în care activează nu este un joc
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
anii 2000-2002, iar fluxurile de investiții efective sunt pentru anul 2002. Am folosit clasamentul pe țări (cifrele reprezintă locurile ocupate de fiecare țară). Investițiile efective au fost variabila dependentă, iar ecuația este redată în figură. Acest test simplu este, desigur, discutabil. Cum nu am găsit date sau proxy pentru IPP-urile specifice (nici nu cred că se pot găsi), am testat toate celelalte variabile de locație (grupate într-un indice calculat de UNCTAD) și am încercat să aflu puterea explicativă a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
situația care s-ar fi creat în lipsa activității CTN-urilor. Dunning propune măsurarea „efectului net” prin diferența dintre tranzacțiile externe efective datorate activității CTN-urilor și tranzacțiile externe care ar fi avut loc în lipsa activității acestora. Acest calcul este însă discutabil și conjunctural, acuratețea sa depinzând de validitatea scenariilor economice imaginate în lipsa corporațiilor transnaționale. Să analizăm câteva exemple, dintre cele mai diverse, privind efectele CTN-urilor asupra balanței de plăți. Una din primele lucrări pe această temă, rămasă și astăzi de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
s-a desenat ceva, care poate fi utilizată ca obiect decorativ, interior (de atârnat pe perete) și pe care o poți privi. Nici într-un caz nu acoperă valoarea de milioane, care i se atribuie. Desenele din unele picturi sunt discutabile, din punct de vedere calitativ. Includerea picturilor în rândul obiectelor de artă de valoare, o fac criticii de artă, care întocmesc listele cu pictorii a căror tablouri se vând scump și le fac publicitate. Oamenii care au bani în exces
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
propriet]ții, nu puține erau cazurile când țâț]l se c]s]torea cu fiica sa ori fratele cu sora lui. F]r] îndoial] c] multe dintre aceste uniuni erau aranjamente formale, cu simplul scop de a proteja proprietatea; este discutabil dac] aceste c]s]torii se realizau sau nu și din punct de vedere sexual. Termenul „soție-sor]” este menționat adesea în inscripții și este posibil ca unele dintre aceste c]s]torii incestuoase s] manifeste iubire adev]rât] și afecțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiu se aplic], mai apoi, în contextul acțiunilor sociale și politice, în cazul unei mișc]ri de r]sculare a maselor, în lupte lipsite de violent] pentru libertate și drepturi civile, situații în care s-au cunoscut rezultate remarcabile. Este discutabil dac] în urmă aplic]rii acestui principiu apar sau nu manifest]ri violente, si dac] acest efect ar anula principiul; sau dac] violență declanșat] în timpul procesului biruie asupra scopului acțiunii. Concluzia celor care au fost influențați de acest principiu, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru exemple, deși de facturi diferite, puteti consulta Bernard Williams, Ethics and the Limits of Philosophy - Etică și limitele filosofiei - si Martha Nussbaum, The Fragility of Goodness - Fragilitatea bun]ț]ții -). Momentul în care se încheie etică greac] antic] este discutabil. Lucrețiu și Cicero, de exemplu, cei dintâi scriitori importanți de filosofie în limba latin] au fost preocupați de interpretarea surselor grecești destinate unui public român, deoarece gândirea greac] - în special stoicismul sub forme diferite - a dominat viața intelectual] din Romă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceasta? R]spunsurile lui Platon sunt „guvernarea și asem]narea” (adic] guvernarea prin unirea sufletului cu trupul), respectiv „dreptatea”; cele ale lui Aristotel sunt „o viat] activ] a celor care posed] rațiune” și „ceea ce este mai bun din „aretai”. Este discutabil dac] Aristotel se refer] deja la acea arete a intelectului care funcționeaz] în izolare sau dac] vrea s] sugereze altceva - poate combinația dintre această și tipul de arete pe care el îl consider] necesar în conduită vieții practice și care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre aceste categorii nu se refer] la un set anume de credințe, ci la toate acele credințe care au în centru preocup]ri legate de rostul existenței umane. Aceast] list] este cel puțin plauzibil], dar viziunea lui Finnis devine din ce in ce mai discutabil] pe m]sur] ce sunt specificate credințele de bâz] ale rațiunii practice. Cea mai controversat] dintre aceste credințe este necesitatea „respectului pentru fiecare valoare fundamental] din fiecare acțiune”. Aceast] cerinț] servește un dublu rol (plus unul de inspirație catolic]): contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umbr] de îndoial] asupra existenței unei obligații personale naturale de a ne respecta promisiunile. Se pare deci c] teoria contractului social, venit] că un r]spuns la disoluția eticii preiluministe, nu a f]cut decât s] înlocuiasc] o datorie natural] discutabil] cu o alta. În ciuda acestor defecte, teoria contractualist] clasic] conține elemente de atracție pentru teoreticienii morali contemporani. Într-adev]r, teoria contractualist] a cunoscut o remarcabil] revigorare în ultimii ani. Teoria contemporan] este mai ambițioas] decât predecesoarea să istoric], deoarece încearc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
minți, dar s] ascunzi adev]rul spre binele cuiva poate fi un fapt admisibil; iar aceasta pentru c] a ascunde adev]rul și a minți nu înseamn] același lucru. 2) Constrângerile deontologice sunt formul]ri restrânse, limitate. Acest aspect este discutabil deoarece exist] mai multe moduri de a înțelege sfera constrângerilor deontologice și mai multe perspective asupra tipurilor de acțiuni, ceea ce determin] o abordare diferit] a obligațiilor și responsabilit]ților individului. 3) Constrângerile deontologice au o influent] nemijlocit] prin faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoan] nu ne ofer] o soluție la chestiunea referitoare la criterii pentru potențialii dețin]tori de drepturi, deoarece aceste criterii sunt în sine adeseori propuse drept definiții a ceea ce înseanm] s] fii o persoan], ea ins]și o chestiune moral] discutabil], precum și una de natur] legal] complex]. În concluzie, s-ar p]rea c] nu exist] un r]spuns general acceptat la aceast] întrebare despre cine sau ce anume poate avea drepturi. R]spunsul pare s] țin] de generozitatea sau empatia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]