2,525 matches
-
sau femei de vârstă fertilă din SUA și alte țări ale lumii sunt prezentate în tabelul de mai jos. C. Incidența infecției dobândite în sarcină și a infecției congenitale Incidența acestor trei manifestări ale infecției cu T. gondii este frecvent discutată, deoarece ele se află în interrelație. Totuși, incidența infecției congenitale depinde de incidența infecției dobândite în sarcină, iar incidența toxoplasmozei congenitale este direct legată de incidența infecției congenitale cu T. gondii. Incidența toxoplasmozei congenitale a fost estimată fie direct din
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
să fie plin de semnificații. Pentru un grafician, jocul deschiderilor în imagine poate fi un element creator, benefic, iar organizarea riguroasă, ritmică, expresivă a golurilor poate să dea forță și caracter compoziției. XIII. Presiunea formelor dominante Georges Braque Mai puțin discutată, mai puțin analizată, presiunea formelor dominante asupra formelor minore este demnă de interes. Forța opresivă, pericolul nu mai este prezent prin făpturi concrete sau alcătuiri monstruoase, ci ca o „cortină neagră“, care, fie că se lasă peste personajele din imagine
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Ghid pentru conducerea ședințelor: a) înaintea ședinței: * se pregătește programul; * se distribuie materialele de ședință din timp; * se stabilește clar când începe și când se termină ședința; b) în timpul ședinței: * se reamintește scopul ședinței; * se prezintă fiecare chestiune care trebuie discutată; * se evită confruntările cu participanții; * se vor încuraja toți participanții să participe la discuții; * se încurajează discuțiile care duc la soluții constructive, aplicabile; * se trag concluzii asupra celor discutate; * se fac aprecieri asupra ședinței, rezumând ce s-a discutat; * se
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ședinței: * se reamintește scopul ședinței; * se prezintă fiecare chestiune care trebuie discutată; * se evită confruntările cu participanții; * se vor încuraja toți participanții să participe la discuții; * se încurajează discuțiile care duc la soluții constructive, aplicabile; * se trag concluzii asupra celor discutate; * se fac aprecieri asupra ședinței, rezumând ce s-a discutat; * se vor stabili pașii care vor urma; c) după ședință: managerul trebuie să: * trimită procesele verbale cu cele discutate la ședință, tuturor participanților; * urmărească punerea în aplicare a tuturor hotărârilor
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Femeie citind, Pieter Janssens Elinga. În acest mod complexul joc de intertextualitate între texte și imagini se ramifică și devine mai complex. Există mai multe fire roșii care leagă capitolele cărții. Unul dintre ele este constanța cu care scriitorii români discutați aici se referă la picturi flamande. De exemplu, alături de tabloul lui Pieter Janssens Elinga, Cristina Sărăcuț comentează Plata dijmei de Pieter Breughel cel Tânăr, descris de Țoiu în Galeria cu viță sălbatică sau Parabola orbilor de Pieter Breugel cel Bătrîn
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ale romanului. Lumea în două zile, Galeria cu viță sălbatică, Căderea în lume, Ucenicul neascultător se includ în categoria consistent reprezentată în literatura română postbelică - romanul politic - în timp ce Refugii este un roman psihologic. Prezența descrierii ekphrastice în romanul politic merită discutată pentru că este revelatorie pentru poetica romanului ekphrastic românesc. Romanul politic se remarcă prin câteva constante pe care le voi semnala succint, poetica acestui tip de roman fiind subiectul a numeroase studii literare. Selectiv, putem reține contribuțiile unor nume consacrate ale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lui Viorel Nistor. Anton Cosma definește romanul politic ca fiind acel tip de roman în care reprezentarea literară reflectă distorsiunile regimului politic al unei epoci. De pildă, romanul politic din deceniul opt - perioadă în care se încadrează și romanele ekphrastice discutate - are drept teme predilecte anomaliile social- politice ale României anilor '50: "Erorile, abuzurile din anii '50, raportul insului cu puterea și cu revoluția, situația lui de instrument sau victimă a acestora, sunt teme predilecte ale romanului politic în deceniul opt
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
erau creștini. Precum toate statele moderne, România este un stat laic, "un organism hibrid". Pentru autoritatea laică, chestiunea religioasă este una strict politică, tratând-o ca atare. Autonomia Bisericii Ortodoxe Române a fost soluționată în aceeași manieră politică, precum și mult discutata și disputata problemă a concordatului. În viziunea perfect justificată a lui Nae Ionescu, dacă statul român din perioada interbelică ar fi avut nevoie de religie, ar fi trebuit să adopte formula protestantismului, "ca fiind tot așa de fundamental lipsită de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Există marele domeniu al poeziei didactice care pur și simplu enunță idei în formă versificată sau împodobite cu ornamentele metaforei sau alegoriei. Există romanele de idei, ca acelea ale lui George Sand sau ale lui George Eliot, în care sunt discutate "probleme" 169 sociale, morale sau filozofice. La un nivel superior de integrare se situează un roman ca Moby Dick de Melville, în care întreaga acțiune comunică un anume înțeles mitic, sau un poem ca Testament of Beauty (Testamentul frumuseții) de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
atenția asupra poziționărilor intelectuale ale lumii. Sub influența lingvisticii, se va vorbi curând de codificări simbolice. Într-adevăr, toate popoarele clasifică speciile (vegetale și animale), elementele și substanțele naturii, fenomenele climatice etc. în diverse categorii. Una dintre ipotezele cele mai discutate începând din anii 1950 a trecut în posteritate sub denumirea de ipoteza Sapir Whorf (doi lingviști și antropologi). În concepția lor, există o relație necesară între categorii și structura limbajului și modul în care oamenii înțeleg lumea. Astfel, limba indienilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a recunoaște că scriitura nu merge de la sine că ea este, prin definiție, problematică nu a rămas fără efect asupra modului de a înțelege și de a defini științele umaniste. Orice stil postulează o teorie (o concepție generală asupra chestiunii discutate), o moștenire intelectuală ("literatura") și un angajament etic (să nu judeci, ci să înțelegi). Treptat, studiile despre condițiile de producere a cunoașterii științifice, punerea certitudinilor sub semnul întrebării au reabilitat povestirea experienței trăite, în detrimentul teoriilor la scară mare. Astăzi, antropologii
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ani a fost folosită în literatura de specialitate sistematizarea : - LT ajutătoare, helper - Th; - LT amplificatoare - Ta; - LT supresoare - Ts; - LT contrasupresoare - Tcs; - LT citotoxice - Tc; IOAN PAUL94 - LT de hipersensibilitate de tip întârziat - Td (Paul, 1990; Olinescu, 1995; Bară, 1996Ă, discutată însă de unii imunologi. Nici adăugarea unei a treia populații (Third population cellsă cuprinzând celulele NK, K și LAK n-a fost mai puțin criticată. Între cele trei tipuri de celule nu sunt delimitări certe. Celulele NK Tizard (2004Ă reduce
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
propriile produse În comparație cu celelalte. 9. Utilizând diferite tehnici de conversație, Învățătorul fixează noile cunoștințe, descoperite de elevi. 10. În final, li se cere elevilor să scrie un eseu de 10 minute, În care să prezinte ce au Învățat despre tema discutată. Eseul a fost anunțat la Începutul activității și va fi folosit de către Învățător pentru a-și dirija activitatea din orele următoare. Manualul de istorie la clasa a IV-a are ca noutate prezentarea unor lecții speciale intitulate „Fișă de personaj
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
seturi de materiale didactice necesare fiecărei echipe și fiecărui membru al acesteia. După ce au parcurs faza de lucru independent, ,,experții” cu același număr se reunesc în ,,grupuri de experți” pentru a dezbate împreună subtema ce le revine. Pe baza celor discutate și a materialelor avute la dispoziție se vor stabili datele noi ale subtemei, precum și modalitatea în care vor aduce cunoștințele noi în fața colegilor lor. Scopul comun al fiecărui grup de experți este să (se) instruiască cât mai bine, având responsabilitatea
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
din mediu, el ar fi mereu sub influența lor, În Întregime. Dar lucrurile nu se desfășoară astfel; În același fel În care corpul se protejează prin mijloace fiziologice, tot așa personalitatea produce o protecție mentală Împotriva efectelor dăunătoare, În cazul discutat - Împotriva efectelor dăunătoare ale sugestiei. Această protecție este realizată prin barierele antisugestive. Aceste bariere sunt: 1. Gândirea critică conștientă - Primul obstacol important constă În evaluarea conștientă și critică a stimulării care este ori tinde să fie transformată În sugestie. Bariera
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
comune. Din păcate, despre Europa se discută la noi, mai totdeauna, în două moduri diametral opuse, ambele neadecvate: ori foarte simplist, elementar, prin considerații banale, dar cu mari aere eseistice, fără o concepție clară și o serioasă documentare a temei discutate. Ori foarte savant, cu multe trimiteri, cât mai multe trimiteri străine, cu mari aere politologice. În realitate, pură compilație de manuale și autori moderni, îndeosebi anglo-saxoni. O reflexie ideologică originală românească nu se va putea însă dezvolta niciodată în acest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
implicațiile teoriilor moraliste din filosofia politică. Spuneam că nu cred că definițiile mele au defectul de a fi incorecte față de poziția metodologică a realiștilor radicali din filosofia politică (așa cum, din păcate, am văzut că sunt definițiile realiste ale moralismului abia discutate 78). Aceasta pentru că, pe de o parte, modul în care am redat distincția între moralism și realism este compatibil, în principiu, cu modul în care această distincție a fost prezentată în încercările mult mai atente din partea realiștilor de a o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dintre excese de ordine și dezordine (mai accentuateă și conflictul dintre afirmarea de sine și timiditate. Între timp, În Europa s-au ocupat de studiul adolescenților Kurt Lewin și S. Freud, deși optica acestuia din urmă a fost foarte mult discutată. Freud nu s-a ocupat În mod special de adolescenți, dar a dat o bază și un impuls studiilor legate de erotism, inclusiv de socializarea lui Încă din copilărie, În familie prin dezvoltarea complexelor de intrusiune ( Cain, Diana, Electra, Oedip
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
spațiul de manifestare a conflictelor Între copii și Între adulți-copii, iar raporturile de forță sau planul În care se consumă conduitele ofensive (verbal, acțional, simbolică sunt variabile importante În Înțelegerea fenomenului. 2 Agresivitatea - trăsătură Înnăscută sau dobândită? O problema viu discutată este dacă agresivitatea constituie o trăsătură Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
un vast program de cercetări empirice asupra violenței școlare. Temele de studiu erau organizate În jurul a două mari probleme: cunoașterea fenomenologiei violenței și găsirea modalităților de stăpânire și prevenire a acesteia. Rezultatele cercetării au arătat că problemetica violenței școlare trebuie discutată articulând două planuri: un plan global (națională și un plan local. La nivel național se identifică factorii generali, care pot fi considerați “inductori” ai violenței școlare și se definesc cadrele generale de acțiune, iar la nivel local se caută forme
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
același tipar mitic al întemeierii sau nu preiau în același grad modelul bizantin etc. Cum perioada medievală este prin excelență una a afirmării masculine, putem adăuga faptul că imaginarul puterii așează spațiul privat sub legea spațiului public, fapt prea puțin discutat, dat fiind că el este locul predilect al categoriilor marginale (femei, copii, bătrâni, supuși). "Simbolismul ancorat într-o semiologie religioasă" nu cred că transformă doar politicul "într-o zonă a sacrului", ci și manifestarea puterii (medievale) în ansamblu. Întregul câmp
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
radiografiată" printr-un filtru antropologic) și modul de formare (oglindit prin exemple culturale plasate într-o rețea susținută de mentalități, reprezentări sociale, contexte istorice și politice, ideologii și politici instituționale). În spiritul traseului științific sugerat de Le Goff în postfața discutată și al metodei școlii conduse de Bernard Guenée, textul este văzut atât drept un "simptom" al imaginarului puterii, un speculum mundi, cât și un instrument intelectual de influențare nu doar a gândirii instituționale, ci și a practicii derivate din normativele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teoriei sale arhetipologice și a simbolurilor) generează un larg areal științific, prolific atât pentru interpretarea fenomenului imaginarului, cât și pentru studiul manifestărilor sale istorice sau culturale. Precum o sumă de reflexe combinate într-o a doua oglindă, provenind de la teoriile discutate, propun alte două configurări ale imaginarului. Ambele sunt de factură antropologică și simbolică și reies, de fapt, din bazinul conceptual umanist delimitat prin această cercetare. Gramatica imaginarului Gilbert Durand, în Structurile antropologice..., pe urmele lui Immanuel Kant, Carl-Gustav Jung și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
subevenimente succesive în cadrul evenimentului desemnat de verb - un proces (al construirii) și un rezultat (construcția). Aplicând modelul propus de Pustejovsky la analiza verbului din engleză touch 'a atinge', Ibarretxe-Antuñano (1999: 125) arată că există contexte ambigue semantic pe care analiza discutată nu are puterea să le explice. Autoarea arată că un exemplu ca John touched Mary este ambiguu între două interpretări, care nu se pot dezambiguiza prin analiza propusă de Pustejovski: (a) "Ion stătea lângă Maria și a atins-o fără
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Capacitate auditivă]. Enunțuri ca cele de mai jos, (21)-(22), nu corespund unei realități logice: (21) *Orbii văd. (22) *Surzii aud. Nelexicalizarea obiectului direct al celor două verbe de percepție a vedea și a auzi este autorizată în câteva situații, discutate mai jos (vezi infra, a-e)88. În aceste contexte, recuperarea realizărilor poziției vide se face pe baza cunoștințelor despre lume ale locutorului, în pozițiile vide acesta inserând trăsătură semantică [+Arbitrar]89, combinată cu trăsăturile [+Imagine]/[+Concret] (în cazul predicației
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]